Page 19 - 1960-01

H t, 1568
In momentul de fată muilte
organizaţii de partid din între­
prinderi se ocupă intens 'de or­
ganizarea unei agitaţii vizuale
eşnerete, menită să contribuie
la mobilizarea colectivelor de
muncitori, la. îndeplinirea şi de­
păşirea sarcinilor de producţie,
la ridicarea productivităţii mun­
cii şi reducerea preţului de cost.
La întreprinderile miniere din
U m ani şi Aninoasa, la secţia
lHa furnale din cadrul G.S.H.,
la grupul de şantiere nr. 4 de
la I.C.S.H., la U, M. Gugir eţc.,
ş.-a organizat o agitaţie vizuală
care poate servi drept exemplu
şl altor întreprinderi. Aici şînt
expuse numeroase grafice, lo­
zinci concrete, legate de specifi­ tru înflorirea economiei şi cul­ şi economice care le revin.
cul fiecărui loc de muncă, gazete turii patriei noastre 1“. Bu.n.
satirice, panouri de onoare etc. Mai departe. „Tovarăşi 1- luptaţi
Despre experienţa organizaţiilor pentru stîrpirea birocratismului",
de bază din întreprinderile mai „Trăiască pacea şi prietenia". Şi
sus amintite, în organizarea a-
gitaţiei vizuale s-a scris în ci­
leva articole, deci nu vom insis­
ta asupra acestei probleme. Cert
este ţnsă că aici. folosirea ou
pricepere a agitaţiei vizuale şi
a altor forme ale muncii politi­
ce de masă au adus o contribu­
ţie'de seamă la îndeplinirea sar­
cinilor de plan, la reducerea re­
buturilor şi la scăderea continuă
a preţului de cost. Din păcate
însă, nu în toate întreprinderile
lucrurile sînt la fel.
Un adevăr care
nu poate să bucure
Cunosc întreprinderea „Vidra"
din Orăştie de mulţi ani. Ori
de cîte ori am fost pe acolo am
rămas surprins de grija ce se
acordă organizării unei agitaţii
vizuale legate de viaţă, de acti­
vitatea fabricii, unei agitaţii mo­
bilizatoare. M-am hotărît, în-
tnuna din zile, să 'arăt cîte ceva
din experienţa organizaţiei de
bază de g.ic.i în organizarea a-
gitaţei vizuale. Ara plecat deci.-
încă de la intrarea în fabrică
am văzut un, panou al fruntaşi­
lor în. producţie. Pe panou însă,
fotografiile eîtorva muncitori
fruntaşi, care obţinuseră Însem­
nate realizări îq cinstea zilei de
23 August (111) Fondul, cîndv'a tru organizarea unei agitaţii vi- pentru mărirea vitezei de trans- gajamentele din acest an, pre­ sei raionale de. cultură din
roşu, era decolorat, iar fiţuicile zuale corespunzătoare, este cu port şi efectuarea unor lucrări cum şi chemarea la întrecere a- Sebeş, care răspunde de activi­
de hîrtie pe care erau sorise ca­
racterizările celor popularizaţi
erau îngălbenite. Gu greu se
putea citi despre ce anume este
vorba. Mă gîndearn că poate de pentru îmbunătăţirea agitaţiei galeriei de coastă nr. 1 ori­
atunci întreprinderea nu mai are
fruntaşi.
—¦Să nu credeţi ca muncă Ia
noi nu merge. Ne-am îndeplinit
pianul şi în lunile septembrie,
octombrie, noiembrie şi decern--
Pe curînd în şcoală nouă
In sătul S'ulighete, raionul
Ilia, există şcoală de mai mullţi
ani. Ea este însă mică, pentru
cei 80 de copii de vîrstă şcola­
ră şi în plus este făcută din
bîrne. De aceea, oamenii din
sat s-au gîndit să construiască
o şcoală nouă.
Mai întîi s-au sfătuit cu toţi,
deputaţi şi părinţi,_ într-o adu­
nare populară unde au ales şi
un comitet de construcţie for­
mat din cei mai destoinici cetă­
ţeni printre care Ioan Drăgan,
Tudor Avram şi Anghel Borzan.
Apoi comitetul de construcţie a
venit, cu o serie de propuneri
privind folosirea resurselor lo-
In anii puterii populare la Masa rin, raionul Brad, a josl construit un
cămin cultural care corespunde tuturor exigenţelor. Din cauza proastei gos­ de lucrări mărunte: ventilaţie, ziua de 10 decembrie 1959 să poate mai este nevoie de încă o
podăriri, interiorul căminului cultural se află inlr-o stare de netolerat. Si­ încălzirea centrata, alimentarea termine lucrările la hotele teles- minută în care să se prevadă
tuaţia este bine cunoscută de organele competente dar nimeni nu se sezisea- cu apă şi altele. Lucrările, după coRi.ce şi aparatul de sudură, să termenul de îndeplinire a anga­ Vreme schimbătoare, favora­ BULETINE DE ŞTIRI: 7,00 ;
ză şi, drept urmare, nu iau măsurile cuvenite împotriva celor vinovaţi.
Clişeele noastre reprezintă căminul cultural diri Musariu — aspect exterior ele au influenţă asupra bunei re, ţinstalaţia de iluminat în ca- 27 noiembrie 1959 ?!
(clişeul de sus) "şi aspect interior ( clişeul de jos).
«gai
mai strias legată i ü
brie. Am depăşit sarcina anu­
ală de producţie şi muncitorii
Qheorghe Burdulă, Florica
Pom an, Laszlo Rusalina, Va-
sile Paşca, Nicolae Jurj şi
alţii, au fost din nou der
claraţi fruntaşi — îmi spuse tov,
Petru Argint, secretarul biroului
organizaţiei de bază, care parcă
mi-ar fi ghicit mndurite.
Poate numai panoul este ne­
glijat — mi-am zis. Principalul
este ca în secţii să fie o agitaţie
• vizuală hună. Şi am intrat, în­
soţit de tov. Argint, în secţiile
înnobilate şi vînat. Iată o lozin­
că : „Membri şi candidaţi de.
partid, fiţi în primele rînduri
ale luptei oamenilor muncii pen­
mai bun. Am mers mai departe,
în secţia argăsi torre. De data
aceasta îmi exprimai gîndul în
cuvinte şi privii la tov. Argint.
— Aici nu avem lozinci —
mă „lămuri" el — pentru eă e
temperaţură umedă,, sînt aburi
şi s-ar strica lozincile (parcă
lozinci se pot scrie numai pe
hîrtie). Asta-i tot ce v-am pu­
tut arăta. Nu l-am putut crede
prima dată. Am crezut că glu­
meşte ori că este prea modest.
Dar m-am lămurit curînd. Am
văzut că în toate secţiile există
doar cele trei patru lozinci cu
caracter general, un panou în­
vechit şi o gazetă de perete
care, de bine de rău, mai „miş­
că".
Trebuie luate cît mat
grabnic măsurii©
cuvenite
De starea în care se află agi­
taţia vizuală la fabrica „.Vidra"
din Orăştie, se fac vinovaţi în
primul rînd tovarăşii din bjroul
organizaţiei de bază oare nu
s-au preocupat decît în foarte
mică măsură de îmbunătăţirea
acestei, laturi ale muncii politice
de masă. Argumentul pe care
tov. Argint îl aduce, că, chipu­
rile, nu ar avea posibilităţi pen-
totul, neîntemeiat.
Se impune ca sarcină primor­
dială pentru organizaţia de bază
să ia cit mai grabnice măsuri
vizuale, pentru ridicarea ei la
nivelul sarcinilor stabilite de
plenară G.G. al P.M.R. din 3-5
decembrie 1959, deoarece numai
aşă vă puiteă contribui activ la
realizarea şi depăşirea sarcinilor
căle. De asemenea, au fost aju­
taţi de stat acordîndu-li-se suma
de 34.000 lei.
întreaga cantitate dë 80,000
bucăţi cărămidă au făcut-o pe
pian locul prin muncă volunta­
ră. Pentru procurarea agregate­
lor necesare au deschis în mar­
ginea satului o carieră proprie.
De aici, au extras şi transportat
pînă în prezent la locul con­
strucţiei peste 100 m.c. piatră.
Tot prin muncă voluntară au
transportat din albia rîului AAu-
reş peste r100 m.c. pietriş iar
întreagă1* cantitate de material
lemnos (30 m.o.) a’ fost pusă la
DRU MV L SOCIALISMU LUI
de producţie. Este necesar ca la
fiecare loo de muncă să fie ex­
puse lozinci mobilizatoare, le ­
gate de sarcinile de plan şi de
angajamentele fiecărpi secţii,
fiecărei brigăzi, fiecărui om. Să
se expună apoi la locurile de
muncă grafice în care zilnic să
fie ynscrise rezultatele obţinute
în întrecerea socialistă pentru,
ca muncitorii, urmărindu-Ie, să
cunoască în ce măsură şi-au re­
alizat sarcinile.
Numai printr-o muncă politi­
că de masă susţinută, printr-o
agitaţie vizuală vie şi concretă
va reuşi organizaţia de bază să
mobilizeze masele de muncitori
la înfăptuirea sarcinilor politice
La Mina Lupeni
Măsuri în vederea realizării
planului şi angajamentelor
(Urmare din pag. l-a)
m,mV¦~.l!i.l.iU«.MlLl!lţl!V""U, ¦xJ'unuMl tul se va face cu un număr mai
derea exploatării prin abataj*
frontale pe straiele groase ori­
zontale şi, înclinate şi subţiri în­
clinate. Printre obiectivele im­
portante care se vor realiza în
cursul ucestuţ au în scopul mă­
ririi productivităţii muncii, re­
ducerii consumului specific de
material lemnos şi obţinerea de
economii, putem arăta că se va
arma in metal peste 6.000 m.l,
de galerie şi aproape 2.500 m .l
eu bolţari. De asemenea ţa toa­
te sectoarele se va. introduce şi
mai mult mecanizarea şi se vor
crea condiţii mai bune de mun­
că.
Pentru asigurarea tuturor fo­
curilor de muncă cu materiale
şi cu vago nete goale, au fost
studiate căile ce duc la îmbună­
tăţirea transportului în subteran
şi Ia suprafaţă. Din primele zile
din acest an s-a trecut la repar­
tizarea judicioasă o forţelor şi
mijloacelor conform graficelor
întocmite pe circuite de trans­
port. Totodată s-au luat măsuri
care să ducă Ia asigurarea tran-,:
sportului în condiţii mult mai tuturor,minerilor .Văii Jiului, do­
bune ca în anii trecuţi. In acest vedesc că planul de producţie va
sens putem arăta reamenajarea fi îndeplinit înainte de termen.
zontul 650, pe o lungime de 300
m. — amenajarea galeriei’ direct
ţionale — orizontul 565, amena­
jarea galeriei de fa puţul Ştefan
şi de Ia puţul V sud. Transpor-
dispoziţie de către sfatul popu­
lar din parchetul comunal. Pen­
tru cetăţenii din Suligbete a ră­
mas doar sarcina tăierii, faso­
nării şi transportului materialu­
lui lemnos, lucru, ce s-a făcut
tot prin muncă voluntară. Din
cei 36.216 lei strînşi din contri­
buţie voluntară s-a procurat ci­
mentul, 7.U00 bucăţi ţiglă, bi­
nalele (uşi şi ferestre) si alte
materiale.
Gît despre începutul lucrărilor
la noua şcoală, această a con­
stituit pentru cetăţenii din Suilî-
ghete o adevărată sărbătoare,
încă din prima zi un mare nu­
măr de oameni au participat ctî
entuziasm la muncă. Noua'şcoa­
lă vă avea 4 săli de clasă, o
cancelarie, o sală de. laborator
şi o sală de recreaţie în caz de
timp nefavorabil. Pînă acum s-a
reuşit ca şcoala să fie ridicată
în roşu, terminîndu-i-se şi ulti­
ma centură de beton.
I. MANEA
Mai este necesară o
Fabrica de prefabricate Bir- Situaţia de fapt, nu a fost în
cea, aparţinînd de întreprinde­ măsură să liniştească conduce­
m m k mrs.m m .m krea de industrie locală „Ilie Pin- rea fabricii de prefabricate Bîn crări. In aceeaşi minută au fost.
tilie“ din Hunedoara a intrat cea. S-au luai multiple legături prevăzute' şi cîteva lucrări care
în funcţiune încă din trimestrul
III. Lucrările de construcţie au
fost executate de fostul Trust 4
construcţii, iar după comasarea
acestuia sarcina terminării con­
strucţiei noii fabrici a revenit
I.C.S.H.
Pînă aici nimic deosebit. Fa­
brica deja produce, dar... Şi aici
există un „dar‘\ Dacă lucrările
principale au fost terminate au
rămas însă neterminate o serie
cum am spus, sînt mărunte, dar termine legăturile la ventilatoa­ jamentelor luate de I.C.S.H. la bilă precipitaţiilor cu tempera­ 13,00; 19,00 ; 22,00 ; 23,52 (pro­
desfăşurări ă muncii în fabrică, meriţi vanelor, instalaţia de epu-
v«rma«rB3!S!Xísimis0Sx!scaB3assíxmtismm
mare de locomotive.
Ţinîn.d cont că în. acest an Ia
Hunedoara vor intra în funcţi­
une bateriile 111 şt IV de cocs,
conferinţa raională de partid a
chemat pe minerii din Lupeni
să pună la dispoziţia economiei
naţionale 15.000 tone de cărbu­
ne cocsificabi! peste planul a-
nuat, să ridice productivitatea
muncii pe mină la 0.050 tone
cărbune pe post şi să realizeze
la preţul de cost- economii. în
valoare de 1.265,000 lei.
Prin traducerea în viaţă a o-
biectivelor cuprinse în planul de
măsuri. tehnico-organizatorice,
prin mobilizarea întregului co­
lectiv la, realizarea şi. depăşirea
angajamentelor luate, comuniş­
tii de la mina Lupeni s-au anga­
jat la conferinţa raională de
partid1să obţină în acest an suc­
cese şî mai frumoase ca în a.-
nnl trecut, să îndeplinească şi
să depăşească înainte de termen
planul şi sarcinile trasate de
conferinţă.
Realizările din anul trecut, an­
de minerii din Lupeni
-s-ih
Contribuţia tineretului
din raionul Orăştie
In anul 1959, utemiştii din ra­ dus prin inovaţiile lor economii
ionul Orăştie, încadraţi în. bri­ importante întreprinderii.
găzi de producţie au adus o con­ Şi celelalte brigăzi de tineret mărul utilajelor folosite !a ex­
tribuţie de seamă la îndeplinirea din oraşul Orăştie au realizat tracţia din carieră a fost com­
şi- depăşirea sarcinilor de plan, însemnate economii.' Valoarea a- plectat cu 2 excavatoare noi. Pen­
realirind, în acelaşi timp, însem­
nate economii peste prevederile
planului. ,
Colectivul secţiei metalurgice
— secţie a tineretului — de .Ta
fabrica chimică din Orăştie, de
pildă, a realizat economii în
valoare de 1.965.000 lei. De a-
semeneă, valoarea economiilor
realizate de brigăzile de tineret
de la fabrica chimică se
ridică la suma de 2.015.000 lei,
fruntaşe fiind brigăzile conduse
de tovarăşii- Vasiţe Vlad şi. Con­
stantin Poenaru.
Economii însemnate au reali­
zat şi brigăzile de tineret dela
U.M. Gugir. Valoarea economii­
lor obţinute de acestea se ridică
la suma de 5.00.000 lei, o contri­
buţie de seamă aducînd brigă­
zile conduse de tinerii Gheorghe
Top'an şi Aurel Laşcu. De ase­
menea, zeci de tineri inovatori
de la U.M.G. — printre care
Viorel Bar, Mircea Gatea, ing.
Iosif Necrălescu şi alţii, a-u a-
— ---- -------------------------------------
NOTA
cu conducerea I.C.S.H. la tele­
fon şi personal prin delegaţi
pentru a se termina lucrările.
Rezultatul: nu s-a făcut nimic.
Atunci a început. între fabrica
de prefabricate Bîrcea şi
I.C.S.H. schimb de adjese. S-au
încheiat şi cîteva minute între
cele două întreprinderi. Ultima
minută poartă data de 27 no­
iembrie 1959. Prin aceasta
I.C.S.H. se obliga ca pînă în
In raionul Sebeş
Brigăzile ştiinţifice trebuie
să-şi reînceapă activitatea
Avînd In vedere utilitatea
brigăzilor ştiinţifice,, colectivul
Casei raionale de cultură din
Sebeş a pornit anul trecut la
formarea unor asemenea brigăzi'
aţît .în centrul de raion cit şi în
comunele mai mari. Anul trecut
au luat fiinţă patru brigăzi, una
pe lingă Casa raională de cul­
tură, iar celelalte în comunele
Petreşti, Miercurea şi Apold.
Brigăzile¦ştiinţifice s-au prezen­
tat o singură dată în faţa cetă­
ţenilor din localitatea respecti­
vă iar cea de pe lingă casa ra­
ională de cultură a făcut o de­
plasare la Cui. Şi rezultatele
au fost cft s.e poate de bune.
Membrii brigăzilor au lămurit
o serie de. probleme care fră-
mîntau pe oamenii muncii clin
aceste locuri. Insă colectivul Ca­
tatea brigăzilor ştiinţifice, s-a
mulţumit numai cu atlt. Ca alte
cuvinte a avut grijă să înfiinţeze
cestora se ridică la suma de
355.000 lei.
In ce priveşte aportul adus de
brigăzile utemiste de muncă pa­
triotică, numai la fabrica chimi­
că din Orăştie acestea au colec­
tat în cursul anului trecut 180.802
kg. fier vechi, din care 59.220
kg. au fost predate în contul în­
treprinderii I.C.M., iar 121.582
kg. au fost predate turnătoriei
proprii.
Brigăzile utemiste de muncă
p'atriotică din raionul Orăştie,
au participat la recoltatul unor
importante Cantităţi de ghindă,
la însilozarea' furajelor în G.A.S.
Orăştie, la recoltatul culturilor
de toamnă, plantarea -de puieţi
etc;
In .acfest an, utemiştii din raio­
nul Orăştie sînt hotărîţi să rea­
lizeze economii importante şi să
participe cu şi mai mult elan la
acţiunile de folos obştesc.
I. ZAHARIA
' corespondent GALAN: Óleko Drmdici.
minuta?!
rare mecanică, instalaţiile la de­
pozitul de carburanţi şi alte lu­
trebuiau terminate pînă la 20
decembrie 1959.
De atunci a trecut însă mai
bine de o lună şi jumătate. Din
lucrările mărunte îri fond, ce
trebuiau terminate, nu s-a făcut
nim ic;, nici măcar nu s-a înce­
put cit de cit să se lucreze ta
vreuna.
Oare în felul acesta înţeleg
unii tovarăşi de la I.C.S.H. să-
şi respecte un angajament ? Sau
V.F. l staţionară.
Printre nume­
roasele maşini
şi \ utilaje so­
vietice care func­
ţionează la mi­
nele din Valea
Jiului. şe află şi
acest compresor
de 100 ni.Q, de
ta mina Petriia.
brigăzile care s-au prezentat în
faţa cetăţenilor o singură dată
şi cu aceasta a considerat sar­
cina îndeplinită.
Slaba preocupare manifestată
de- către casa raională de . cul­
tură în ceea. ce priveşte, activi­
tatea brigăzilor ştiinţifice se da-
toreşte în primul rînd delăsării
manifestate de către activiştii
casei raionale de cultură. Vino?
vată se face şi secţia de învăţă-
mînt şi cultură a sfatului popu­
lar raional care nu a controlat
şi îndrumat în suficienţă măsură
munca depusă de către-, activiştii
casei raionale de cultură în
ce priveşte activitatea brigăzilor
ştiinţifice.
LA MINA T m W €
Se introduce tqf mai larg tehnica noua
în procesul de extracfie a mmereuliui
In minele de iier de Ia Tetiuc urmare a ridicării nivelului cu­
este introdusă tot mai larg teh­
nica nouă în procesul de extrac­
ţie a minereului. Nu de m,ult
s-au dat în folosinţă aici un
funicular de mare capacitate, o
staţie de sortare şî o staţie de
antezdrobire a minereului. Nu-"
tru îmbunătăţirea condiţiilor de
transport în subteran, recent, a
fost străpunsă o galerie pentru
transportul minereului de la o-
rizoiîtu! 180.
Prin folosirea cît mal deplină
a noilor instalaţii şi utilaje puse
în funcţiune anul acesta şi ca
to. IANUARIE 1960
DEVA: Abuz de încredere;
ALBA 'IÜLIA: Alarmă la grani­
ţă ; Vîrsta dragostei; BRAD '•
Fata în negru; ILIA: Vizita lui
N.S. Hruşciov în America ; HA­
ŢEG : Kociubei; HUNEDOARA:
Torentul; ORĂŞTIE : Poveste
neterminată ; Soarta unui om ;
PETROŞANI: Vremea ghiocei­
lor ; Contrabandiştii.; SEBEŞ :
Pentru 100.000 de m ărci; Sî-
MERIA : Omul . cu ' pantaloni
scurţi; BARÜ MARE : Patru
paşi în n o r i;1LONEA a Grădi­
narul spaniol; TEIUŞ : Re ţăr­
muri îndepărtate; ZLAŢNA:
Găi: ¦. greşite.; APO.LDU DE
ŞUŞ : In. întîmpinarea fericirii;
—o—
PENTRU 24 ORE: ¦
Vreme relativ rece cu cerţii
mai mult, noros. ,ypr cădea- pre­
cipitaţii s.ub formă'de ninsoare
cu lapoviţă, mai cu seamă în
regiunea'- de' murite. Teriiperatu- imprimată pe disouri „Electre-
ra în scădere •ziua- va urca în­
tre —2 -la -+2:grade iar noaptea
va cobori între' — 1 la —4 gra­
de. Vînt potrivit cu intensificări
din sectorul nordic,.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
tura în scădere la început apoi gramul I) 7,50; 14,00; 20,00?
r-ag. O
Telegrame externe
Scrisori inedite
alo lui Marx şi Engels
MOSCOVA (Agerpres) TASS
anunţă : La arhiva, de istorie şi
!a arhiva, de literatură din Mos­
cova. au fost descoperite scriso­
rile cunoscutului revoluţionar
socialist rus Gherman Lopatin
(1845-1918). adresate lui Piotr
Lavrov (1823 -1900), sociolog şi
publicist rus, în oare sînt citate
unele fragmente din scrisori a-
parţinînd lui Kart Marx şi Fri-
edrioh Engels.
Aceste scrisori ale lui Marx
şi Engels nu au. fost găsite pî-nă
acum.
Fragmente din scrisorile ine­
dite ale lui Marx şi Engels,
scrise între 1870 şi 1878 sînt ci­
tate în 3 din' cele 4 scrisori a"-
dresate de Lopatin lui Lavrov,
— O^-r:
Amînarea vizitei
preşedintelui Italiei
Giovşnni Gronchi
în U. R. S. S.
MOŞGO.VA (Agerpres) TASS
anunţă : Se anunţă oficiali 'amî­
narea' vizitei pe care preşedinte­
le Republicii Hailiţa, Giovanni
Gronchi, urma s-o facă în Uni­
unea Sovietică la 8 ianuarie.
Lúea Pietromarchi, ambasado­
rul Italiei în U.R.S.S., a trans­
mis guvernului sovietic rugă­
mintea preşedintelui Gronchi de
a fi de acord cu amînarea vizi­
tei sale, urmînd oa ea să aibă
loc într-un viitor apropiat.
Noua dată a vizitei lui Gron­
chi în U.R.S.S. va fi fixată de
comun acord, ulterior.
—o— Ţ
In Laos a fost formal
un guvern militarist
VIENTIANE (Agerpres) A-
genţia France Pxesse anunţă că
î.n. Laos s-a format un nou gu­
vern alcătuit din membri ai oii-.
cii militare care, a preluat pute­
rea recent prin,tr-o lovitură de
stat. şi. reprezentanţii ai partidu­
lui conservator. Preşedintele
noului guvern este Kou Adhay,.
France Pres.se relatează că pos­
turile cheie,- din guvern, au lost
atribuite „partizanilor unei po­
litici militariste, anticomuniste".
noştinţelor profesionale, minerii
de Ia Teliuc şbau propus să spo­
rească în 1960 producţia de mi­
nereu de fier cu 42 la sută şi
să mărească cu 2.5 la sută pro­
ductivitatea muncii.
m PROBBÂfiVLm
10 IANUARIE 1960
PROGRAMUL 1 : 7,15 Muzică
uşoară; 8,27 Concert de dimi­
neaţă ; 10,20 Gurs, de iniţiere,
muzicală: Ghid muzical (VI)
Izvoarele populare ale creaţiei
lui Ghop.in ;11,30 Constructori şi
construcţii; 12,15 Antologie cla­
sică : San di; 13,10 De toate pen­
tru toţi; 14,00 Din muzica popoa­
relor; 14,55 Goncert de muzică
uşoară ; 16,05 Gîntă corul de co­
pii al Radioteleviziunii; 17,00
La şezătoare; 17,40 Muzică u-
şoară de Valentina Jurbinskaia
şi Ghenadi Podelski; 18,00 Dru­
meţii v eseli; 19,05 Muzică u-
şoară. şi de dans de compozi­
tori rom îni; 19,30 Teatru la mi­
crofon ; „Nud cu vioară.“ come-,
die de Noel Goward; 21,15 Mu­
zică de d an s; 23,07 Concertul
nr. 3 pentru pian şi orchestră
de Bartok Beta.
' PROGRAMUL I I ; 7,25 Gînte-
c e ;, 8,00 Muzică uşoară; 8,30
Clubul voioşiei; 9,30 Gîntecul
săptămînii.: „Cîntec vesel de bri­
gadă“ ; 10,30 Revista presei
străine;" 10,50 Transmisie din
,sala Ateneului a concertului or­
chestrei simfonice a Filarmoni­
cii de Stat „.George Enescu“.
Dirijor : Mircea Basarab ; 13,15
Muzică uşoară ţ 14,30 Cine ştie
pîştigă.; 16,00 Vorbeşte Mosco­
va!; 17,15 „In amurgul toam­
nei“ ¦— suită despre poetul
D.Th. Necuiuţă, de Eugen Jebe--
leanu ; 18,50 Carnet de repor­
ter: In vizită, la muzeul tehnic;'
19,30 Muzică .uşoară şi de dans
cord“ ; 20,05 Program de ro­
manţe ; 21,15 Pagini alese : Astă
şeară citeşte... artistul emerit
Ion M ânu; 22,30 Muzică popu­
lară romanească; 23,10 Muzică
de d a n s; 23,35-24,00 Cvartetul
în La minor de Miaskovski.
23,00 (programul II)