Page 64 - 1960-01
P. 64
Pag. 4 DRUMU h SOCIALISMULUI Nr. 1579
ix&jKsaazua&Jwauaa
Puternica impresie produsă Lecturi xdtimeie xixtlrriele ş iir i • xiJUmMs ş iir i
de lansarea rachetei sovietice d e s p r e L e m n
MOSCOVA 21 (Agerpres). —
în Oceanul Pacific TA SS anunţă: Im 13 ianuarie,
ta Teatrul din Kremlin a avui
WASHINGTON 21 (Agerpres). „lansarea unei rachete la o ase loc prima conferinţă din ciclul
Agenţia France Presse transmi menea distanţă este o perfor „lecturi despre Lenin", întitula
te un comentariu al corespon manţă pe care odată mai mult tă: „V. 1. Lenin — întemeieto
dentului său din Washington în Uniunea Sovietică este prima rul şi conducătorul Partidului VizSfa oamenilor de stai sovietici în India Declaraţia purtătorului de cuvin! al
care, reîerindu-se la „perfor care o realizează“ şi pe de alta Comunist şi al Statului sovie
manţa realizată de savanţii so că „rachetele ruse au o putere tic'", Conferinţa a fost ţinută DELIU 21 (Agerpres). — punzînd la salut, K. Voroşilov Ministerului Afacerilor Externe
vietici prin lansarea unei rache cel puţin dublă aceleia a rache de prof. Ghennădi Obicikin, di TASS anunţă: La 20 ianuarie, a mulţumit pentru posibilitatea al R. D. Germane
te în Pacilicul central“, citează telor americane...“ rectorul Institutului de marxism- preşedintele Indiei, Rajendra ce li s-a acordat de a vizita ex
declaraţiile experţilor americani leninism. Prasad, a oferit un banchet în poziţia. BERLIN 21 (Agerpres). — 'dominante de la Bonn au in
care fac o comparaţie între ra După cum anunţă agenţia cinstea lui K. E. Voroşilov, pre In declaraţia purtătorului de cu- tensificat în ultimul timp încer
cheta sovietică şi racheta ameri United Press International, Mi Cu acest prile], vechi activişti şedintele Prezidiului Sovietului In prima jumătate a zilei de
nisterul de Război al S.U.A. a ai partidului care au lucrat ală- Suprem al U_.R.S.S. La banchet 21 ianuarie, primul ministru al
Indiei, Nehru, s-a întîlnit cu
cană de tip „Atlas“, din care re publicat un comunicat în care j L/rz de Lotus, şi-au împărtăşit a- au participat din partea Uniunii F. R. Kozlov, prim-vicepreşedin- vînt al Ministerului Afacerilor cările de a demonstra că Berli
Sovietice F, R. Kozlov, prim-
iese superioritatea evidentă a ce anunţă că super-racheta rusă mintirile. te al Consiliului de Miniştri al Exferne al R. D. Germane, trans nul occidental ar face parte in
lei sovietice. lansată în direcţia Pacificului Acest ciclu dt conferinţe con vicepreşedinte al 'Consiliului de U.R.S.S. Intllnirea s-a desfăşu misă la 20 ianuarie de agenţia tegrantă din statul de la Bonn.
„a căzut în regiunea stabilită“. Miniştri al U..R.S.S., E. A. Fur- rat într-o atmosferă cordială. ADN, se subliniază că cercurile Deşi aceste cercuri ştiu prea
Subliniind impresia profundă sacrate celei de-o 90-a aniversări ţeva, deputată în Sovietul Su bine că Berlinul occidental este
produsă asupra oamenilor de Aceeaşi agenţie semnalează a naşterii iui Lemn. va avea lor prem al U.R.S.S., şi ceilalţi
ştiinţă americani de noua expe „lansarea reuşită a unei rachete la Moscova tn perioada ianua membri ai delegaţiei sovietice. Q l.S. 7 6 mlşo1 m i n v i t a t u i v i z i t e z e , situat pe teritoriul Republicii De
rienţă sovietică, corespondentul pe o distanţă aproximativ de rie—aprilie anul acesta Cunos Din partea Indiei la banchet au
mocrate Germane şi ocupat de
participai premierul lawahar-
arată că după părerea savanţi două ori lărgimea teritoriului cuţi oameni de ştiinţă, fruntaşi lat Nehru, miniştrii Swaran a lte ă e a ş e d ie t Q -era n ia trupele celor trei puteri occiden
ai vieţii publice şi oameni de Singh, Meradi Desai, Krishna tale, ele încearcă să inventeze
lor americani, pe de o parte S.U .A “. stat vor vorbi despre activitatea Menon, Deslimukh, Malaviya, PARIS 21 (Agerpres). — S. Hruşciov ar vizita departa un aşa-numit „statut Juridic" cu
desfăşurată de Lemn pentru Patil, Ragjivan Ram, Indira TASS anunţă: Consiliul general mentul nostru. scopul de a „fundamenta" afir
— im. ¦¦¦- yîgsas' al departamentului Gard a a- In legătură cu aceasta, Con
ŞTIR! DIN R, P. CHINEZA crearea şi întărirea Partidului Gandhi şi alţii. doptat, în cadrul unei şedinţe, siliul general încredinţează pre maţia lor absurdă că Berlinul
Comunist şi statului sovietic, Preşedintele Rajandra Prasad o rezoluţie în care salută cu sa şedintelui său sarcina de a în occidental aparţine din punct de
In 17 zile, cît înir-o lună despre principalele teze leniniste. tisfacţie destinderea încordării treprinde toate acţiunile necesa vedere juridic statului vest-ger
şi K. E. Voroşilov au rostit cu- internaţionale şi consideră că a- re pentru a-1 invita în departa man. Totodată, se menţionează
ŞANHAI (Agerpres). Oţelarii comparaţie cu perioada cores Cea de-a doua conferinţă vîntări. propiata vizită în Franţa a pre mentul Gard pe preşedintele în declaraţie, faptele sînt pre
din Şan hai au produs în primele punzătoare a anului 1959, pro oe întreaga Ungarie în şedintelui Consiliului de Miniş Consiliului de Miniştri al zentate deandoaselea, deoarece
17 zile ale anului 1960 o can ducţia de oţel a crescut de 2,5 ? tri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, U.R.S.S.“ Berlinul occidental n-a făcut mici
titate de otel şi de laminate de ori, iar producţia de laminate problema cultivării „va contribui şi mai mult la o dată parte din cele trei zone
oţel mai mare 'deaît în întreaga porumbului a luat sfîrşît DELHl 21 (Agerpres). TASS slăbirea încordării internaţiona După cum anunţă ziarul
lună ianuarie a anului 1959. In de oţel —* de 3,5 ori. anunţă: In dimineaţa zilei de 21 le şi Ia cauza păcii“. occidentale de ocupaţie şi as
BUDAPESTA (Agerpres). La ianuarie K. Voroşilov, F. Kozlov „l’Humanité“, Consiliul munici
Un om din sticlă 20 ianuarie şi-a încheiat lucră şi E. Furţeva au vizitat Radj- „Consiliul general şi popu tăzi nu face parte integrantă din
rile cea de-a doua conferinţă pe ghatuli — locul unde a fost in laţia departamentului Gard, se pal al oraşului Stains (departa
ŞAN HAI ’(Agerpres). La fa diţionaie chineze: acupunctura întreaga Ungarie în problema cinerat eminentul, fruntaş al spune în continuare în rezolu statul vest-german.
mişcării de eliberare naţională a ţie, s-ar bucura mult dacă N. mentul Sena), l-a invitat, de a-
Indiei, Gandhi, şi au depus o
coroană de flori. Apoi, oaspeţii semenea, pe N. S. Hruşciov să
viziteze acest oraş.
brică de mulaje din Şanhai a şi oauterizarea. Un sistem lu cultivării porumbului. In cadrul sovietici au sădit aici un copac.
Opinia publică vest-germană condamnă proiectulfost realizat un om din sticlă minos indică la comandă diferi dezbaterilor care au avut loc pe Sădirea de copaci la Radjghat a
în interiorul căruia p‘ot fi vă tele regiuni aie corpului ome marginea raportului prezentat devenit o tradiţie pentru înalţii
zute întreaga reţea de nervi şi nesc unde trebuie aplicat trata de Andraş Magyari, locţiitor al oaspeţi care vizitează India. Să de lege cu privire la starea excepţională
'diferitele organe. Acesta va servi mentul, declanşând în acelaşi ministrului Agriculturii al R. P. dind copacul, K. Voroşilov a
la’ raspîndirea celor două meto timp un aparat oare dă explica Ungare, cu privire la rezultate spus: „Fie ca acest copac să BONN 21 (Agerpres). TASS Bundestag — Partidul Social dictatura fascistă. „Gu ajutorul
le cultivării porumbului în Un crească aşa cum creşte prietenia anunţă: Proiectul antidemocratic Democrat şi Partidul Liber De formulei „stare excepţională“,
de principale ale medianei tra- ţia orală. garia şi la sarcinile pentru v i dintre ţările noastre". Apoi, oas de lege ou privire la starea ex mocrat din Germania, fără ale scrie ziarul „Neue Rheio Zei-
itor, au luat cuvîntul specialiş peţii au vizitat expoziţia agrico cepţională, elaborat de guvernul căror voturi proiectul de lege nu tuing“, Weimarul a pornit cu
ti în cultivarea porumbului, con lă mondială unde au fost salu R.F.G., este condamnat cu as poate fi adoptat, au declarat că toate pînzele sus spre portul hi-
Sifuafia din Algeria în discufia Consiliului ducători şi lucrători ai gospodă taţi de ministrul de stat în Mi prime de cercuri largi ale opi îl resping. tlerist“. Proiectul de lege al lui
de Miniştri francez riilor experimentale, membri ai nisterul Alimentaţiei şi Agricul niei publice din ţară. Două tre Conducerea sindicatului meta- Schroder aminteşte de vremurile
cooperativelor de producţie şi turii al Indiei, Deslimukh. Răs- imi din opoziţia reprezentată în lurgişjţlor — unui din cele mai nefaste ale dominaţiei bîtleriste.
PARIS 21 (Agerpres). — în a căror competenţă intră pro ai gospodăriilor de stat din ţară. Vienezii cer curmarea încercărilor de mari sindicale din Germania oc Ziarul „Westfalische Rundshau“
Miercuri a avut loc la Paris o bleme privind Algeria, precum tn şedinţa din 20 ianuarie a reînviere a fascism ului cidentală — a caracterizat pro avertizează împotriva ideii de a
şedinţă a Gonsiliului de Miniş şi şefii militari şi civili din Al iectul de lege guvernamental cu folosi forţele poliţieneşti împotri
tri sub preşedinţia generalului geria. iuat cuvîntul acad. T. D. Lîscn- privire la starea excepţională va greutăţilor economice, a con
De Gaulle. Printre problemele ko, conducătorul delegaţiei so drept o încercare de a anula cu tradicţiilor sociale sau a diver
discutate a fost şi situaţia din vietice. VIENA 21 (Agerpres). TASS zoi şi istoric Fritz Heer a ros ajutorul puterii de stat dreptu genţelor politice interne. Ziarul
g g j ------------------------------ anunţă: La Viena a avut Ioc un tit o cuvîntare. rile democratice fundamentale. se pronunţă, de asemenea, îm
După părerea sindicatului, a- potriva folosirii Bundeswehrului
Se extinde mişcarea grevista mare miting al antifasciştilor, La miting au luat cuvîntul co
Algeria, în legătură cu care s-a în Argentina Ia oare au luat parte reprezen mpnişti. socialişti, catolici, re doptarea acestui proiect de lege pentru rezolvarea conflictelor po
dat .publicităţii un comunicat tanţi ai diferitelor partide şi or prezentanţi ai oamenilor muncii ar oferi guvernului posibilitatea litice interne, după cum prevede
exprimînd hotărârea ; guvernului BUENOS AIRES 21 (Ager treprinderi textile, ale căror pa ganizaţii politice din Austria. si intelectualilor. Ei au vorbit de a limita şi chiar de a inter proiectul de lege.
de a se menţine Ia politica for pres). —• TASS anunţă: In Ar troni au încetat tratativele ou Mitingul a fost deschis de prof. despre necesitatea de a se curma zice activitatea sindicatelor.
mulată ‘de generalul De Gaulle gentina continuă lupta grevistă privire la revizuirea contracte K. Hauser, preşedintele penclu- încercările de reînviere a tas- „Dată fiind actuala competen
a oamenilor muncii care cer ma clstnufui. In comentariile unor ziare se ţă a Bundestagului, subliniază
lor colective, declară periodic subliniază că scopul este în pri ziarul „Westfalische Rundschau“
în problema algeriană. jorarea salariului şi satisface greve. bului austriac. Cunoscutul filo- Participanţii la miting au a- mul rînd înăbuşirea forţelor de uniunea creştin democrată ar
Consiliul de Miniştri s-a în rea altor revendicări. De trei -BES” doptat un apel adresat guver opoziţie din ţară. In această or avea posibilitatea de a răsturna
trunit miercuri într-o atmosferă zile este ân grevă personalul din nului federal. Provocările fas dine de idei, ziarele scot în evi în total situaţia politică şi juri
politică tulburată de agitaţia e- sistemul ocrotirii sănătăţii. Do In sprijinul apelului Sovietului ciste şi antisemite care au avut denţă asemănarea dintre oom- dică din republica federală“.
lementelor extremiste din Alge trei săptămâni continuă greva Suprem al U.R.S.S. în problema loc în ultimul timp, se spune Ziarul „Stuttgarfer Zeitung“
salariaţilor de la oficiile poşta în apel, amintesc acele zile sum plectările aduse constituţiei consideră că esfe cu totul inad
R.F.G. şi articolul 48 al consti
bre din Austria, cînd persecuta
ria, agitaţie care şi-a găsit ecou le. Greva a paralizat, de fapt, dezarmării rea evreilor a reprezentat înce tuţiei de la Weimar, care în a- misibil ca majoritatea simplă a'
în declaraţiile atribuite genera toate operaţiile poştale. Pentru putul exterminării tuturor ad nul 1933 a permis lui HitIer să Bundestagului să obţină dreptul
lului Massu 'de corespondentul înăbuşirea grevei, autorităţile au VIENA 21 (Agerpres). — sînt în mare măsură interesaţi versarilor religioşi şi politici,
ziarului vest-german „Süddeut început să concedieze pe sala TASS anunţă: Ziarul „Volks- în înfăptuirea dezarmării gene distrugerea totală a democraţiei. obţină împuterniciri: excepţiona de a declara starea excepţională
riaţi de Ia poşta.
le şi să instaureze astfel în ţară pe un termen nelimitat. ,
sche Zeitung“. ---------------m .---------------
La 19 ianuarie au 'declarai sti-me“, organ al Partidului Co rale. Austria poate, de aseme Participanţii la miting cer să Îm potriva morţii ato m ice
Pentru 22 ianuarie a fost con grevă docherii din Buenos Ai- munist din Austria, publică scri nea, să-şi reducă cheltuielile mi se desfiinţeze toate organizaţi
vocată la Paris o conferinţă res. In urma grevei muncile de soarea unui grup de oameni ai litare, iar mijloacele economice ile neonaziste şi progermane, să BERLIN 21 (Agerpres). In trial din Germania accidentală,
prezidată de De Gaulle, Ia care încărcare şi descărcare a vase muncii adresată lui I. Figl, pre să le folosească pentru îmbu se interzică introducerea şi edi ciuda represiunilor autorităţilor a fost creat un „comitet de ac
urmează să participe miniştrii, lor au încetat aproape în între şedintele Consiliului Naţional nătăţirea vieţii oamenilor mun tarea în Austria a tuturor zia vest-germane, adversarii înar ţiune al tineretului împotriva
gime. Muncitorii de la 54 de în al Austriei, conţinînd cererea de relor, revistelor şi cărţilor care mării atomice din R. F. Germa morţii atomice“.
a se examina la sesiunea ordi cii. fac propaganda antisemitismului nă continuă cu perseverenţă să
Declaraţia Ministerului Afacerilor nară a parlamentului austriac Aşteptăm ca parlamentul să şi naţional-socialismului sau ri ia atitudine împotriva remiiitari- Membrii comitetului cheamă
Externe al R. P. D. Coreene apelul Sovietului Suprem al dică în slăvi „faptele de arme“ zării şi a înzestrării Bundes- pe tinerii şi tinerele din Wup-
U.R.S.S. adresat parlamentelor se situeze pe o poziţie iermă în ale hitleriştilor şi să se ia o se wehrului cu arme atomice şi pertal să sprijine comitetul în
PHENIAN 21 (Agerpres). — spune în declaraţia Ministerului şi guvernelor tuturor statelor problema dezarmării generale şi rie de alte măsuri în scopul li arme rachetă. Recent, Ia Wup Ippía sa împotriva înarmării a-
lumii. să sprijine apelul Sovietului chidării neonazismului. pertal, important centru indus-
tomice a Germaniei occidentale.
Suprem at U.R.S.S.
Ministerul Afacerilor Externe al
Republicii Populare Democrate Afacerilor Externe dat publici Considerăm, scriu muncitorii COOOOCXX>OOCOOOCOOOOOCX>OOOCXX;^OOC^ÜCCt>aX300CXX3CXXîOW OOOOCUOOCJÔOOCXXXXOOOOCXXiSCoOCCOCXIOiXîOCXXXXXXKXXX»:
Coreene a condamnat tratatul tăţii la 20 ianuarie, se pronunţă din oraşul Amstetten, că în in
militar americano-japonez înche cu hotărîre împotriva acestui teresul poporului austriac par Declaraţii pesimiste..Senatorul Symington: 0 rilor nu va fi lesne de realizat
iat la Washington la 19 ianua tratat încheiat între guvernele lamentul trebuie să se pronun deoarece în multe cazuri, pre
rie. S.U.A’. şi Japoniei care stabi ţe penl.ru dezarmarea generală. „S.U.A, nu mai sînt ţurile mărfurilor americane sînt
leşte o nouă alianţă militară a- In legătură .cu aceasta, amtin- puterea militară nr. 1“ mai ridicate deoît media mon
Guvernul R.P.D. Coreene, se gresivă. Insistăm din nou ener tim că o serie întreagă de con dială“. Ga exemplu, el a citat
gic ca, în scopul asigurării pă ferinţe, adunări şi organizaţii WASHINGTON 21 (Ager ce în domeniul construcţiei de S.U.A. în balanţa de plăţi s-au oţelul şi utilajul energetic.
Opinia publică chineză cii şi securltăjii în Extremul sindicale s-au pronunţat pen pres). — TASS anunţă: Intr-un hidrocentrale, constatate de el în cifrat la. 4 miliarde de dolari în
Orient, trupele americane să fie tru dezarmare generală şi inter discurs rostit în cadrul Congre cursul călătoriei sale în U.R.S.S. 1959, iar în 1958 au fost de 3,4 „Ne tîrîm încet în urma
condamnă în retrase din toate regiunile Asiei zicerea armei atomice. Dacă sului S.U.A. senatorul democrat „Am fost uimiţi, a declarat el, miliarde“. La întrebarea redac ruşilor“
unanimitate semnarea inclusiv din Coreea de sud şi parlamentul ar evita să exa Symington a declarat că „as de progresul uriaş realizat de torului lui „U. S. News and
Japonia, şi să fie lichidate ba mineze acea,stă problemă, aceas tăzi, Statele Unite nu mai sînt guvernul sovietic în domeniul World Report“ dacă „o bună WASHINGTON 21 (Ager
noului acord militar zele militare americane, pentru ta ar însemna ignorarea voin puterea militară nr. 1“. Criticînd valorificării resurselor hidro parte din scurgerea de dolari se pres). — TASS anunţă : Luî-nd
dintre Japonia şi S.U.A. ca în Asia să fie creată o zonă ţei păturilor largi ale populaţiei proiectul bugetului S.U.A. pe e- energetice“. Gruning a subliniat datoreşte cheltuielilor pentru cuvîntul în Congresul Statelor
austria ce. xerciţiul financiar 1960— 1961 că „guvernul sovietic este ierni menţinerea forţelor şi bazelor Unite, senatorul An-gell (parti
PEKIN 21 (Agerpres). Opi a păcii-, în care să nu existe ar p'entru că în acest buget se a- hotărît să ne depăşească în în militare în străinătate“, secreta dul democrat), a declarat: „In
nia publică şi presa din China Oamenii muncii din Austria loeă mijloace insuficiente pentru trecerea economică“. rul de stat adjunct a răspuns: domeniul cercetărilor spaţiului
condamnă în unanimitate sem me atomice. cosmic ne- tîrîm. încet în urma
narea la Washington a noului ruşilor. Pe zi ce trece, rămânem
acord militar dintre Japonia şi la amploare mişcarea populară de învăţământ, ocrotirea sănătăţii Dillon despre „Intr-adevăr, aceasta constituie tot nxai mult în urma lor“. „Suc
S.U.A. Acest acord, scrie zia şi lucrările dc cercetări ştiinţifi înrăutăţirea situaţiei o cauză foarte importantă“. In cesele sovietice în domeniul cer
rul „Guanminjibao“ constituie ce, Symington a sp u s: „Dacă cursul interviului el a ţinut to cetărilor spaţiului cosmic, a sub
un simbol al reînvierii militaris liniat senatorul, şi incapacitatea
mului japonez şi al accentuării ,rezistenfă din Uganda vom continua şi în viitor actua dolarului pe pieţele tuşi să precizeze că, în ciuda noastră de a le ajunge din ur
expansiunii agresive a forţelor mă sau de a le depăşi au adus
reacţionare din Japonia în Asia KAMPALA 21 (Agerpres). — exemplar 3 şefi ai autorităţilor la politică, ne vom găsi miine externe acestui fapt, guvernul nu inten prejudicii prestigiului nostru în
de snd-ost. El nu vă aduce de- Potrivit ştirilor sosite din Kam locale coloniale. Mişcarea de re pe locul doi şi în ce priveşte ţionează să reducă cheltuielile lumea întreagă. Succesele so
cît noi nenorociri poporului ja pala, lupta poporului din Ugan zistenţă populară care a înce puterea noastră economică şi WASHINGTON 21 (Ager făcute în străinătate sub'.forma vietice în domeniul cercetărilor
ponez. da împotrivă impozitelor grele put în districtul Bukedi împo tehnică. Această evoluţie tristă pres). — Pornind de la faptul aşa-numiitului ajutor acordat ţă cosmosului an subminat unul
puse de autorităţile britanice se triva impozitelor s-a extins şi a evenimentelor nu poate deoît că o seriie de probleme finan rilor aliate pentru înarmare, sau din argumentele noastre cele
Militarizarea Japoniei, la a extinde. Astfel, agenţia Reuter în districtul vecin Bugishu.. să se accelereze din pricina ră ciare ale S.U.A. oa, de p'iildă, a alocaţiilor directe pentru ba mal puternice de odinioară, îm
cărei înfăptuire a trecut făţiş relatează că în districtul Bukedi mânerii noastre în urmă în do înrăutăţirea situaţiei dolarului zele militare de peste hotare. potriva comunismului. Mă refer,
guvernul Kişi, scrie ziarul din Uganda de est în ultimele La 19 ianuarie, autorităţile meniul învăţărpîn titlui“. pe pieţele extenn'e, sourgeVea re Dillon a, declarat,că S.U.A. vor fireşte, la argumentul că oame
„Guanminjibao“, este de natură 4 zile au continuat demonstra britanice, îngrijorate de amploa zervelor de aur şi dolari peste căuta să remedieze în măsură nii de ştiinţă nu vor da sau nu
să pericliteze pacea şi securita rea mişcării, au declarat „zone Referindu-se-la recenta sa vi hotare şi reducerea „la un nivel posibilă, deficitul balanţei de vor putea da rezultate din cele
tea popoarelor din Asia. De a- ţiile de protest ale populaţiei în nesigure“ cele două districte, pu- zită în ţările Africii, Orientului primejdios“ a rezervelor de aur plăţi prin lărgirea .exporturilor. mai bune în condiţiile dictaturii
oeea, toate popoarele iubitoare pofida represiunilor autorităţi nîndu-le sub controlul poliţiei. Mijlociu şi Europei, senatorul a- ale S.U.A. îngrijorează serios, Şi- în această privinţă poziţia comuniste. Unii dintre noi se
de pace sprijină lupta dreaptă lor. Agenţia menţionează că îm In acelaşi timp au fost trimise merican a subliniat că : „oricine numeroase cercuri din această S.U.A. pe pieţele mondiale a-su
a poporului japonez împotriva potriva demonstranţilor au fost trupe din Kenya în Uganda pen întreprinde asemenea călătorii se ţară, revista „U. S. News and ferit în ultimii 2 ani un vădit mal cramponează încă de aceas
tratatului mii iţar japono-ameri- trimişi aproape o mie de soldaţi tru a înăbuşi orice acţiune de poate convinge din surse sigu World Report“ ,a solicitat secre regres (N.R. — partea Statelor
can, împotriva transformării Ja şi poliţişti. In timpul ciocnirilor masă. După cum transmite a- re de scăderea prestigiului' nos tarului de stat adjunct, Douglas Unite-în exporturile ţărilor ca tă consolare. Dar faptele demon
poniei într-o bază atomică a- au fost ucise 8 persoane. , De genţia .Reuter, ciocnirile' au con tru“. Dillon, un- interviu, privind -per pitaliste de -produse finite a scă
S.U.A. monstranţii indignaţi au dat foc tinuat în ultimele 24 dc ore, spectivele acestor probjeitne în zut de la 26 la sută- în 1953, strează însă că ei nu au drep
birourilor autorităţilor coloniale fiind operate numeroase ares ConBrniînd cfele declarate ele ’ tate.
din 4 localităţi şi au pedepsit tări în rîndurile africanilor.
Symington, schatorul democrat 1960. • •* la 22,5 la sută în primul semes
Gruning a vorbit despre uriaşe In acest interviu, Dillon a con tru a-1 anului 1959). Dillon a re-
le realizări ale Uniunii Sovieti- firmat că „pierderile suferite de cunoscut că extinderea exp’ortu-
Redacţla ?l administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Ielelor»'-; iws, i*></ /•> i«ua planta In quint* ai ului '<> ai'iot'S'li Direcţiunii Generale P.î.f.R. nr. z:J6.3^U din ti noiembrie UHD. l ip I. II Inin prui(ieiea Poligrafica „I Alai" — Deva