Page 23 - VoxLibri 71/2024

Cum vorbim? Cum scriem?

structura superlativului adverbial (cel mai greu) într-un adjectiv (cele) care se acordă cu
substativul postpus unui supin (de accesat exemple). Dacă punem la socoteală și calchierea
verbului a accesa (în context, „a studia, a examina”), verb care a generat o pletoră de semnificații
față de cea inițială (din terminologia informatică) – prin analogie cu verbul a sugera –, precum și
nesepararea prin virgule a locuțiunii adverbiale incidente de obicei, obținem un tablou sinoptic
descurajant pentru cititorul iubitor de limba română.
Sintagma evidențiată în enunțul (4) conține, la rândul ei, o eroare generalizată. Expresia
substantivală punct de vedere este, în contextul de față, regentul unui atribut determinativ (al
portării), iar, în această poziţie sintactică, prezenţa articolului hotărât la termenul determinat
este obligatorie. Prin urmare, varianta corectă este „din punctul de vedere al portării”. După
părerea lui Gligor Gruiță, tendinţa de a folosi varianta nearticulată, indiferent de natura
determinantului, a substantivului punct se explică prin considerarea sintagmei din punct de
vedere ca o locuţiune prepoziţională limitativă, o construcţie fixă, invariabilă. Testul substituției
poate ușura identificarea formei corecte în flexiune: înlocuind sintagma punctul de vedere cu
substantivul perspectiva, observăm că forma articulată se păstrează: din perspectiva portării.
Similar, dacă înlocuim punctul cu unghiul, avem aceeași situație: Din unghiul de vedere al
portării (nu din *unghi de vedere al portării).
În enunțul (5), problema esențială este faptul că posesivul inserat nu este potrivit pentru
a relua substantivul cult, forma corectă fiind al, în conformitate cu genul substantivului reluat.

2. -abilitate

Substantivul portabilitate și derivate similare (capabilitate, impresionabilitate,
interpretabilitate, ocupabilitate, ofertabilitate, prezidențiabilitate, profitabilitate, scuzabilitate
etc.), inovații lexicale ale perioadei actuale, generează o impresie de epatare și artificialitate
discursivă, traductibile într-o „minus-abilitate” a celor care nu cunosc sau ignoră semnificația
propriu-zisă a unor astfel de lexeme. Mai mult, intenția emițătorului poate fi înșelată prin
utilizarea unor derivate a căror menire este evidențierea ideii de potențialitate, nicidecum a celei
de efectivitate. Astfel de sintagme, în vogă la momentul de față, precum rata de promovabilitate
(la Evaluarea Națională / Bacalaureat etc.) sau nivelul de ocupabilitate (pe piața muncii) nu fac
decât să denatureze, pentru cunoscătorii limbii române, mesajul dorit, respectiv „rata de
promovare” și „nivelul de ocupare”. Opoziția între posibilitate și certitudine este criteriul sine
qua non de diferențiere între configurația semică a lexemelor de tipul
promovabilitate/promovare sau ocupabilitate/ocupare. În același timp, alte erori care pot fi
generate prin utilizarea improprie a unor atari derivate (rezultate prin calchiere) sunt
pleonasmele:
(6) Aceste posibilități de habitabilitate noi și exotice pe care echipa noastră le descoperă
nu mai sunt de domeniul SF-ului. (...) Studiul consideră că este pentru prima dată când
astronomii au reușit să demonstreze că astfel de planete pot susține climate locuibile în această
regiune terminală (www.mediafax.ro).
Substantivul habitabilitate implică ideea de posibilitate, prin urmare posibilități de
habitabilitate constituie un pleonasm etimologic, evitabil printr-o formulare nepretențioasă, dar
corectă: „posibilități de locuire (viață/existență)”. Același tip de pleonasm se regăsește în
sintagma pot susține climate locuibile (e drept, tolerabilă), unde verbul a putea și adjectivul

Vox Libri, Nr. 2 (71) - 2024 21