Page 18 - 1960-01

Pag. 2
Privind harta da
Hărţile geografice îmbătrîncsc şi
ele cum îmbăţrînesc oamenii. (ţi Ţara
Sovietică ele se învechesc într-un
ritm deosebit de rapid. De aceea, cu­
noscutul scriitor şi geograf sovietic
Mih.ail Ilin de două ori pe lună în­
seamnă pe hartă ultimele noutăţi
geografice. Iată cum arăta această
hartă la sfîrşitul anului 1959.
Pe cursul mijlociu al Niprulyi el
a fixat un mic semn de cartaţi- Aici
s-a înălţat hidrocentrala Kremenciug,
care la sfîrşitul lunii noiembrie a
dat pentru prima oară curent indus­
trial.
Săgeţi din carton albastru fixate Un­ pe hartă toate noutăţile septenalului
gă Stalingrad indică apele noii mări ca­
re au inundat suprafeţele repartizate
ei de constructorii nodului hidraulic.
Iar după aceste săgeţi se poate vedea
cum se înalţă pereţii de protecţie şi
cheiurile mării Şaratov, cum un dig
de 15 km. înconjoară ca un brîu ora­
şul Engels, cum se execută contra-
bancheta Ia Kamîşin — adevăraţi
munţi, de nisip care ulterior vor fi
întăriţi cu plăci de beton. In Iarna
aceasta gheţurile au acoperit pămân­
turile care nu demult constituiau ma­
lurile Volgăî.
N/'VW'v'S/ ,
R. P. BULGARIA
Im portante succese în domeniul
ocrotirii sănătăţii
In cursul anului 1959 ţn R.P.
Bulgaria s-au înregistrat succe­
se importante în domeniul ocro­ nevoile ocrotirii sănătăţii vor fi
tirii sănătăţii. Astfel, pentru dez­ alocate fonduri cu 14,1 la sută
voltarea ocrotirii sănătăţii Şi
prevederilor sociale s-au alocat
anul trecut 3.068.000.000 leva.
Numărul paturilor din, spitale
si sanatorii a crescut de la
13.700 în 1944 la 59.000 în 1959,
iar numărul medicilor — de la
3.127 in 1939 la 11.000 în 1959,
Conform prevederilor, în 1960
ocrotirea sănătăţii se va dezvol­
ta într-un ritm şi mai rapid. Ci­
frele prevăzute în proiectul de
R. P. UNOARĂ
Dezvoltarea in d u striei farm aceu tice
La fabrica de medicamente
„Chinoîn“ din Budapesta s-a
terminat construcţia noii secţii
pentru producţia vitaminei „B-
12“. Incepînd din luna aceasta
secţia va lucra cu întreaga ca­
pacitate, prelucrînd aproximativ
2.000 kg. materii prime pe zi.
Odată cu darea în exploatare a
acestei secţii, producţia de vita­
mină „B-12“ de la fabrica „Ghi-
noin“ va spori de 4 ori.
Perspectivele dezvoltării
economiei nationale
In anuí’ 1960 — ultimul an ai
celui de-ai doilea cincinal —
volumul real al producţiei in­
dustriale a Cehoslovaciei va de­
păşi sarcinile celui de-al
doilea plan cincinal cu a-
proape zece miliarde coroane.
Productivitatea muncii va creş­
te în anii celui de-al doilea cin­
cinal cu cel puţin 40 la sută
Arhipelagul C'ruşan de pe coasta provinciei Cijeţzian este una din principalele baze de
pescuit ale R. P. Chineze. După eliberarea Chinei, pescarii de aici s-au cooperat pentru a-şi
spori veniturile. Ca rezultat ai acestei acţiuni pescuitul a luat o mare extindere.
IN CLIŞEU : Pescari iucrînd ia uscarea peştelui.
U. R.S,
In apropiere, steluţe roşii indică lu­
minile noilor termocentrale. De la
fiecare din aceste steluţe, aidoma u-
nor raze. pleacă fire galbene de mă­
tase — liniile de transport de ener­
gie electrică construite în 1959. Iată
şi cea mai mare magistrală electri­
că din lume — linia de înalţă ten­
siune hidrocentrala Sţalingrad-Mos-
cova, a cărei construcţie s-a termi­
nat în zilele lucrărilor plenarei din
decembrie a G.G. al P.O.U.S.
Harta este brăzdată în diferite di­
recţii de fire de mătase albastră —
sînt conductele de gaz construite în
anul cpre a trecut. Pentru a indica
a trebuit să fie' depănat un mare
ghem de mătase. Pe o conductă de
800 km. in august a primit gaz Le­
ningradul. De la conducta Stavropol-
Moscova au pornit ramificaţii spre
oraşele Donbasului. Deşi în bazinul
Doneţului există combustibil local, to­
tuşi la o serie de întreprinderi căr­
bunele a fost înlocuit cu gaze natu­
rale. care sînt mai ieftine şi au o
mare valoare calorică. Un alt fir tra­
versează lanţurile Oaucazului; con­
structorii conductei Kazah-Ereyan au
buget pe 1960 sînt grăitoare în
această privinţă. Numai pentru
w
mai mari decît în 1959, Aceasta
va permite să se sporească nu­
mărul locurilor în creşe cu 3.150,
al paturilor de spital — cu 2.500
etc. Mijloacele destinate finanţă-,
rii instituţiilor sanitare rurale
vor oreşte în 1960 cu aproape
11.500.000 leva. Sume şi mai
mari sînt prevăzute pentru asi­
gurările sociale şi dezvoltarea
activităţii de cercetări ştiinţifice
în domeniul medicinei.
In ultimii ani, industria far­
maceutică ungară a luat o largă
dezvoltare. Incepînd din anul
1949 exportul de medicamente
al Ungariei a sporit de 5 ori,
iar în prezent Ungaria ocupă,
în ce priveşte exportul de medi­
camente, locul al 8-9-lea în
lume.
Noul plan cincinal prevede
sporirea producţiei de medica­
mente de 2 ori.
-sssss-
R. CEHOSLOVACĂ
iată de 35 la sută cît prevede
planul.
Anu! acesta va începe sau se
va termina construcţia unor o-
b'iective industriale de o mare
însemnătate pentru cei de-ai
treilea cincinal. Aşa, de pildă,
vor fi date în exploatare obiec­
tive energetice cu o putere to-
------------------- ----------------------------
DRUMUn SÔBIAirSMULU!
m
fost nevoiţi să biruie 11.000 de ur­
cuşuri şi coborîşuri.
Firele albastre rivalizează cu firele
de mătase verde ale noilor conducte,
de ţiţei Aceste magistraţe de ţiţei
ascunse sub pămint se întind pe o
lungime de inii de kilometri.
O linie neagră subţire indică noile
căi ferate. In toamna anuliţi 1959 a
fost inaugurată circulaţia regulată pe
linia Stalinsk-Abakan, Pe ambele
părţi ale lanţului muntos Alalau
Kuzneţki se yărl intrările tunelului
lung, săpat în aceşti munţi. Circulă
trenurile de muncitori'pe calea ferată
KareliarVest, în cunud şi acolo va
începe circulaţia regulată. S-au lun­
git traseele trenurilor electrice în re?
giunile centrale, în Ural, Siberia,
Caucazul de Nord. Noi căi ferate
se construiesc pe pămînturil.e de fe­
lină. Mai întîi — milioane de hec­
tare de păminturi arate, după aceea
— noi aşezări, iar acum — sute de
kilometri de drumuri de fier.
Noi cuptoare pentru topirea me­
talului, noi mine... Cît de multe sem­
ne suplimentare s-au adunat pe har­
tă lat sfîrşitul anului trecut i Marea
Baltică s-a împodobit, cu silueta ele­
gantă a spărgătorului de gheaţă
atomic „Lenin". După ce a trecut CU
succes încercările, această navă şe
pregăteşte a face curse ţn mările în­
gheţate. I'
Toate acestea' au fost înfăptuite îif
primul an al septenalului.
VCVV le Gervenak —- Ciudenish.t în ve-
R. D. VIETNAM
Un an de m ari si îccese
Anul 1959 a fost anul cel mai
important al planului trienal
(1958-1960) ai R. D. Vietnam.
In anul care a trecut poporul gospodării a crescut în 1959 de
vietnamez a făcut în toate do­ la 4.900 la peste 27.000. Coope­
meniile vieţii paşi uriaşi pe ca­
lea construirii socialismului.
Producţia industrială globală a
fost cu aproximativ 42 la sută
mai mare decît în 1958. Con­
struirea puternicelor centre in­
dustriale Viet. Tri şi Tai Un-
guien, a constituit cel mai
important obiectiv al construc­
ţiei industriale.. Oraşele Hanoi.
Maifon şi altele au cunoscut, de
asemenea, o creştere industrială
puternică. In acelaşi timp s-a
acordat o atenţie deosebită dez­
voltării industriei locale, care
dă în prezent 10 la sută din pro­
ducţia industrială.
In. transformarea socialistă a
agriculturii s-au obţinut de a-
semenea mari succese. In mo- L
mentul ele faţă aproximativ 44
tală de aproximativ 400.000
kW. Printre marile obiective ale
industriei chimice în anul 1960
va fl pusă în funcţiune uzina
pentru producţia de poli vini Ichlo-
rid din Novaky (Slovacia), va în­
cepe construcţia primelor secţii
ale combinatului metalurgic din
Kosice — Slovacia răsăriteană.
R. P.ALBANIA
Producţia va creşte în toate
ramurile industriale
In arţul 1950, în R.P. Albania
producţia va creşte în 1toate ra­
murile principale ale industriei,
îndeosebi în industria petrolife­
ră şi industria carboniferă, care
constituie baza exportului alba­
nez, în industria materialelor de
construcţii şi în industria ali­
mentară, ceea ce va permite sa­
tisfacerea la un nivel şi mai
înalt a necesităţilor maselor
muncitoare.
• Producţia brută a industriei
petrolifere va oreşte cu mai mult
de 17,8 la sută în comparaţie
cu anul 1959. In 1960, se vor
face importante investiţii în a-
ceaşiă ramură. Totodată se vor
aplica o serie de noi metode de
extracţie şi se vor faee studii
pentru a se asigura dezvoltarea
continuă a industriei petrolifere.
O mare dezvoltare va cunoaş­
te de asemenea industria carbo­
niferă. In cursul anului 1960 se
va da în exploatare noul zăcă­
mânt de cărbune de la Alarup ;
la Tirana, va începe construirea
unei, fabrici de brichete cu o ca­
pacitate anuală, de 25.000 tone.
Tot în acest an s.e va termina
construirea fabricii pentru înno­
bilarea cuprului de la Kurba-
nesh, cu o capacitate de 150.000
tone de minereu p.e an, ceea ce
va-permite lărgirea bazei.de ma­
terii prime a metalurgiei ne­
feroase, Se vor intensifica pros­
pectările geologice în regiuni-
la sută din ţărănime a pornit pe
calea gospodăriei cooperatiste.
Numărul ţăranilor din. aceste
rativele agricole au obţinut, pré-. din R. D. Germană au făcut un
tutindeni o recoltă medie cu
mult mai mare decît a ţăranilor
individuali.
In anul 195.9 au tost obţinute
noi victorii în revoluţia cultu­
rală. In acest an,. în regiunile'
de şes analfabetismul - -a- fost-
complet lichidat, iar în regiunile
muntoase procesul de alfabetiza­
re este în plină desfăşurare. Nu­
mărul elevilor din şcolile ele­
mentare a crescut cu 50 la sută
faţă" de anul 1958 şi de patru
ori faţă de anul 1939. In cursul
anului care a trecut în R. D.
Vietnam s-au deschis trei uni­
versităţi şi numeroase alte şcoli.
R. P. MONGOLĂ
PENTRU OAMENII MUNCII
Datorită grijii partidului şi a
guvernului şi ajutorului Uniunii
Sovietice ocrotirea sănătăţii a
luat un mare avînt. In R. P.
Mongolă, creşte numărul per­
sonalului medical cu califica.re
medie şi superioară.
tn ţară există 30 de spitale
specializate şi 27 spitale uni­
ficate, aproximativ 80 puncte sa­
nitare şi 470 puncte ou perso­
nal medical cu calificare medie.
In prezent, ia 1.200 locuitori re­
vine un medic, la 840 locuitori
un lucrător medical cu calificare
R. P. CHINEZĂ
Noi m i n e carbonifere
In ajunul Anului Nou, în Chi­ dustria metalurgică în continuă
na s-a terminat construcţia u- dezvoltare.
nor noi mine carbonifere.
In bazinul carbonifer Pindins-
cian din provincia Henan a fost
dată in exploatare o mare mină
modernă cu o capacitate anuală
de 1,5 milioane tone de cărbune.
La noua mină întregul proces
tehnologic este integral mecani­
zat.
Lucrările de construcţie a mi­
nei s-au terminat în 2 ani, cu
7 luni înainte de termen. La
proiectarea minei au dat un pre­
ţios ajutor specialişti sovietici.
Prin darea în exploatare a
noii mine, capacitatea bazinului
carbonifer Pindinscian a crescut
pînă Ia 5,52 milioane tone anu­
al, fiind de două ori mai mare
decît în 1958. Bazinul carboni­
fer Pindinscian este în China
una din bazele importante de
cărbune cocsificabi! pentru in-
in
derea descoperirii de noi zăcă­
minte de minereu de fier, para­
lel cu extinderea extracţiei din
cariera de ferouichel de la
Pişhkash.
Ramurile industriale producă­
toare de bunuri de consum îşi
vor spori sensibil producţia. în­
deosebi, industria alimentară îşi
va spori producţia cu 46 la sută,
iar industria sticlei şi ceramicii
cu mai mult de 30 la sută' faţă
de anul trecut.
a ti ri rodnice
In anul; 1959 oamenii muncii
nou pas important înainte în
îndeplinirea hotărînlor celui de­
al V-lea Congres al Partidului
Socialist Unit din Germania.
Anul 1959 a fost primul an al
plaipilui şepte,ţia! de, dezvoltarea re mişcarea pentru crearea de
economiei naţionale a R. D.
Germane — planul construcţiei
socialismului. Sporul anual al
producţiei industriale globale a
fost, potrivit unor date prelimi­
nare, de 12 la sută. In satele
republicii s-a înregistrat o creş­
tere importantă a numărului co­
operativelor agricole de produc­
ţie.. ţn prezent, în Republica
Democrată Germană sectorului
socialist îi revine peste 50 ia
sută din suprafaţa arabilă.
medie, la fiecare 1.000 de oa­
meni — 9,7 paturi de spital.
In afara caselor de naştere şi
grădiniţelor de copii care există
în fiecare, centru de aimac, func­
ţionează 235 secţii de naştere şi
grădiniţe de copii în aite locali­
tăţi mai mici. La Ulan-Bator
funcţionează o întreprindere far­
maceutică care produce 70 fe­
luri de medicamente pe baza
materiilor prime locale. Proce­
sele tehnologice de la această
întreprindere sînt în întregime
mecanizate.
In ultimele zile ale anului
trecut, în provinciile Sîciuan şi
Tziansi, în Regiunea Autonomă
Mongolia Interioară au fost
date în exploatare patru mine
moderne de cărbuni. Intr-una
din aceste mine extracţia cărbu­
nelui. se efectuează după meto­
da hidraulică. Două din noile
mine date în exploatare sînt si­
tuate în judeţul Fencen — o
bază a cărbunelui cocsificabi 1
în curs de construcţie în provin­
cia Tziansi. Capacitatea anuală
a fiecărei din aceste mine este
de 450.000 tone. Capacitatea a-
nuală a două alte mine este de
respectiv 600.000 şi 450.000 tone.
Una din ele este situată în a-
propiere de noul centru meta­
lurgic din Mongolia Interioară,
iar cealaltă — ia Ciunţin, în
China de sud-vest.
N r. 156 8
/?¦ P.POLONĂ
succese în industrie
Iu anul 1959 industria Polo­ 35 milioane m.c. consumul de
niei Populare a îndeplinit îna­ gaze, cu 500.000 tone producţia
inte de termen sarcinile planu­ de oţel. Ca urmare, indicele de
lui economic. Volumul total al consum al oţelului pe cap de lo­
producţiei industriale a crescut cuitor a crescut de la 197 kg. în
cu 8,5 Ia sută în comparaţie cu 1958 la 209 kg. în 1959.
anul 1958.
Concomitent cu lărgirea sor­
In anul 19.59 extracţia de huilă timentelor, în. industria uşoară
a crescut cu 4 milioane tone, a. sporit producţia in comparaţie
— ceea ce reprezintă cea mai cu anul 1958 la ţesături de bum­
mare creştere a extracţiei de bac cu 40 milioane, metri, ţesă­
cărbune din ultimii 0 ani. Pro­ turi de lînă cu 2 milioane me­
ducţia de energie electrică a tri, ţesături de mătase cu 6,5
sporit cu 2.300.000 kWh, adică milioane metri, iar la încălţă­
aproape cu atît cît se producea minte cu aproape 2,5 milioane
în Polonia în 1935. A crescut cu de perechi.
Noul tractor
de grădinărit
produs de uzina
„Ursus“ din
R.P. Polonă are
un ruptor de ţi­
ţei de 8 C.P.
Viteza lui este
de 12 km/oră.
Capacitatea de
încărcare — 750
kg.
In foto: Trac­
torul „C. 308“.
R. D. GERMANĂ
In anul care a trecut, în în­ producţiei industriale. Au înde­
treprinderile din R. D. Germa­ plinit înainte de termen planul
nă s-a desfăşurat pe scară largă anual şi muncitorii întreprinde­
întrecerea socialistă. In prezent, rii de construcţii industriale şi
la această întrecere participă energetice din regiunea Dresda,
peste 2.700.000 de oameni ai al cărei colectiv participă la
muncii. A luat o mare amploa­ construcţia centralelor electrice
de la Lubbenau, Fetschau, Berz-
brigăzi de muncă socialistă şi dorf şi Hirschfelde.
de colective ale colaborării so­
cialiste care au luat fiinţă din In anui care a trecut, popu­
iniţiativa brigăzii „Nikolai Ma- laţiei R. D. Germane i s-a vîn-
mai". Pentru dreptul de a se duţ o cantitate de măriuri cu o
numi brigadă de muncă socia­ valoare de 1,7 miliarde mărci
listă luptă în prezent 51.000 de mai mare în comparaţie cu anul
brigăzi din care fac parte 1958.
612.000 oamehi. O aită dovadă
a creşterii conştiinţei socialiste In anul 1959 s-au dezvoltat şi
a oamenilor muncii o constituie întărit legăturile de comerţ ex­
iniţiativa nobilă a textitistei terior ale republicii. Au fost
Irmgard Richter de ia Combina­ încheiate noi acorduri comerci­
tul textil din Zittau care, ur- ale cu Ghana, Guineea, Irak,
ntînd exemplul ţesătoarei sovi­ Maroc şi alte state. La sfîrşitul
etice Valentina Gaganova, a tre­ lunii noiembrie schimbul comer­
cut Ia conducerea unei brigăzi cial extern ai R. D. Germane a.
rămase în urmă.
In ultimele zile ale anului
1959 zeci şi sute de întreprin­ crescut în comparaţie cu aceeaşi
deri ale republicii îndepliniseră perioadă a anului 1958 cu 17
înainte de termen sarcinile pla­ ia sută. In cursul anului trecut
nurilor anuale. Regiunile Ehrîurt în porturile R. D. Germane au
şi Schwerin au îndeplinit îna­ sosit peste 4.700 de vase conjer-
inte de termen pianul anual al ciaie străine.
R. P. D. COREEANĂ
Noi obiective industriale
date în exploatare
I Anul 19o9 a fost un an de permanenţă p^ruouduuctibv'iFtaut^eau j1
\ mari victorii în producţie ale muncii, mecanizează şi auto-]
[ oamenilor, muncii din R.P.D. matizează procesele de produc- 5
( Coreeană. ţie, luptă pentru folosirea opti- 1
i- Potrivit unor date prelimina- mă a tehnicii. In prezent, cele ^
!r re, în anul 1959 volumul pro- două furnale de la uzina me- ;
j- ducţiei industriale a crescut cu talurgică din Hvanhe¦ produc j
¦50. la sută în comparaţie cu pînă la 800 tone de fontă pe j
anul 1958. zi, ceea ce reprezintă aproxima- ]
S-a consolidat şi mai mult în tiv de două ori mai mult decît ]
anul care a trecut baza indus- produceau aici trei furnale in 1
triată a republicii. In 1959 au perioada dominaţiei japoneze. 1
fost date în exploatare fabrica Furnatiştii uzinei metalurgice •
de ciment de la Madon, uzina r,Kim Ciak" produc peste 1.400 1
constructoare de maşini-unelte tone de fontă pe zi, sau de j
de la Kuson, două uzine con- 5-6 ori mai mult decît în pe- j
struotoare de locomotive şi va- rL'°cUa dominaţiei japoneze,
goane la Phenian şi Vonsan, -n decurs de o lună in 1
un furnal ta uzina metalurgică P.P.D. Coreeană se produce 1
„Kim Ciak“, o secţie de lami- in Prezent aproximativ tot a- ,
note profilate ta uzina siderur- Utf cin!eni f * a Produs in I
gică din Soncijin, o secţie de intf eS ul Z J Â ., - \
superfosfati la uzina de metale . n anu ¦ s‘au P"°d‘us in' ^
neferoase din Ilampho si multe % 0n n n ^ , 5?, aPr™ m“t w \
alte obiective industriale. A fost 65OM0 m. de diferite ţesături,
integral refăcută hidrocentrala Volumul anual al producţiei de j
dancijiagan, a început, să dea f ‘s<7 u.ff ln Perf ° a^ a dinainte -j
curent electric pentru industrie ce e 1 e™rea Coreei este în -\
hidrocentrala Toknogan. deplinii în prezent de industria j
Oamenii muncii din indus- textilă a R.P.D. Coreene numai ] ,
tria R.P.D. Coreene ridică în în două zile. 1
J K.~J>—r W- 1—I'—J V—/ »—1 t—1W-/\—J \—J\~J V—/ lJ u/ u-'vJ lJ u /lJ i t \ ,./• /y 1