Page 67 - 1960-01

«f. 1580 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

cÂq^itaţie olziiaLâ mimaţiaăy Notă critică TELEGRAME EXTERNE

p i& o fll

l u â a i itg.atălaeeml ! ş o f ^ s j b r » A intrat în funcfiune hidrocentrala Declaraţia
La redacţia noastră au sosit subterană de la Lipno (R. Cehoslovacă)
citeva scrisoH în care cetăţenii Prezidiului C.C. al

La laminorul de 650 mm. al pentru îndeplinirea planului a- de utilizare, reducerea rebutu­ din Lupeni, sezisează modul de­ PRAGA (Agerpres). De cu- trală. El are o capacitate- de P.C. din Japonia
rilor etc.. fectuos în care se face, trans­ rînd a fost terminată în R. Ce­
Combinatului siderurgic din Hu­ nual pe 1960 în 11 luni“. Aces­ portul' în comun în acest oraş. hoslovacă construirea hidrocen­ 603.000.000 m.c. TOKIO (Agerpres) TASS a-
Agitaţia vizuală1 este un m i­ tralei' subterane de la Lipno, pe n u n ţă : Intr-o declaraţi© dată
nedoara, numeroase lozinci chea-- te cuvinte sînt sorise pe una din nunat mijloc de popularizare, o- De pildă, în după-amiaza zilei rîul Vltava. C e&nAt"-.ir-a* la electrică este situată publicităţii îri ziarul' „Akahata“,
peratiyă ¦ă succeselor obţinute de 16 ianuarie a.c. zeci de ce­ •' .ţ> J u , 'S v Prezidiul Comitetului Central
tăţeni din. oraşul Lupeni, care Barajul construit aci, care are y7 * *• v . ' al Partidului Comunist diirt Ja­
în producţie,' de popularizare a au ‘ făcut diferite cumpărături o înălţime de 27 metri şi o lun­ ponia arată că semnarea trata­
mă pe muncitori, tehnicieni şi lozincile de la secţia I-a fur­ fruntaşilor şi metodelor folosite sau -au- ieşit de la cinematograf, gime de 250 metri, a creat un la o adj noime de. 165 metri, iar tului militar agresiv japano-a.me-
de ei, de generalizare a- expe­ aşteptau. sosirea în staţie a u- lac de acumulare care ocupă o rioan este o trădare a Cauzei păcii
ingineri la lupta pentru înde­ nale. Asemenea lozinci cu ca­ rienţei înaintate. Agitaţia vi­ nuia din cele două autobuse ca­ suprafaţă de 4.650 hectare (în apa este adusă la cele două îri între-aiga1 lume, un atentat îm­
zuală trebuie mereu împrospă­ re circulă în Lupeni. ¦ afara celor 1.000 hectare de re­ potriva onoarei p'oporuilui japo­
plinirea sarcinilor planului de racter concret şi mobilizator e- tată ; ea trebuie -să răspundă zervă) şi este cel mai mare lac turbine de tip Francis, au o pu­ nez. Iri dedairaţie Se" ?!Tată că
noilor sarcini, să fie vie, con­ După-circa o oră de aşteptare de acumulare din Europa cen­ primul ministru Kişi nu ă pri­
producţie, a angajamentelor lua­ xistă aproape în toate secţiile cretă şi operativă.- au sosit şi cele două autobuse, tere de 60.000 kw., prin două mit pentru semnarea acestui tra­
însă în loc să vină din sensuri tat împutemiciireia poporului ja­
te în întrecerea socialistă pen­ combinatului.. Organizaţia de bază, comi­ opuse, cum e stabilit pentru bu­ puţuri. Turbinele produc anual ponez care se pronunţă împotri­
tetul sindical de secţie- şi con­ va planurilor militare ale gu­
tru utilizarea oît mai deplină Sînt totuşi unele secţii în ducerea tehnico-adrnin istrativă na desfăşurare a transportului 150 milioane kwh. energie elec­ vern ului.
a capacităţii de producţie a a- combinat, în care agitaţia vizua­ 'awlaminorului ¦bluming, trebuie în oraş, ele au venit din acelaş
gregatelor. Pe una din aceste lă este veche, de anul trecut, să ^manifeste o grijă deosebită sens, adică de la Bărbăteni. trică. Apa părăseşte apoi centra­ Partidul Comunist din Japo­
lozinci stă scris: „Laminatori, cu caracter general, nemobiliza­ faţă de agitaţia vizuală concre­ După alte 20 de minute s-a re­ nia subliniază că noul tratat a
lăcătuşi şi electricieni, luptaţi tor. Aşa, de pildă, la laminorul tă ^şi permanentă, oare să fie întors unul dintre autobuse (cel la printr-un tunel de 3.600 fost încheiat în conformitate cu
pentru îndeplinirea angajamen­ bluming, agitaţia vizuală la cup­ strîns legată de sarcinile ce stau cu nr. 50.221). planurile imperialiste ale S.U.A.
tului de a da patriei 10.000 to­ toarele adînci este inexistentă. în . faţa colectivului şi care să metri, săpat sub vechea albie C2re î-n scopul subminării efor­
ne laminate peste planul anual“. La caje, sînt lozinci vechi, de stimuleze lupta acestuia pen­ Asemenea cazuri sînt frec- turilor popoarelor ce năzuiesc
0 alta lozincă are următorul anul trecut. Graficele de urmă­ tru îndeplinirea; şi depăşirea pla­ ¦vente în Lupeni. a rîului. spre p'afce şi prietenie încearcă
te x t: Manevranţi, mînaţi cu rire ă realizărilor nu sînt ţinu­ nului de producţie şi a anga­ să creeze în Asia un s-istem mi­
grijă agregatele, intensificaţi te la zi şi nu sînt întocmite în jamentelor luate''-in întrecerea Conducerea I.G.O. din Petro­ Situaţia grava a patrioţilor litar agresiv,
ritmul de laminare, pentru a aşa fel încît muncitorii să ştie socialistă. . şani, odată cu preluarea auto­
produce zilnic 1.400 tone lami­ cît au realizat din planul de buselor de la I.R.T.A. are dato­ din lagărele su Prezidiul cheamă pe oamenii
nate“. producţie, cît din angajament N. ZAMFIR ria de a lua măsuri concrete muncii din ţară, toate păturile'
pentru a reglementa situaţia. SAIGON 21 (Agerpres). Intr-o bolnavi de tuberculoză, dezin- poporului jaiponez să-şi întă­
La alte secţii din combinat, şi pe ce loc se află în întrecere scrisoare adresată Comisiei in­ tetrie, beri-bari, malarie, parali­ rească şi maii mult' unitatea pen­
ternaţionale de supraveghere şi zie şi alte boli grave. Asisten­ tru a nu tolera ratificarea aces­
cum sînt furnalele 1—4, lami­ cu celelalte schimburi. Graficele .contrai diin Vietnam, misiunea ţa medicală este inexistentă. tui tratat, pentru a obţine de­
de legătură a înaltului coman­
norul de 800 mm., lozincile şi de urmărirea producţiei şi în­ dament al armatei populare viet­ Scrisoarea relatează -apoi că misia guvernului Kişi, pentru a
nameze arată că de la sfîrşitul patrioţii internaţi în lagăr sînt apăra pacea, neutralitatea, in­
panourile adresează chemări în- trecerii sînt făcute din linii, ca­ anului 1956 pînă în prezent, siliţi să muncească! pînă la 12 dependenţa şi democraţia ţării.-
peste 2.000 de patrioţi vietna­ ore pe zi, fiind puşi la munci
sufleţitoare muncitorilor, ingi­ re nu dau o orientare clară mun­ mezi, participanţi la lupta de 'deosebit de grele şi periculoase. . -.o .-
rezistenţă, aiu murit din cauza
nerilor şi tehnicienilor pentru citorilor asupra realizărilor. Se condiţiilor de viiaţă deosebit de Deţinerea unui măre număr am PBOBRÂNUL DE
grele existente în lagărul din de persoane în lagărul de la
a-şi aduce contribuţia la înde­ pune întrebarea : de ce nu sînt insula Poillo Condor, situată pe Poulo Condor, pe motiv că aii
coasta de est a Vietnamului de participat la lupta de rezisten­
plinirea noilor sarcini de plan, şi aici grafice cum sînt în ce­ sud. ţă, se spune mai departe în
scrisoare, oonstituie o <7 navă în­
ia îndeplinirea angajamentelor, lelalte secţii ale combinatului, In prezent, se spune în scri­ călcare a acordurilor de la Gene­
soare, sînt serios ameninţate va. De aceea, Misiunea de le­
pentru obţinerea de noi succese în care să fie înscrise cîte tone vieţile altor 4.051 de patrioţi gătură a înaltului comanda­
deţinuţi în ace-st lagăr. Scrisoa­
.în creşterea productivităţii mun­ trebuie să se producă într-un rea demască tratamentul barbar ment al armatei populare viet­
şi torturile la care sînt supuşi
cii şi a indicilor de utilizare, schimb, care este angajamentul, deţinuţii din aioest lagăr de că­ nameze a cerut formarea unei

reducerea consumurilor specifi­ cît s-a realizat din plan şi anga­ comisii care să cerceteze situa­

ce, realizarea de economii etc. jament zilnic şi cumulat ? ţia din acest lagăr şi să ceară

Multe lozinci cheamă pe mun­ Colectivul, de muncitori, teh­
citori, ingineri şi tehnicieni să nicieni şi ingineri de la lami­
urmeze exemplul fruntaşilor ca­ norul bluming şi-a luat angaja­
re au ..reuşit să realizeze adevă­ mente concrete în ce priveşte

rate recorduri în producţie. sporirea producţiei de laminate.

Panourile pe care sînt însori­ In acelaşi timp, fiecare schimb

se sarcinile de plan, angajamen­ s-a angajat să dea însemnate tre călăii lui Ngo Dinh Diem. autorităţilor sud-vietnameze des­ 24 IANUARIE 1960

tele, realizările zilnice pe schim­ cantităţi de blumuri peste plaq. Majoritatea deţinuţilor au ajuns fiinţarea ei precum şi elibera­ PROGRAMUL 1: 7,15 Muzică dis­

buri, brigăzi şi agregate, dau întrecerea socialistă se desfăşoa­ infirmi sau alienaţi mintal. Din rea imediată a celor 4.051 de tractivă ; 8,00 Din cîniecele şi dansu­
posibilitate fiecărui muncitor să ră sub lozinca „Să laminăm în oauza subnutriţiei, deţinuţii sînt patrioţi internaţi. rile popoarelor; 8,30 Muzică de es­
ştie cît a realizat brigada sau fiecare zi cel puţin 155 lingouri tradă ; 9,00 Teatru la microfon pen­
schimbul din care face parte, de oţel“. Dar agitaţia vizuală Cărţi apărute tru copii: „O zi memorabilă" j 10,00
cît mal are de realizat şi ce din secţie nu vorbeşte nimic Jocuri populare romîneşti > 10,20
loc ocupă, în întrecere. Acest despre angajamentul colectivu­ Curs de iniţiere muzicală ; Ghid mu­
zical (VIII). Compozitorii italieni şi

lucru face ca întrecerea să fie lui, angajamentele schimburilor, WALTER SCOTT: Quentin 24 IANUARIE 1960 creaţia populară; 10,50 Muzică din
tot mai vie, mai pasionantă, iar nu cheamă pe muncitori la în­ Durvvard. Ediţia a Il-a. In operete romîneşti; 11,30 Constructori
realizările în producţie să spo­ deplinirea sarcinilor în ce pri­ romîneşte de Al. Ştefănes- DEVA: Poemul m ăriii ALBA şi construcţii: Bicaz; 12,15 Pagini li­
rească necontenit. veşte creşterea productivităţii cu—Medeleni. („Cutezăto­ IULIA : Razia; Dragostea nu terare închinate Unirii; 13,10 De toa­
1 „Tovarăşi furnalişti! Luptaţi muncii, îmbunătăţirea indicilor. rii“ ). se cumpără; BRAD : Dimineaţa te pentru to ţi; 14,00 Concert de mu­
576 pag. — 12 le i; cart. mokorîtă; IL1A: Răsfăţatul) zică populară romînească din Moldova
-m - 17 lei. HAŢEG : Fatima / HUNEDOA­ şî Muntenia ; 14,30 Anul Ghopin;
RA : Soarta unui o m ; ORĂŞ- 14,56 Concert de prînz; 15,35 Joacă
Noi tineri, membri ai U. T. M. L. N. TOLSTOI : Război şi pa­ TIEj Prea tîrziu; Fata din fete şi flăcăi; 16,00 „Unirea Ţărilor
ce — roman. In romîneşte Kiev; PETROŞANI: Primăvara Rb'mîne oglindită în creaţia de cîn-
Organizaţia de bază U.T.M. numără tinerii Iosif Grecu — Inginerul Vasile Cliişcan şi comunistul loan Cocaş de la de Ion Frunzetti şi N. Pa- (serial); Abuz de încredere'; tece“ ; 17,00 La şezătoare; 17,40 Mu­
de la laminorul bluming 1.000 strungar, Herţeg Ladislau — fabrica chimică din Orăştie, şi-au propus să îmbunătăţească rocescu. (voi. I — 588 pag.; SEBEŞ: Fata cu urciorul; zică uşoară ; 18,00 „Drumeţii veseli" ;
al G.S. Hunedoara, desfăşoară cuptorar, Zamfira Ioan — cup- continuu cifra de raport la extracţia taninului. Iaiă-i în fo­ voi. II — 616 pag.) — SIMERIA: Mama vitregă '; BA- 19,05 Gîntece despre Bucureşti; 19,30
o muncă susţinută pentru atra­ torar, Nistor Maria — ponta- tografia de faţă în timpul executării unei analize. 51,50 lei cart. RU MARE: N aurisj LONEA: Teatru Ia microfon: „Momente din
gerea celor mai buni tineri în toare şi alţii. O întîmplare extraordinară J. cronica Unirii"; 21,05 Muzică de
rîndurile utemiştilor. Daitoriită M. EM1NESCU : Poezii — Cu- TE1UŞ : Cerul infernului; ZLAŢ- dans; 23,10 Muzică populară romî­
acestei munci, organizaţia de De remarcat este faptul că de vînt înainte de Tudor Ar- nească.
la constituirea- acestei organiza­ ghezi. Prefaţă de Zoe Du- NA: Pe drumurile Romînişi;
bază de aici a primit în pe­ ţii (februarie 1959) şi pînă la mitrescu-Buşulenga. („Bi­ APOLDU DE S U S : O cursă o- PROGRAMUL 11: 7,00 Muzică popu­
sfîrşitul anului trecut, au fost blioteca pentru toţi“) nr. 1. bişnuită; CALAN/. Trenul prie­ lară ron;înească • 8,00 Spre cabane";
rioada 1-19 ianuarie, un număr primiţi în rîndurile utemiştilor 376 pag. — 5 lei. teniei. program de muzică uşoară; 8,30 Clu­
un mare număr de tineri. bul voioşiei; 9,45 Concert de dimi­
de '12. tineri în rîndurile U.T.M. N. GANE: Nuvele. Prefaţă de neaţă ; 10,50 Transmisii din sala Ate­
Şt. Gazimir. neului a concertului orchestrei sim­
Printre cei primiţi în această 198 pag. — 3,65 Iei. fonice a Filarmonicii, de Stat „Geor-
ge Enescu"; 13,15 Buchet de melo­
lună în rîndurile utemiştilor se Au fost Organizate numeroase d i i 1.3,45 Muzică populară romíhéás-
mitinguri şi demonstraţii de pro­ că; 14,15 Muzică uşoară; 14,30 <2Índ
test, a fost condamnat guvamul m is r h m rm ştie cîştigă 1 15,30 Program interpre­
şi politica lui Adenauer. Acesta tat de cîntăreţi celebri de operă ; 16,00
OCXXXXXXK>0CK}0(XXX>Q0CXXXX}CO00COrj’UOC3000000CX)C0OQ'OUCi şi adepţii săi, pentru a scăpa Vorbeşte Moscova li; 16,30 Muzică u-
basma durată, au apelat în gra­ şoară: .17,30 „Ne leagă., aceleaşi nă­
Evenimentele care aiu iod Ratifica promovată de cercurile bă la „argumente“ pe cît de ba­ PENTRU 24 ORE: zuinţe", cîntece To;nîneşii şi maghiare;
în ultima vreme în Germania' nale, pe atît de veninoase. S-a 18,25, Goncerf de muzică uşoară 18,50
occidentală şi, în general, poli­ conducătoare de la Bonn eile spus mai întîi că sînt opera Vreme în curs de încălzire treptată Carnet de reporter.; 19,30 Muz'ică u-
tica externă şi internă pe dare' unor „fanatici izolaţi“, a unor cu cerul variabil ziua şi noaptea | în­ şoară imprimată pe discuri „Electre-
o promovează guvernul cance­ nefaifă pentru poporul german „băieţandrii“, că sînt doar „niş­ seninări parţiale. Vor mai cădea în córd“'-; 20,05 Album de romanţe;
larului Adenauer aminteşte îri te ştrengării“. S-a mers a;poi regiunea, de. munte, izolat, precipitaţii 20,35 Muzică de dans; 21,15 Astă
mare măsură de situaţia asemă­ în Germania occidentală o fap­ cut un alt proces intentat unor Şi aceasta deoarece evenimen­ mai departe: „sînt inspirate de sub formă de ninsoare sau lapoviţâ. seară citeşte... Maria Boita, artistă
nătoare creată pe timpul dicta­ tă condamnată de constituţia luptători pentru dreptate din tele recente arată că spiritul po­ comunişti pentru a submina g u ­ Temperatura în uşoară creştere, ziua emerită.; 21,30 Muzică de dans; 22,30
turii lui Hitler, cînd poporului ţării, O „vină“ pentru care „in­ Germania occidentală. Este vor­ liticii războinicului cancelar A- vernul de la Bonn“,, „aici e m-î- între plus 1 şi minus 5' grade, iar Melodii populare romîneşti.
german îi fuseseră răpite toate culpatul“ este pasibil de închi­ ba, după oum se ştie, de acuza­ denauer se face simţit şi în al­ na Moscovei" (ziarul „Montags- noaptea între minus'4 şi fninus 10 gra­
drepturile politice şi cele mai soare. Lă drept vorbind, nici nu rea unor luptători pentru uni­ te ţări. Echo“ ) şi altele asemănătoare. de. Vînt slab pînă Ia potrivit din sec­
elementare drepturi cetăţeneşti. e de' mirare această situaţie tatea mişcării sportive din cele torul sud-est. Dimineaţa şi seara ceaţă,
Intr-adevăr,1 asemănarea e iz­ dacă avem în vedere faptul că două 9tate germane, acuzarea şi E vorba despre provocările fas­ Nici nu merită, a fi combătu­
bitoare şi e suficient să ne re­ în1 Germalniă apuseană au fost condamnarea unor activişti spor­ ciste oare au avut loc spre sfîr­ te asemenea eluorubafii lipsite PENTRU URMĂTOARELE
ferim la cîteva exemple doar, scoşi fă lumină zilei toţi crimi­ tivi pentru faptul că... au par­ şitul anului trecut în unele ţări de orice logică. E un vechi şla­ 3 ZILE
,.pent-ru a ne întări această con­ nalii de război, toţi naziştii în­ occidentale îneepîod, binieînţe- găr aii naziştilor de care, după
vingere. focaţi şi au fost puşi în pos-turi- ticipat la spartachiada tineretu­ les, ou (din nou!) Germania oc­ cum se vede nu se pot lipsi nici Vreme schimbătoare. Temperatura
cheie ale statului. Amintind de lui sportiv din R.D. Germană cidentală... După cum au rela­ actualii conducători de la Bonn. în general staţionară.
După ce acum cîţiva ani ă fost ruşinosul proces de la Düssel­ şi şi-au exprimat satisfacţia şi tat agenţiile de presă occiden­ Le este, probabili, peste mînă
interzis Partidul Comunist din entuziasmul lor pentru felul &um tale, fasciştii şi-au făcut de cap să recunoască adevărul adevă­
Germania, apărătorul consecvent dorf se cuvine să subliniem că, este educat şi orescut tineretul mad întîi la Köln. Bande de na­ rat, că aparatul de stat din Ger­
a! drepturilor şi libertăţilor oa­ departe de a fi uri mijloc de in­ din Republica Democrată Ger­ zişti au profanat ou inscripţii şi mania Federală este îmbibat cu
menilor muncii din Germania timidare ă luptei curajoase a1 po­ mană. Este deosebit de, eviden­ lozinci fasciste şi antisemite elemente naziste de teapa lui
occidentală, iată că, de ourînd, porului german pentru drepturi tă, în aceste cazuri amintite monumente ridicate în memoria Theodor Oberländer, Came, în
îri R.F. Germană s-au petrecut şi libertăţi democratice, dimpo­ mai sus, teama autorităţilor fe­ victimelor hitlerismului. Au fost mod firesc dau cursul unei po­
alte evenimente pe linia nefastă trivă, el s-ă transformat într-o derale ca nu oumva spiritul în­ profanate clădiri publice, insti­ litici în spiritul răposatului Hi­
a lipsirii poporului german de tribună de unde' ă răsunat ho- ţelegerii, al colaborării, al co­ tuţii, biserici etc. In Berlinul oc­ tler, tot mai dăunătoare pentru
posibilitatea' de1 a-şi 'exprima tărît şi curajos glasul de pace existenţei paşnice să pătrundă cidental a fost organizat şi un întreaga evoluţie a situaţiei in­
desch is păreirile, pe lin ia 1ichidă - al celor mai buni fii ai poporu­ şi... pe teritoriul Germaniei oc­ miting la oare s-au curtat cîn- ternaţionale în ansamblu. E su­
rii drepturilor sale politice şi lui german. Dînd dovadă de cu­ cidentale. tece naziste revanşarde. Este in­ ficient să adăugăm la toate a-
cetăţeneşti. Iată, de altfel, prin raj şi de un dezvoltat simţ al teresant de menţionat faptul că cestea faptul că, prin grija im­
ce se oara'cterizează în prezent internaţionalismului proletar, a- Dar iată şi ailte cîteva exemple. provocările fasciste din Köln au perialiştilor americani Wehr-
situaţia politică din Germania cuzaţii ău de'mascat nedreptăţi­ La 10 noiembrie anul trecut au constituit semnalul de acţiune maehtul a fost înzestrat cu cea
oocidentaiă : fascizarea continuă le existente în R.F. Germană, de fost condamnaţi (tot la Düssel­ pentru provocări asemănătoare mai distrugătoare armă — cea
a vieţii interne şi o evidentă o- oare se face vinovăt, în primul dorf!) un grup de muncitori şi şi în alte oraşe din R.F.G. şi nucleară — şi avem un tablou
rientare spre politica „războiu­ rînd, guvernul lui Adenauer. muncitoare pentru „vina“ că au din alte ţări ale lumii. Provo­ edificator al orientării promo­
lui rece“ pe plan extern. Probe Procesul înscenat unor curajoşi protestat împotriva legii anti­ cări antisemite s-au produs a- vate de către Adenauer şi a-
pentru sprijinirea acestei afir­ luptători pentru pa'c'e’ diri Ger­ constituţionale cu privire la in­ poi în Anglia, Franţa, Italia, depţii săi — orientare străină
maţii sînt numeroase. Ne vom mania occidentală â" dovedit, O terzicerea P.G. din Germania. intereselor poporului german,
referi însă la cele mai recente dată mai mult, izolăreă crescîn- La 26 noiembrie 1959 au fost Belgia, Suedia. Pînă la 5 ianua­ condamnată de către acesta. A-
dintre acestea. dă a politicii B-onn-uluî, faptul condamnaţi la Hamburg 4 mun­ oeaistă orientare este primej­
că este ou neputinţă să fie acu­ citori pentru că au criticat po­ rie 12 ţări fuseseră antrenate de dioasă şi cauzei păcii mondiale
Vom începe, mai întîi, cil ru­ zaţi şi condamnaţi îri zilele litica agresivă, războinică a şi este condamnată de către
şinosul şi odiosul proces de lă noastre luptătorii pentru pace şi cercurilor guvernante federale acum în aoest complot. Svasti- toţi partizanii păcii din lumea
Düsseldorf înscenat de către au­ progres social, chiar dacă ei se etc. Toate acestea sînt, credem', întreagă, cate luptă pentru
torităţile federale unui număr află acolo tinde poporul este lip­ suficienţe exemple. oare’ confir-: cile îşi făceau apariţia peste triumful păcii, al spiritului co­
de 7 personalităţi ale vieţii pu­ sit tot măi mult de libertăţi şi mă politica nefastă pe care ö existenţei paşnice şi od-ahoră-
blice din R.F. Germană pentru drepturi politice şi democratice, promovează Adenauer şi parti­ noapte în tot mai multe ţări, în rii între popoare-.
simpla „vină" de a fi luptători cum e în R.F. Germană. zanii săi, politică de pe urma
activi pentru destinderea inter­ căreia are de suferit, în primul tot mai multe oraşe ale lumii, ~M. CONSTANTIN
naţionala şi pace. Lupta pentru Iar Düsseldorf-ul a fost ur­ rînd, poporul german şi, în ul­
pace, pentru evitarea situaţiilor mat de Dortmund. In acest oraş timă instanţă’, opinia publică ajungînd pînă şi în — reţineţi
dureroase ale trecutului cînd po­ ă avut loc lă finele anului tre­ mondială.
porul german ä avut de suferit — Canada, Izrael şi Australia.
numeroase nenorociri de pe ur­
ină războaielor, constituie astăzi Aceste provocări antisemite
neofasciste au fost imediat con­

damnate de către opinia publi­

că cinstită din întreaga lume.