Page 50 - 1960-01

IU LUI «r. io/o

pag. z ..... ...

Din activitatea unei pe teren întovărăşiţi! din
Miercurea au dezbătut
organizaţii de bază
¦to. U.T.M. săteşti planul de producţie
pe anul 1960

Printre cele 7 organizaţii 'de La Cîmpuri -Surduc probtemele legate de bolile 'de In urmă cu cîteva zile, a avui
bază U.T.M. existente pe raxa inimă, cancer şi igiena dinţilor,
Muncitorii de la. mjjSjjs r— .. .m a w p m T O i a m dr, Dumitru Ieremia s-a folosit loc în sala' Sfatului popular din
Ş.M-T- Orăştie şi-au de material intuitiv.
luat angajamentul comunei Strel-Şîngiorgiu din ra­ Ţăranii muncitori din satul comuna' Miercurea, adunarea ge­
ca in acest an să ionul Hunedoara, se numără şi Clmpuri-Surduc au aşteptai ou Cu acest prilej, la căminul cui-
termine revizuirea cea din satul Grid, Organizaţia mult interes brigada ştiinţifică tarat din Clmpuri-Surduc a fost nerală a întovărăşirii „Filimon
şi reparaţia trac­ de bază U.T.M,. din acest sat organizată de secţia, de învăţă- amenajată expoziţia. »Originea
toarelor şi maşini­ — secretar Teodor BurduJ — mint şi cultură a Sfatului popu­ omului". Sîrbu“ din localitate. Gu acest
lor agricole înainte desfăşoară o .activitate multila­ lar al raibnulu Ilia.' Duminică,
de termenul stabilit. terală. Datorită acestei îotivi- La Draşov prilej, s-a prezentat darea de

In clişeu: direc­ Brigada ştiinţifică a Casei ra­ seamă a comitetului ’de condţt-'
torul staţiunii, iov. ionale de cultură din Sebeş s-a
Ilie Chişărău, dis- deplasat dunţinică în saţul Dra­ cere a l . întovărăşirii pe anul
cutiiid cu mecani­ şov. Din brigadă au făcut par­
cul şej şi cu cifi- la cLţr\inu( cultural, ei au venit 1959 şi s-a prelucrat planul de
îri număr mare pentru a primi te tov. loan Raica, directorul
va muncitori frun­ tăti, ea este fruntaşă pe comună. răspunsurile la . întrebările pe muzeului raional Sebeş, Traian producţie pentru anul 1960.
care le-au pus cu cîteva zile Borza, inginer agronom, I. Col-
taşi, despre măsu­ O mare atenţie acordă acea'r înainte membrilor brigăzii, care hon avocat, M. Liciniu, profe­ .In scopul întării li economico«
stă organizaţie muncii de pţi-
rile necesare acce­ mire de noi membrii în LLT.M. î-flU vipjgt acasă. organizatorice a. întovărăşirii,
Lunar, sînt primjţţi cîte 2-3 ti­
lerării ritmului re­ neri în rîndul utemiştilor. La în planul do producţie *pentru

anul 1960, întovărăşiţii şi-au

prevăzut măsuri concrete, me­

cei mai buni şi merituoşi ute- Răspunzînd problemelor rldi- nite să ducă Ia o îmbunătăţire

mişti, organizaţia de bază le-a | cate de ţărână muncitori, tov. simţitoare a muncii, la creşte­

dat recomandări pentru a fi pri­ procuror loan Mitrofan a vorbit rea producţiei şi la mărirea fon­

miţi în rîndurile candidaţilor de pe larg despre relaţiile dintre dului de bază. Aşa, de pildă, s^a

partid. Cotizaţia se încasează în . soţ şi soţie în familia socialistă, hotărit să se vîndă statului, în

paraţiilor. fiecare lună sută la sută. Invă- despre respectarea legalităţii sor de fizică, Nicolae Urvian, comun, prin sistemul de achizi­

ţămîntul politic se desfăşoară de populare şi păstrarea avutului medic,, loan Antonescu, medic ţii, 2 la sută din producţia re­

asemenea în -bune condiţiunî. , obştesc. Tov, Gheorghe Văidea- veterinar şi alţii. zultată la grîu, iar prin con­

tract, -cantitatea de 9.700 kg.

Organizaţia U.T.M. din satul ţiu, modic veterinar, le-a expli­ Pentru a răspunde la cît mai grîu, 7.700 kg. porumb, 1.600 kg.

Grid, desfăşoară şi o bogată ac­ cat avantajele însăminţărilor ar- multe întrebări, membrii brigă­ floarea-soarelui şl 6.000 kg. car­

tivitate culturală. In corul for­ - tificiale, la bovine şi cabaline, zii au trecut cu cîteva zile îna­ tofi. S-a hotărit de asemenea ca

mat din 25 de persoane, în e- ce este febra aftoasă şi ce mă- inte pe la casele ţăranilor mun­ din fondul de bază al întovără­
ctiipa de teatru formată din 8 ' suri trebuie luate pentru comba­ citori. Astfel au fost oulese 40
-a s a s • şirii să se procure o tocătoare

de nutreţ, două semănători pen­

persoane şi în echipa de dan­ terea ei. Cu multă atenţie au de întrebări, majoritatea lor re- tru porumb şi o greblă meca­
suri formată din 12 persoane, fost ascultate expunerile tov.
majoritatea sînt tineri. 'Aceste prof, Clipi Timotei (Deva) şi ferindu-se la probleme de agri­ nică, tar muncile ia majoritatea

cultură. | culturilor să se facă în comun,

formaţii artistice pregătesc şi Elvira Upa, care au vorbit des­ şi tot în acest fel şi împărţirea
prezintă în fata ţăraniloMnunc'î-
tori periodio diferite programe pre sateliţii artificiali ai Pămîn- Duminică după-diniâză, se a- produselor.
cultural-artistice. rdunaseră ta căminul cultural
Un ger straşnic se abătuse peste Forţa colectivului giunii noastre s-au format şute de mai bine de 150 ţărani munci­ Gonvingîndu-se ’de superiori­
Multă atenţie se acordă şi ac­ tori din Draşov. Interesul pen­
întreaga aşezare. Terenul din faţa brigăzi de muncă patriotică. Şi, ca tivităţii sportive. Nu de mult, a tutui, eclipsele ele soare şi lună, tru a cunoaşte cît mai multe tatea muncii în comun, majori­
şcolii nu mai era bătătorit de pasio­ s i nu rămină în urmă, ucenicii au fost prelucrat regulamentul de probleme ştiinţifice, s-a obser­
naţii balonului rotund. Liniştea dom­ Intr-un birou din incinta şcolii se hotărit să formeze şi ei asemenea desfăşurare a sparţachia'dei de zborurile interplanetare şi res­ vat şi din faptul că ţăranii tatea’ întovărăşiţiior au hotărit
nea peste tot. In şcoală însă, uce­ aflau doi oameni: inginerul George brigăzi. Au format 13 brigăzi de iarnă a tineretului şi a început muncitori aflaţi în sală, au mai
nicii se aflau intr-o continuă activi­ Gherga, directorul adjunct al şcolii, înscrierea tinerilor la concurs. pectiv originea şi evoluţia omu­ pus 15 întrebări membrilor bri­ în această Sdunare să înscrie
şi Alexandru Lazăr, secretarul co­ muncă patriotică şt fiecare şi-a pro­ Pînă în prezent au fost înscrişi găzii ştiinţifice.
tate. mitetului U.T.M. Discutau cu aprin­ 60 de tineri la disciplinele: să­ lui pe pămint. în întovărăşire întreaga supra­
dere. pus să obţină rezultate cit mai bune. niuţe, schi şi şah. Intilnirea membrilor brigăzii
La întrebările de istorie (cum ştiinţifice de la Casa raională faţă de teren pe care o posedă.
CONSTANTIN CHIR1AC de cultură din Sebeş cu ţăranii
corespondent muncitori din Draşov, a durat Printre aceştia pot fi amintiţi
trei ore.
au luat naştere războaiele, cine. ţăranii muncitori Ilie Ciucur,

Aproape 400 — Ce să facem cu el ? Două obiective mai principale au a- le provoacă şi dacă pot fi evita­ ioan Ludoşan, Nicolae Albu 01-

La şcoala de ucenici din Gura- Ucenicul Antonoaie era .un băiat vuţ de îndeplinit membrii brigăzilor: te) şi de politică, curentă (im ­ teanu, Gheorghe Fleăca, Fruntz
barza au venit să înveţe meseria de capabţl şi priceput, numai că din să. planteze puieţi pe dealul din ju­
miner sau electrician, mecanic sau lim­ cauza absenţelor, lua note proaste rul sanatoriului şi să sape un şanţ portanţa vizitei lui N.S. Hruş- Mihalţ şi alţii.
piar, tineri din toate colţurile regiu­ aiit la practică cit şi la teorie. Cei pentru o conductă, lung de 300 metri.
nii şi chiar din alte regiuni. învaţă doi, parcă nu se îndurau de acest A început o adevărată bătălie pentru ANA BOGDAN
aici aproape 400 copii dornici să se băiat. Ii frăminta un gjnd. întiietaie. Brigada anului II, din
califice. Cei din anii mai mari, cum care fac parte ucehicii loan Lelea, oiov în S.U.A.), a răspuns cu corespondentă
sint Nicolae Rib, Gheorghe Vlad, — Oare am făcut noi iotul pentru Oprea Zaharla, lioa Octavlan şl al­
') Aurel Stricatu, Vasile Duşan şi alţii, a-l educa ? multă competenţă prof. Gheor­

In cele din urmă au hotărit să-l ghe Cindea. , Succese în munca

Pentru a înţelege mai bine cu cartea

, j (. . . / lj i i i . j . i i . La biblioteca raională din
Sebeş, anul 1959 s-a încheiat
p se consideră ca şi lucrători. De fapt, ţină tot timpul în mijlocul colectivu­ ţii, îşi propuseseră să şape şanţul Contractări de cu rezultate deosebite in muncă<
^ ei lucrează cu multă pricepere in lui, să-l aducă la internat. La în­ pentru conductă. Şi alte brigăzi In această perioadă, s-au înre­
cereale cu statul gistrat 3.004 cititori, mai mult
ceput Antonoaie nu s-a simţit chiar ou 504 faţă de anul 1958. Nu­
producţie, iar la învăţătură sint ne­ in largul lui. Du mai putea 'umbla munceau- la fel de bine. ’Totuşi, pipă Ţăranii muncitori, membri ai O situafie pufin măgulitoare mărat cărţilor citite este de
întrecuţi. Şi încă cevai au început aiurea pe străzi. Cind i se năzărea la urmă, brigada a Il-a a fost in întovărăşirii agricole „Drumul 36.075, fafă de 31.068 cîte au
să împărtăşească de pe acum din să facă vreo năzbitie, era luat ime­ frunte. belşugului“ din satul Ghitid, ra­ fost citite în anut 1958.
experienţa lor celor mai mici. Dar diat în primire de ceilalţi băieţi. U- ionul Hunedoara, sînt convinşi
şi cei din anul II au început să tu- La sftrşttul anului trecut, secreta­ că avantajele pe oare le obţin Colectivul bibliotecii raio­
prin contractarea surplusului de nale a, organizat numeroa­
( creze cu dibăcie şi chiar să dea sfa- cenicii utemişii, hotăriseră să-l a- rul comitetului U.T.M. pe şcoală fă­ cerşate ou statul sînt; mari. Ast­ La gazeta de perete a minei nici pentru membrii cercului se acţiuni de 'masă cu car­
fel, ei au contractat oii statul şi Ţebea a apărut de ciirînd o cari­ A. S. I. T. Aceasta, cu atît mai- tea, printre care: 28 recen­
j turi. Se cred şi ei cunoscători. De ducă pe calea cea bună. cuse o socoteală. Brigăzile de muncă vor livra în cursul acestui an, catură ce reprezintă activitatea mult cu GÎt la Ţebea sînt nume-,, zii pe diferite teme, 8 consfă­
45.000 kg. grîu, 24.000 kg. po­ colectivului de inovaţii. roşi oameni cu mult spirit in­ tuiri cu cititorii, 36 prezentări
( exemplu loan Lelea, loan Raţiu, De atunci au trecut cîteva luni. patriotică ale ucenicilor au prestat, rumb, 20.000 kg. cartofi şi 3.400 ventiv ca: Vidu Oprea, Sabin de cărţi, 10 seri literare, 7 seri
kg. floarea-soarelui. Iată în ce constă această ac­ Lupea şi alţii, care cu doi-trei cu ghicitori literare, 32 cercuri
I loan Fotescu, Lazăr Feier şi mulţi Forţa colectivului şi-a spus cuvin­ numai în primat' trimestru al acestui tivitate: două inovaţii prezenta­ de basme cu copii şi alte ac­
tui. loan, Antonoaie învaţă bine, nu De remarcat este făptui că în- te şi acceptate în tot cursul anu­ ani în urmă, au prezentat nu­ ţiuni, care au contribuit nemi­
ţ alţii din anul II, au început să lu­ mai hoinăreşte pe străzi. Iar cind ah şcolar, 5.338 de ore muncă, vo­ tovărăşiţii au hotărit ca întrea­ lui 1959 şi o inovaţie prezen­ jlocit la creşterea numărului de
ga sumă oe urmează să se în­ tată în luna octombrie a acelu­ meroase propuneri de inovaţii şi cititori şi a cărţilor oştite.
creze piese destul de complicate. Dar sint întrebaţi despre felul cum, au luntară, au plantat 70.000 puieţi şi caseze din contractări,.să fie fo­ iaşi an şi luată în discuţie abia raţionalizări.
losită pentru electrificarea sa­ în luna ianuarie a anului 1960... PARASGHIVA RADAGINA'
cind se intimplă să Intimpine greu­ procedat cu el de l-au îndreptat, di­ au săpat un şanţ pe o lungime de tului. Biroul organizaţiei 'de bază,
Desigur, o atare situaţie nu comitetul sindical şi conducerea corespondentă
tăţi, şi cei mici şi cei mari, dau rectorul adjunct şi secretarul Comi­ 300 metri. Cu aCest prilej 36 de u- poate ii măgulitoare nici pentru întreprinderii, trebuie să ia mă­
conducerea cabinetului tehnic şi suri pentru activizarea cît mai
fuga la tov. Ion Banciu, la Constanţa tetului U.T.M. pe şcoală răspund cu cenici au primit insigne de „Briga­ urgentă a cabinetului tehnic.

Micuda sau * la alţi profesori din mlndrie: forţa colectivului. dier al muncii patriotice".

şcoală, care-i ajută pe loc. Cind Brigăzile au in plan ca in primă­
vară să desfăşoare o activitate şi
este vorba de probleme de producţie, Cea mai bună brigadă mai intensă in special la gospodă­
se adresează meşterului. Acesta nu-i de muncă patriotică

bate, nu-i trimite după ţigări şi nici Ucenicii din Gurăbarza au auzit riile agricole colective aflate în îm­
nu se fereşte să le destăinuie se­ din ziare şi din cele spuse de către prejurimi.

cretele meseriei. profesori că pe întreg cuprinsul re­ V. ALBU IOAN MARINESOU „Grija“ fafă de avutul obştesc
corespondent
•Aa/s..„“XW..

L A G. A. C. O B R E J A să se asigure şi hrănirea cores­ La mina Lonea, într-una din nu are suficiente lemne pentru
punzătoare a acestora lărgind zilele trecute, spre sîîrşitul armare, în abataje.
Se pot creşte mai multe vaci, în mod considerabil cultura po­ schimbului I, la un control e-
se poate spori producţia de lapte rumbului pentru siloz. Pentru fectuat de către comisia de an­ Oare cei în cauză nu se gîn-
conducerea gospodăriei trebuie chetă preventivă pe planul în­ desc că a sustrage materialul
să constituie un prilej de în­ clinat de la puţul nr. 7, tovarăşii lemnos din mină, şi încă din cel
văţătură tocmai lipsurile anului dimensionat pentru armare,' în­
trecut, lipsuri împotriva cărora losii Lupa şi Ştefan Şaucă de seamnă a prejudicia producţia,
a încărca preţul de cost al to­
la sectorul II, împreună cu doi

cuplători, au tost găsiţi tăind

Gospodăria agricolă colectivă dovedesc cu toată puterea acest de lapte, conducerea gospodăriei va trebui să se lupte cu toată lemne de mină lungi de cîte nei de cărbune şi deci a zădăr­

din Obreja a luat fiinţă cu a- lucru. n-a însilozat nici cel puţin un hotărîrea. In acest fel se va pu­ 3,5 metri, pentru a le transfor­ nici eforturile întregului colectiv
proape 10 ani în urmă. In a- hectar de porumb. Pe Iîngă a- tea ajunge acolo încît să nu se ma în ciutaci, şi a le duce apoi pentru realizarea unei producţii
cest timp ea s-a dezvoltat din In anul trecut gospodăria co­ ceastă lipsă serioasă conducerea obţină producţii scăzute de lap­ acasă. In acelaşi timp însă, sporite la un preţ de cost oît
toate punctele de vedere. Dacă lectivă din Obreja şi-a prevăzut gospodăriei nu s-a îngrijit nici te cum au lost cele din anul maistrul de sector se plîngea că mai redus ?
la înfiinţare gospodăria numă­ să sporească numărul vacilor de de asigurarea celorlalte furaje. 1959, ci să se obţină minimum
ra doar cîteva familii cu o su­ lapte la aproape încă o dată Astfel, deşi gospodăria dispunea 2.500 litri lapte pe cap de vacă -mu»:
faţă de anul 1957 deşi faţă de

prafaţă mai mica de 100 ha. posibilităţi aceasta era puţin, de posibilităţi proprii pentru a- furajată.

teren, în momentul de faţă în­ totuşi însemna un pas făcut în sigurarea furajelor, datorită de­ Este apoi nevoie să se pună DRUMUL SPRE M I
tregul sat este colectivizat, iar direcţia dezvoltării creşterii va­ zinteresului dovedit, a fost pusă cu hotărîre capăt atitudnii de ri­
suprafaţa de teren este de peste cilor. Răul mare a fost însă că în situaţia ca anul trecut să fo­ sipă faţă de folosirea furajelor. (Urmare din pag. l-a). rea indicelui de bazioitate a zgu­ indicelui de utilizare a agrega­
740 ha. In cadrul gospodăriei prevederea nu s-a respectat din losească pentru cumpărarea de Gum altfel decît lipsă gravă de telor.
s-au dezvoltat ramuri noi de pro­ care cauză numărul vacilor a furaje suma de 16.000 lei. Iată interes poate fi caracterizat fap­ rii. Controlul respectării întoc­
ducţie, care au făcut să crească rămas aproape acelaşi. S-au deci cum, din cauza unei slabe tul că nici pînă în prezent con­ Gă această creştere e pe de­
puternic fondul de bază al gos­ cumpărat în plus doar două ju- chibzuinţe, pe Iîngă că s-au iro­ ducerea gospodăriei (preşedinte P.M.R. din iulie 1959, furna- mai a procesului tehnologic a plin realizabilă, o dovedeşte an­
podăriei. Muncind cu hărnicie, ninci. Pe iîngă faptul că numă­ sit bani ce puteau îi împărţiţi tov. Ionel Salcău) n-a luat mă­ gajamentul colectivului, secţiei
colectiviştii au realizat an de rul vacilor n-a fost sporit, nu colectiviştilor Ia zi-muncă, nu s-a suri pentru transportarea ţuici­ liştii s-au angajat să realizeze contribuit şi ei la reducerea cos­ de a da peste planul anual de
an producţii sporite de cereale. s-au luat măsuri corespunzătoa­ putut asigura nici furajarea co­ lor de porumb din cîmp ? Or, producţie 6.000 tone de fontă,
respunzătoare a animalelor din e bine ştiut că tufeii de porumb economii suplimentare faţă de tului fontei, evîtîndu-se abate­ înainte de a-şi lua acest anga­
care cauză de Ia ferma de vaci tocaţi şi trataţi cu saramură jament, furnaliştii au întreprins
nu s-au realizat decît 18.000 lei constituie un furaj bun şi hră­ preţul de cost planificat în va­ rile tehnologice. un studiu, cu prilejul căruia au
venit. In ce priveşte îngrijirea nitor pentru animale. constatat că încă dispun de o
animalelor, trebuie spus că nici loare de 14.500.000 lei. Angaja­ In atenţia mecanicului şef al serie întreagă de rezerve. Aşa,
aceasta nu se face îndeajuns de Peste puţine zile, colectiviştii bunăoară, pot fi amintite: ridi-:
Sectorul zootehnic a fost dez­ re nici pentru schimbarea vaci­ corespunzător. In grajduri nu din Obreja vor dezbate planul mentul a fost depăşit, economii­ secţiei a stat problema elimină­ carea pe mai departe a tempe«
există curăţenie, nu se respectă de producţie pe anul 1960. Chib­ raturii aerului insuflat, reduce­
voltat şi el în anii care au tre­ lor slab productive sau bătrîr.e întocmai programul de hrănire, zuind temeinic fiecare punct, ei le realizate de acest colectiv în rii deficienţelor la banda de tur­ rea conţinutului de mangan în
de adăpare etc. trebuie să-şi facă din planul de fontă, a avariilor, menţinerea
cut de la înfiinţare. Şi, se poa­ cu vaci productive, de rasă. Toa­ producţie programul dezvoltării cursul anului trecut însumînd nare. Efectuînd o seamă de mo­ unui mers constant al ăgrega-
In anul acesta, pe baza indi­ în viitor a gospodăriei lor. Cu teior, întărirea controlului la gî-
te spune că în mod deosebit te acestea ca şi alte lipsuri au caţiilor plenarei C.C. al P.M.R. sprijinul organizaţiei de bază, circa 15.000.000 lei. dificări constructive la bandă tul furnalelor, respectarea: întoc­
din 3-5 decembrie 1959, colecti­ al comuniştilor, printr-o muncă mai a graficelor de lucru etc.
creşterea animalelor a influen­ dus Ia situaţia ca în gospodărie viştii din Obreja şi-au prevăzut intensă din partea consiliului de Care au fost căile urmate de (s-au schimbat eclusele, fuose-
să sporească în mod simţitor conducere, ei trebuie să lichide­ Faptul că pînă la data 'de 15
ţat într-o perioadă, destul de pu­ să se realizeze o producţie de numărul vacilor de lapte, astfel ze din rădăcini lipsurile anului furnalişti pentru obţinerea unor le), pierderile de fontă pe ban­ ianuarie colectivul secţiei elabo­
ternic, dezvoltarea gospodăriei. lapte pe cap de vacă furajată ca la sîîrşitul anului să ajungă trecut, să pună în centrul preo­ rase peste plan mai bine ’de 350
La un moment dat însă, nejus­ de abia 1.526 litri pe an, mult mai Ia un efectiv de 68 capete. Sar­ cupării continua 'dezvoltare a asemenea economii ? La iniţia­ dă s-au redus considerabil, re- tone fontă, e şi el de natură să
tificat, acest sector a fost negli­ cina stabilită nu este peste po­ sectorului zootehnic şi în mod garanteze că angajamentul va
puţin decît era prevăzut în plă­ sibilităţi. Din contră, în raport special a creşterii vacilor de lap­ tiva biroului organizaţiei de ba­ zultînd diin aceasta însemnate e- fi îndeplinit şi depăşit. Un co­
cu posibilităţile de care dispun, te. Aceasta fiindcă la gospodă­ lectiv în mijlocul căruia mun«
după suprafaţa de teren şi alte ria colectivă din Obreja există ză P.M.R., s-au format colecti­ conomii la preţul de cost. Tot­ ¦cesc oameni ca Gheorghe Ro­
condiţii, colectiviştii de aici pot toate condiţiile pentru dezvolta­ man, Gheorghe Gismaş, Simiqn
jat. Concomitent cu sporirea nu­ nui de producţie. Şi fiindcă e rea creşterii vacilor şi sporirea ve de studiere a rezervelor de odată, prin depăşirea ritmică a Jurca, Alexandru 01a.ru, Ale--
mărului de membri, cu creşterea vorba de o producţie scăzută de spori numărul vacilor la cel pu­ xandru Gomşa, Ludovic Csosz,-
producţiei de lapte pe cap de reducere a preţului de cost. Un sarcinilor pianului de producţie, Mihai Militaru, nu poate să nu-:
ţin 80. E nevoie însă ca odată şŢ respecté Inga jámentele. .. ! ,
suprafeţei de teren, conducerea lapte trebuie să arătăm că o se­ astfel de colectiv a studiat re­ cota cheltuielilor de regie pe u-
gospodăriei trebuia în mod fi­ rioasă deficienţă s-a manifestat
resc să se orienteze înspre dez­ atît în ce priveşte buna îngriji­ ducerea conţinutului de mangan nttatea de produs a scăzut, lu­

în fontă, prin micşorarea conţi­ cru care a însemnat o.altă sur­

voltarea continuă a sectorului re a vacilor cît şi în asigurarea nutului de minereu de mangan să de economii.
zootehnic. Din păcate însă, ne- unei furajări corespunzătoare.
glijînd această latură economi­ Ani Ia rînd colectiviştii din din încărcătură. In urma studiu­ Pentru anul curent, furoaliş-

lui, media conţinutului de man­ tilor secţiei a Il-a furnale le re­

că aducătoare de mari venituri, Obreja au fost sfătuiţi să dea o gan în fontă a scăzut de la 2,74 vin sarcini deosebite, atît în ce
. creşterea animalelor şi în mod mai largă dezvoltare culturii po­
rumbului pentru siloz. Dar cu ia sută, la circa 1,60 la sută. priveşte sporirea producţiei cît
special al vacilor de lapte a fost toate’ acestea ei au continuat să
lăsată pe planul al doilea. A- se posteze pe o poziţie contra­ Aplicarea acestei măsuri a atras şi reducerea preţului de cost.
cest mod greşit de a privi pro­ rie. Această atitudine a avut
blema nu a influenţat numai după sine reducerea consumu­ Spre exemplu, e suficient să a-

lui specific de cocs şi calcar cu mintim că sporul de producţie

zeci de kilograme pe tona 'de ' pentru anul curent faţă de rea­

fontă ¦ lizările lui 1959, este de circa

creşterea numărului de animale. ( urmările.ei. Aşa, de pildă, pen­ O altă măsură care a dus la 13 procente. Trebuie precizat că

El a influenţat şi sporirea pro­ tru furajarea în 1958 a animale­ reducerea consumurilor specifice această creştere' ise va realiza

ductivităţii la animale. Faptele lor şi în mod special a vacilor cu sporirea numărului de vaci vacjă furajată. de cocs şi calcar, S ÎQ&ţ recuce­ gxoiyşiV/ pe, seama' îmbunătăţirii