Page 49 - 1960-01
P. 49
‘PRO LEi ARi D I N TOATE Ţ ĂR I L E, U N i?T V a ! Ji ffo J L hj ui B i
mulsocialismului • Ucenicii r(pa!g. 2-a)
0 Să se asigure 6 hrană
consistentă şi ieftină ia toate
cantinele (pag. 3-a)
0 Largul ecou internaţio
nal al raportului prezentat
de N. S. Hruşciov la sesiu
nea Sovietului Suprem al
U.R.S.S. (pag. 4-a)
• In anticamera Universu
Anul X II N r. 1576 Marţi 19 ianuarie 1960 4 pagini 20 bani lui (pag. 4-a)
Angajamentele OAMENII MUNCII DIN REGIIjNJA NOASTRA AU PRIMIT CU
constructorilor siderurgişti SATISFACŢIE NOUA INIŢIATIVA D|= PACE A UNIUNII SOVIETICE
Colectivul de muncitori, teh scurteze durata de montaj a In pauză, la turnătorie
nicieni şi ingineri de la grupul construcţiei metalice la hală, cu
de şantiere montaj, aparţinând 3 zile Ia traveele nr. 1, 2 şi 3,
întreprinderii de construcţii si cu 3 zile la traveea nr. 4, şi cu Este ora de repaus. In toate nerală şi totală, sînt în asenti ţă între vorbele şi faptele guver Tînăra laborantă Octavia Sturza de Fabrica chimică
derurgice din Hunedoara, a a- 5 zile la traveea nr. 5. De ase secţiile Atelierelor G.F.R. din mentul tuturor oamenilor lucizi nului sovietic. Nu există om cin din Orăşiie, execută cu multă conştiinciozitate analizele cali
dresat recent o chemare la în menea, ei au hotărît să monte Simeria, muncitorii îşi iau gus de pe pământ. Oricine îşi dă sea stit care să nu fi fost impresio tative ale produselor. In afară de faptul că este una din 'labo
trecere către celelalte grupuri ze carcasele metalice şi platfor tarea de dimineaţă. Grupuri din ma că un război în condiţiile nat de chemarea poporului so rantele fruntaşe, ea se numără şi printre cele mai bune eleve
de şantiere, pentru realizarea ma cuptoarelor cu 15 zile măi ce în ce mai mari se strîng în actuale ale dezvoltării tehnicii vietic : „Să transformăm tunu ale şcolii medii serale din Orăş'tie.
sarcinilor de plan pe anul în devreme la cuptorul nr. 4 şi cu jurul celor care au adus cu ei militare, alduce pagube uriaşe rile în pluguri“. Ea reprezintă ----- :-------------------- ------------------------------- ------------
curs. 9 zile Ia cuptorul nr. 5. La ziarul „Scânteia“ în care a fost incalculabile. năzuinţa cea mai scumpă a con
cuptoarele adînci de la bluming, publicat raportul tovarăşului N. temporaneităţii.
Prin chemare, constructorii a- constructorii au hotărît să ter S. Hruşciov la sesiunea Sovie Prima reducere ă efectivului
cestui grup şi-au luat o seamă mine cu 6 zile mai de vreme tului Suprem ^1 Uniunii Sovie forţelor armate ale Uniunii So Da această convorbire, a mal
de preţioase angajamente pri construcţia metalică a halei, iar tice. Toţi sînt interesaţi să afle vietice, călătoria lui N. S. Hruş lua/t cuvântul şi tehnicianul Ion
vind scurtarea termenelor de carcasele şi platforma cuptoare amănunte despre lucrările sesiu ciov în S.U.A. şi acum, o nouă June, maistrul turnător Ştefan
dare în folosinţă a lucrărilor a- lor cu două zile la cuptoarele nii, despre hotărîrea Sovietului reducere unilaterală a efectivu Mandresou, turnătorii Ion Ca
flate în construcţie. Aşa bună nr. 7 şi 8, şi cu 2 zile la cup Suprem pentru reducerea unila lui forţelor armate ale U.R.S.S., zan, Zastoţi Sigismund şi alţii.
oară, ei s-au angajat să termine torul nr. 9. terală a efectivului forţelor ar sînt dovezi grăitoare a faptului Ei şi-au exprimat convingerea
lucrările de montaj la cea de-a mate ale Uniunii Sovietice cu că poporul sovietic, constructor că hotărîrea guvernului sovietic
4-a baterie de cocs cu 4 zile mai In acelaşi timp, constructorii încă 1.200.000 de oameni în al comunismului, iubeşte pacea va determina guvernele tuturor
de vreme, să termine cu 5 zile au hotărît să sporească produc decurs de 1-2 ani. şi luptă pentru apărarea ei. statelor să întreprindă măsuri
înainte de termen montarea in tivitatea muncii cu cel puţin 3 concrete pentru întărirea păcii
stalaţiei pentru prepararea aglo la sută faţă de plan, să reali La secţia turnătorie, tehnicia — A trecut puţin timp de cînd între popoare, pentru stăvilirea
meratului autofondant etc. nul Ion Ooolişăn, citeşte munci de la tribuna Organizaţiei Na pregătirilor de război.
zeze cel puţin 10 inovaţii şi să ţiunilor Unite, tovarăşul N. S.
In vederea dării în exploata Hruşciov a prezentat propunerea' S. GHEORGHIU
re înainte de termen a cuptoa reducă preţul de cost cu torilor din partidă despre aceas guvernului sovietic cu privire’ la
relor Martin de la oţelăria nouă, dezarmarea generală şi totală
constructorii au hotărît să 1.500.000 lei faţă de sarcina pla tă hotărîre. Rînd pe rînd, mun — a arătat turnătorul Mihai Au-
tonescu. Au fost unii adepţi ai
Inel un sat nificată. citorii turnători iau apoi cuvîn- „războiului rece“ din Occident, Vom reduce şi mal mult consumurile
tul, spunîndtt-şi părerea despre care a spus atunci că aceă'stă
Duminică seara, în satul Mi- propunere nu este altceva decît
ceşti, din raionul Alba, ţăranii această importantă măsură a propagandă comunistă. Acum, specifice de lemn de mină
colectivişti şi întovărăşiţi au cînd Sovietul Suprem al Uniu
trăit clipe de neuitat. In case electrificat partidului şi guvernului sovietic, nii Sovietice a aprobat propu
şi pe străzi, s-a aprins pentru j —¦¦ înarmarea nu aduce po
prima dată becul electric. nerea guvernului sovietic de a
S-au realizat astfel 5 băi. reţea poarelor decît nenorociri — a şi material exploziv
Electrificarea ,satului s-a fă de înaltă tensiune şi peste 1 | spus în ouvîntud său turnătorul reduce efectivul forţelor armate
cut cu fonduri din contribuţie Petru Danciu, şef de partidă. Ea
voluntară si muncă voluntară. km. reţea de joasă'tensiune. ale Uniunii Sovietice ou încă — Cum ne-am ocupat, de re mari decît cele obţinute în anul
La aceste lucrări de electri atrage după sine scăderea nive 1.200.000 de oameni, se vădeşte ducerea consumului de material trecut.
ficare, ts-au evidenţiat in-primul lului de trai al oamenilor, şi în încă o dată deplin® concordan lemnos ? Mai întîi trebuie să Convorbire cu tovarăşul
rîrid comuniştii ¦şi deputaţii. cele din urmă, cea măi mare vorbesc despre realizări — spu LAZĂR POP, — In anul 1959, la mina Ţg-
Printre aceştia se numără tov. nenorocire a lumii — războiul. nea tovarăşul Lazăr Pop, direc bea s-au economisit peste 1.100
loan Cricoveanu, Aurel Draşo- Eforturile pe care Uniunea So torul minei, răsfoind nişte si directorul întreprinderii kg. exploziv şi peste 6.000 bu
veanu, loan Creveanu şi alţii.. vietică le-a făcut şi continuă să tuaţii. In primele 9 luni ale a- căţi capse. Cum s-a procedat ?
le facă pentru dezarmarea ge nului 1959 ele au fost buhe, m iniere Ţebea
chiar foarte bune, finind cont de — Aici, n-a fost tocmai uşor.
Un nou imbold în muncă condiţiile de zăcământ de la mi în rapoartele zilnice tot materia Oamenii noştri obişnuiau să con
na Ţebea, Am reuşit să redu lul lemnos ce se recuperează şi sume mult material exploziv şi
Hotărîrea Sovietului Suprem muncă. De aceea, ei sînt Holă- cem consumul specific ia lemn de Ia ce lucrări. Spre exemplu, mai cu seamă cei de la secto
al Uniunii Sovietice de a redu rîţi să depună eforturi sporite de mină răşjnos cu 0,0063 m.c. dacă Ia o prăbuşire a fost răpit rul II, care într-o perioadă, nu
ce efectivul forţelor sale armate pe tona de cărbune. In trimes un număr oarecare de bucăţi de mai utilizau de loc ciocanele de
cu încă 1.200.000 oameni, a fost pentru ca sarcinile de plan pe trul IV însă l-am depăşit dato lemn se nota cîte din ele au fost abataj. Acest lucru a făcut de
primită cu un viu interes de că rită faptului că la orizontul I reutilizate pentru armare în a- altfel ca în perioada respectivă
tre minerii sectorului III al ex anul acesta să fie duse la înde am început să exploatăm pe lin bataje, cîte la întreţinere etc. să extragem peste 80 la suia
ploatării miniere din Lupeni. plinire înainte de termen. Din gă falia mare, ceea ce a dus la Apoi, în planul de măsuri teh- din producţia minei, cărbune
Preţioasa hotărîre constituie o angajamentul de 4.000 tone de necesitatea unor investiţii supli nico-organizatorice au fost pre mărunt, de calitate scăzută. De
dovadă grăitoare a năzuinţelor cărbune cocsificabil al minerilor mentare. Cît priveşte consumul văzute o seamă de măsuri noi aceea, a fost necesar să se du
de pace ale marelui popor so de lemn folos, l-am redus în Ia acest capitol, pe baza expe că o muncă de lămurire susţi
vietic şi o garanţie î n , acelaşi sectorului UI, pînă în ziua de cursul anului trecut cu regula rienţei anului trecut. Bunăoară, nută atît prin consfătuirile de
timp că pacea va triumfa. ritate, în toate trimestrele. în stratul I, se armează cu producţie, cît şi de la om la om,
16 ianuarie ă.c., s-'au extras 181 grinzi susţinute şi cu doi stîlpi pentru a se puşca în abataje cu
De asemenea, hotărîrea dove tone, cu tocite greutăţile pe care Pentru a realiza economii Ia intermediari. Aceşti stîlpi, deo- un număr cît mai redus de găuri
deşte uriaşa dezvoliare indus m aterial. lemnos, am căutat să bicei, se puneau cu întârziere, şi a se utiliza mai mult cioca
trială pe care a cunoscut-o U- le-am întîmpinat din cauza ge reîolosim la maximum lemnul cînd sub acţiunea presiunii, nele de abataj.” Dacă am ajuns
niunea Sovietică, dezvoltare ca de mină, prin răpiri. Materialul grinda începea să se rupă. Ast să obţinem rezultatele de care
re i-a permis să-şi asigure o ca rului. rezultat din răpiri îl utilizam fel, trebuiau trase juguri pentru am vorbit, aceasta se datorează
pacitate de apărare pe care nu după dimensiuni sau în abata întărire şi se consuma mult în cea mai mare măsură efor
o are nici-un alt stat. Este un rezultat modest, care je, pentru armare, sau fa între lemn în pius. De aceea, maiş turilor depuse de organizaţia de
ţinere, pentru juguri etc. Bucă trilor şi şefilor de schimb li s-a partid în acest scop, prin mun
Pentru minerii noştri, Hotărî- dovedeşte însă hotărîrea mine ţile mai scurte, sau rupte, ce trasat ca sarcină ca stâlpii in ca agitatorilor şl prin exemplul
rea constituie un nou imbold în nu mai puteau fi folosite în altă termediari să fie puşi la timp, personal al tuturor comuniştilor.
rilor de a se achita cu cinste parte, se crăpau şi se foloseau odată cu cei marginali. Acest
pentru bandaje. lucru, ne va aduce o economie Anul acesta vom merge pe
ta d’ epozitul final al Intre prinderii forestiere din Dobra, de sarcinile pe care le-a trasat apreciabilă. aceeaşi cale : a reducerii conti
încărcatul buştenilor în vagoanele C.F.R. se face cu automaca De asemenea, Ia realizarea de nue a consumului specific de
raua. Astfel, creşte productivitatea muncii şi se uşurează mun partidul. economii a mai contribuit şi ex Pentru a scăpa cît mai repe lemn de mină şi material ex
ca oamenilor. de de zona îaliată din stratul ploziv.
¦fi " SABIN HANGILA
In. clişeu : Autoniacaraua "de încărcat buşteni, in funcţiune.
secretar al organizaţiei de partid,
sectorul III — mina Lupeni
DRUMUL SPRE MILIOANE tinderea armării cu înlocuitori I, am concentrat în luna ianua C. GHEORGHIU
Principala preocupare în fi este menţinerea unui mers con p'usă la punct întreţinerea' me necontenită a nivelului de cali la lucrările de investiţii. rie circa 75 la sută din produc
nul trecut a colectivului secţiei stant a! agregatelor. In 1958 şi canică şi electrică şi reparaţia, ficare a furnaliştilor. In cadrul Trebuie să recunosc însă că ţia minei la sectorul I. în luna
furnale 5-6 din Combinatul si- în primul trimestru at anului în anul trecut am avut şi de viitoare, ea va spori la 80 la
derurgic-Hunedoara, a fost spo 1959, furnalele au avut în repe curentă a utilajelor, ceea ele a „Joii Jurnalistului“, inginerii cu ficienţe. N-a existat o evidenţă sută.
rirea producţiei de metal. In a- tate rînduri un mers deranjat, clară a consumurilor şi a eco
cest scop, furnaliştii au desfă neuniform, cu agăţări, ceea ce dus Ia eliminarea defecţiunilor o temeinică pregătire profesio nomiilor pe lucrări şi locuri de Vreau să. mai adaug că atît
şurat o activitate susţinută, reu a dus la pierderea unei însem muncă. lemnul de Ia lucrările vechi, ce
şind să încheie anul ou un plus nate cantităţi de fontă. De a- accidentale. nală, au predat în faţa jurnaliş nu mai poate fi folosit, cît şi Fără oprireO0I
de producţie, faţă de sarcinile semenea, din cauza modului de — Ce v-aţi propus pentru a- deşeurile de la circulare, Ie de
de plan, de peste 27.000 tone fectuos îri care se făcea între Tot în scopul îmbunătăţirii tilor prelegeri în legătură cu nul 1960 în această direcţie? pozităm (a suprafaţă şi le valo S-a întimplat în 13 ia
fontă. Acest succes e cu atît ţinerea mecanică şi electrică, a- activităţii secţiei, biroul organi principalele probleme ale pro rificăm. nuarie. Mă aflam printre
mai meritoriu, cu cît secţia res veau loc numeroase opriri ne zaţiei de partid a luat o seamă cesului tehnologic. Acest lucru — In primul rînd, am pus puţinii călători ce s-au ur
pectiva dă peste 75 la sută din de măsuri, printre care amintim : a dus la o cunoaştere mai pro ordine în ţinerea evidenţei şi în Sînt sigur că economiile ce cat la Cimpa, în autobu
producţia totală de fontă a planificate, care duceau Ia rea repartizarea de membri şi can fundă a proceselor din furnale, contabilizarea economiilor. Mai (e . vom realiza pînă la finele zul l.R.T.A. cu plecarea la
combinatului. Pe de aliă parte, didaţi de partid la toate locuri la o exploatare mai corectă a ştrii au primit sarcină să noteze anului 1960 vor fi cu mult mai orele 11, pentru a călăto
lizarea unor indici de utilizare agregatelor. ri spre Petroşani. La Lo-
le principale de muncă, o sus nea mi s-a oferit o surpri
ţinută muncă politică de masă Aprovizionarea mai bună cu
în rindu1 furnal işti lor, controlul cocs, minereu şi adausuri me
talice a contribuit de aseme
acest suoces explică şi realiză nea la depăşirea ritmică, lună ză : autobusul a ¦trecut
rile oţelar iilor din secţii de lună a sarcinilor de plan. prin autostaţie, unde aş
le Martin, prin aceea că fur Un factor de mare importan teptau o mulţime de călă
nalele au reuşit să asigure în ţă în sporirea volumului pro tori, fără a micşora viteza.
permanenţă şi în cantităţile ne ducţiei l-a constituit întrecerea De oprit, a oprit el, dar cu
cesare, fonta pentru cuptoarele socialistă dintre echipele de fur- clieva sute de metri mai
oţelăriilor respective. nalişti. Sub controlul organiza încolo.
Pe feţele călătorilor s-a
Ca un prim factor care a de scăzuţi. Aprovizionarea nerîfmî- asupra activităţii conducerii teh- ţiei de partid, comitetul sindical
terminat această remarcabilă că ou cocs şi mijloace de eva nico-administrative. întipărit nedumerirea „Nu-i
realizare, trebuie amintit spo cuare a contribuit şi ea le situa de secţie a antrenat în întrecere nimic, mi-am zis. Este
rirea indicelui de utilizare a ţia dificilă din trimestrul I. E Rezultatele nu s-au lăsat aş iarnă... gheaţă... sau mai
furnalelor. După cum bine e suficient să amintim în acest teptate. In luna noiembrie, spre întreaga masă a fumaliştilor, ştii,’'poate o fi frina stri
ştiu t Conferinţa regională de sens că numai în luna ianuarie exemplu, numărul orelor de mers cată’. ' In curind insă, mi-
partid, care ă" avut loc în ianua 1959, furnalele au mers redus redus a atins abia cifra stabilind obiective concrete, ur am :dat seama că m-am în
rie 1959, a trasat ca sarcină un număr de 257 ore şi au fost de 49, iar a;l orelor de şelat : la Petala 's-a repe
furnaliştilar huriedoreni obţine oprite 129 ore. opriri, 10. Comparînd aceste mărind şi popularizând rezulta tat aceeaşi figură.
rea în anul 1960 ă unul indice cifre cu cele din luna ia
de utilizare de 0,850 tone fontă Faţă de această situaţie, con nuarie, reiese olar uriaşul salt tele frumoase obţinute în muncă. Curiozitatea mi-a dat
pe m.c. volum util furnal. A- ducerea secţiei îndrumată de or făcut de furnalişti în ce priveş ghes 'să mă interesez de
ceastă sarcină, prin munca ho- ganizaţia de partid şi avînd spri te folosirea agregatelor. Ca urmare a acestor factori, cauza acestui fapt neobiş
tărîtă a furnal işt ilar secţiei res jinul conducerii combinatului, a nuit. Am aflat că lucrurile
pective, a fost atinsă încă în trecut la luarea unor măsuri în Un alt factor care a determi angajamentul de a da peste pla s-au petrecut astfel pentru
dreptate înspre lichidarea de nat sporirea indicelui de utili că taxatoarea n-a avut bi
anul trecut.'Astfel," începînd din ficienţelor. A fost îmbunătăţită zare a' furnalelor şi deci a ‘pro nul anual 22.000 tone fontă, an lete, şi că aceeaşi surpri
martie, colectivul secţiei a de în primul rînd aprovizionarea. ducţiei, l-a constituit ridicarea ză au avut-o şi cei care au
păşit lună de lună indicele de temperaturii aerului insuflat în gajament luat în întrecerea cu călătorit cu o oră mai de
0,800 tone, realizînd în lunile Colectivul de tehnicieni şi ingi furnale. Mărind 'temperatura şi vreme.
mai, iunie, septembrie'şi octom neri a fost îndrumat şi ajutat presiunea, procesele din furnal Reşiţa, a fost îndeplinit la data
brie, indici cuprinşi între 0,781- în a institui un regim optim de s-au desfăşurat în condiţiile im De ce n-a avut taxatoa
0,881 tone fontă pe m.c. volum funcţionare a agregatelor. Ur puse de tehnologia de elaborare, de 21 octombrie. La data de 2 rea bilete?... Răspunsul la
util furnal. , mărind cu atenţie procesele din ceea ce a dus lă obţinerea unei această întrebare trebuie
furnale, evitînd deranjamentele, cantităţi sporite de fontă pe uni decembrie, furnaliştii au rapor să ni-l dea tovarăşii de la
L’a această sporire a Indice s-a ajuns la o simţitoare scăde tatea de volum. autobaza l.R.T.A. Petro
lui de utilizare s-a ajuns pe mai re a numărului de ore de mers tat îndeplinirea planului anual şani.
multe căi. Una dintre acestea redus şi opriri. Totodată, a fost La acest, luerti a contribuit
în mare' măsură şi r:\dirarea de producţie. GH. GOMŞUŢA
Paralel cu lupta pentru depă
şirea' sarcinilor planului fizic,
colectivul secţiei a Il-a furnale,
a fost preocupat în permanen
ţă şi de realizarea a cît mal In clasa X-a, serală a Şcolii medii din Alba Iulia, urmează cursurile
multe economii la preţul de cost.
Prin răspunsul dat chemării ce şi tovarăşii Mihai Ispas, muncitor la întreprinderea „Ardealul“ şi Gheorghe
lor 8 întreprinderi din Capitală
si în urma plenarei C. C. a! Manciulea, colectivist la Gospodăria colectivă „Unirea“, Ei sînt cei mai
ADRIAN JURGA buni elevi ai clasei. •
In clişeu: (de la stingă la dreapta) prof. Lascu Tit Liviu, directorul
şcolii, muncii r.il Mihai Iv as şi colectivistul Gheorghe Alanciulea discu-
(Continuare in pag. 2-a) 1 tînd situaţia la învăjătiiiă a unor elevi din clasa a X-a. ” 1
