Page 63 - 1960-01

Nr. 1579
Munca poiitico-ideologlcă
în discuţia
comitetului comunal de partid
Zilele trecute, membrii comi­
tetului comunal de partid din
Sălaşu Superior, au luat în dis­
cuţie felul cum se desfăşoară
munca de educare politico-ideo-
logică a ţăranilor muncitori.
Cu acest prilej, tov. Constan­
ţi; Anghelescu, locţiitor al se­
cretarului comitetului comunal
de partid, a prezentat un referat
în care s-a scos în evidenţă în
special faptul că majoritatea
cv ;tu-".x şi cursurilor învăţă-
fnîntului de partid şi U.T.M. din
raza comunei se desfăşoară la
un nivel satisfăcător. Gu toate
acestea, unele cercuri se află în ridica necontenit nivelul politic
restanţă cu cîte o lecţie sau şi ideologic.
două, iar o mare parte a cursan­
ţilor nu au conspecte.
Referatul a mai scos în evi­
denţă şi slaba activitate a unor
gazete de perete sau de stradă,
care nu-şi trăiesc viaţa’.
I î cadrul discuţiilor care ău
urmat, au luat cuvîntul, printre
alţii, tovarăşii Constantin Dra-
•goffi;.-, Ştefan Dvănescu, Ştefan
lancu. Aceştia au criticat comi­
tetul comunal de partid pentru tid care absentează nemotivat
că nu a acordat atenţia cuve­ de la cursuri, să fie încadraţi
nită desfăşurării în bune zohdi- în învăţămîntul de partid şi can­
ţiuni a învăţămîntului de partid didaţii primiţi după începerea
şi de U.T.M., precum şi faptul anului şi să se exercite de către
că tov. Iosif Necş, secretarul co­ toţi membrii comitetului comunal
mitetului comunal de partid, a
desfăşurat o slabă muncă de în­
drumare şi control asupra acti­
vităţii cercurilor şi cursurilor.
Luînd cuvîntul, tov. Trai an
Cresc rîndurile U. T. M.
Una din sarcinile principale
ce stau în faţa organizaţiilor
U.T.M. este şi aceea de a primi
noi membri şi de a recomanda
să fie primiţi în partid tine­
rii cei mai devotaţi din rîndul
uteiniştilor.
Organizaţiile de bază U.T.M.
din oraşul Vulcan, traduc în viaţă
această sarcină. Astfel, numai în
perioada ce s-a scurs din acest
Succese Ia colectarea
abonamentelor
Munca de difuzare a piesei
în rîndurile masei de oameni ai
muncii este o sarcină de seamă
care stă în faţa tuturor organi­
zaţiilor de partid şi de masă.
Organizaţia de partid de la
Uzina electrică din Vulcan, ţi-
nînd cont de această saroină,
a trecut la luarea unor măsuri
concrete în ce priveşte lămuri­
rea tuturor salariaţilor din uzină
pentru a se abona la presa cen­
trală şi locală.
In urma muncii desfăşurate bin Blaj şi alţii.
în uzină, s-au făcut în ultimul
timp 477 de abonamente la pre­
Am urmărit cu 'deosebită a-
tenţie interesantele discuţii pur­
tate în coloanele ziarului „Dru­
mul socialismului“ de către o
activitatea exfraşcoSară la geografieserie de colegi privind educarea
elevilor în spiritul patriotismului
socialist şi al internaţionalismu­ tivitatea extraşcolară, pentru for­ şi munca muncitorilor şi ţăra­ să-şi mărească raza de activi­ „Gine ştie cîştigă“, în care au 14.30 Melodii populare romîneşti j APOLDU DE S U S : O cursă o-
lui proletar.
p Ca profesor de geografie, aş elevi. Aici, cîmpul de activitate la această muncă. Nu uităm ce oraşului şi a împrejurimilor, tia şi jurul ei“, „Regiunea Hu­ Paul Gonstantinescu î 16,15 Concert de teniei.
vrea să-mi aduc contribuţia la este larg deschis, iniţiativa pu­ emoţii puternice au lăsat vizi­ pînă la cunoaşterea întregii ţări. nedoara“, „Aurel Vlaicu“, „Mun­ muzică uşoară; 17,00 „Viaţă nouă a
dezbaterea acestei probleme atît
de importante şi care trebuie să
preocupe pe fiecare profesor şi
învăţător din regiunea noastră.
Profesorul de geografie, ca
şi ceilalţi profesori, are la în-
demînă pentru educarea elevi­
lor în spiritul patriotismului so­
cialist şi al internaţionalismului
proletar, variate forme şi mij­
loace.
Lecţia', care este forma de ba­
ză pentru atingerea acestui
scop, permite învăţătorului şi
profesorului, atunci cînd predau
geografia patriei, să trezească
emoţii şi să formeze la elevi
sentimente de dragoste pentru
meleagurile noastre nespus de
frumoase şi de bogate, pentru
oamenii muncii, pentru Partidul
Muncitoresc Romîn, conducăto­
rul şi îndrumătorul tuturor vic­
toriilor noastre.
Predînd geografia economică
şi politică, profesorului de geo­
grafie îi stă la îndemînă un bo­
gat material comparativ în care
să formeze convingerea supe­
riorităţii lagărului socialist faţă deri industriale şi unele unităţi
de cel capitalist, convingerea că
'âvîntul necontenit al economiei
U.R.S.S. şi al ţărilor de demo­
craţie populară, duce la con­
struirea societăţii comuniste.
Nu mai puţine mijloace are că nemijlocit, mai puternic de­ organizate în ăşă fel îneît, în tarea ţărilor 'de democraţie popu­
profesorul de geografie,; în ac- cît printr:o singură vizită, viaţă funcţie de ordinea; claselor,; ele lara efd.
Budiu, lector al seminarului per­
manent al Comitetului raional
de partid Haţeg, a arătat că
dacă toţi membrii comitetului co-
munal de partid vor da atenţie
cuvenită învăţămîntului de par­
tid, acesta se va putea desfăşu­
ra în condiţii mai bune. El a re­
comandat să se tremă de ur­
genţă la luarea unor măsuri de
îndreptare a lipsurilor exigente,
iar organizaţiile de bază din
raza comunei să se ocupe mai
îndeaproape de cursanţii sau de
propagandiştii care nu se achi­
tă de sarcina statutară de a-şi
La încheierea şedinţei, s-a luat La S.M.T. Orăştie, muncitorii şi 'tehnicienii lucrează intens
hotărîrea ca organizaţiile de ba­
ză, îndrumate de către comite­
tul comunal de partid, să mobi­
lizeze pe toţi propagandiştii şi
cursanţii în aşa fel, îneît în
scurt timp să se ajungă la zi
ou predarea lecţiilor, să pună în
discuţia adunărilor generale ale
organizaţiilor de bază pe acei
membri sau candidaţi de par­
de partid un control mai siste­
matic şi riguros asupra felului
cum sa desfăşoară învătămîntul
politie. ’ NI CU SBUCHEA
corespondent
an, în organizaţiile U.T.M. din
Vulcan au fost primiţi 21 de ti­
neri şi recomandaţi pentru a de­
veni candidaţi de partid 10 u-
temişti.
In această muncă, organizaţii­
le U.T.M. sînt îndrumate de Co­
mitetul orăşenesc de partid şi
primesc un sprijin substanţial
din partea Comitetului orăşe­
nesc U.T.M.
sa locală, depăşindu-se şt angaja­
mentele privind abonarea la
presa centrală.
La obţinerea acestor rezulta­
te, un aport de seamă l-a adus
difuzoarea voluntară Barkoezi
Brigite.
Printre comuniştii care au
contribuit la mărirea număru­
lui de abonamente la Uzina e-
lectrică din Vulcan, se numără
şi tovarăşii Szabo Andrei, So-
bica Petru, Miron Popescu, Sa­
N. ROVENŢA rea în mod judicios a membri­
corespondent lor şi candidaţilor de partid pe obiective, cu prilejul dezbaterii plan pe anul 1960.
Forme şi mijloace de muncă în
marea sentimentului patriotic la nilor colectivişti şi să participe tate, mergînd de la cunoaşterea fost dezbătute teme ca : „Orăş- 15.00 Baletul „Nuntă în1 Garpaţi" de bişnuită'j CĂ L A N: Trenul prie­
ţind lua forme variate şi atră­
gătoare.
In cadrul acestei activităţi, în­
cerc să redau cîteva aspecte de
la Şcoala medie Aurel Vlaicu
din Orăştie. *!
Una din formele de activitate
este cunoaşterea ţinutului natal,
care uneşte o gamă variată de
manifestări cu scopul de a cu­
noaşte frumuseţile locurilor na­
tale, marile transformări social-
economice petrecute în anii pu­
terii populare în satele şi ora­
şele noastre.
Aici, elementul esenţial este
vizita şi excursia. Pornind de la
acest fapt, elevii şcolii noastre
au vizitat muzeul raional din
Orăştie, muzeul regional, mu­
zeul şi biblioteca din Alba Iu-
lia, cetăţile din Valea Grădiş-
iei şi Ţara Haţegului, casă mu­
zeu „Aurel Vlaicu“ eto. De ase­
menea,ţau fost vizitate întreprin­
socialiste din agricultura. Ba
mai mult, elevii au dat ajutor
la strîngereă recoltei în
G.A.G. şi G.A.S., ău muncit în
producţie lă fabrica chimică, la
„Vidra“, „11 Iunie“, întreprin­
derea „I. 0. Frimu“ etc. Astfel,
elevii au avut ocazia să cunoas­ cu clasa a Xl-ă, excursiile să fie eliberarea naţională, lă dezvol­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
BÜm
BSh Í Festivalul cîntecului, dansului
KARL MARX, FRIEDRIBH EN- şi portului popular din
GELS — O p e r e — voi 6
regiunea pădurenilor
772 pag. — 15 lei perg.
V.I. LENlfti — O p e r e — voi 6 Cîntecul, dansul şi portul popu­ lişti vocali şi instrumentişti, cu
lar pădurenesoi ocupă un loc a- programe specifice satului pe
(retipărire) parte în cadrul manifestărilor care îl reprezintă.
548 pag. — 7,50 lei perg. artistice ale oamenilor muncii
V. I. LENIN — Opere voi. 28 (iulie din regiunea noastră. Cu prilejul festivalului, se va
1918 — martie 1919) — retipărire. organiza la Deva şi o expoziţie
554 pag. —• 7,50 lei perg. Bogat în cîntece şi dansuri, de artă populară cu ţesături, cu­
V. I. LENIN — Opere voi. 29 (mar­ strigături şi oraţii de nuntă, cu­ sături, ceramică, încrustături in
tie—august 1919) — retipărire. lemn din satele pădureneşti.
596 pag. — 7,50 lei perg. sături şi ţesături — folclorul
V.I. LENIN — Marx-Engels — Mar­ Pentru buna organizare şi
xism. Ediţia 111-a („Biblioteca mar- pâdurenesc cucereşte prin pro­
xist-leninistă“) unitatea par­ funda lui originalitate. desfăşurare a festivalului, sec­
516 pag. •— 8,76 lei. marxist-leni- In ultimii ani, în regiunea pă­ ţiile de învăţămînt şi cultură
V.I. LENIN — Despre ale sfaturilor populare raionale
tidului („Biblioteca durenilor, s-au născut şi s-au din Ilia şi Hunedoara, vor tre­
nistă") afirmat cîteva echipe de dan­
568 pag. - 9,26 lei. suri care se bucură de aprecie­ bui să ia din timp măsurile ne­
V. I. LENIN - Despre tineret rea unanimă a spectatorilor (la cesare .* înscrierea formaţiilor
368 pag. — 6,50 lei perg. Dobîca, Lelese etc.) Portul la concurs, strîngereă obiectelor
popular pâdurenesc prezentat la de artă populară şi mai ales,
-k expoziţiile de artă populară şi-a îndrumarea echipelor artistice
GHEORGHI DIMITROV - Opere a-
lese.
cîştigat de asemenea o faimă privind stabilirea repertoriului.
la repararea tractoarelor şi maşinilor agricole. 704 pag. — 18 Iei plnzat. binemeritată. Cercetătorii insti­ Este necesar ca în această pe­
tutelor de specialitate s-au ocu­ rioadă echipele artistice de ama­
O contribuţie de seamă la aceste lucrări aduce şi strunga­ W. G. BURGHETT - Pe Mekong îa pat, cu mult interes, de frumoa­ tori din satele pădureneşti să
rul Ioan Căpîntală. sele obiceiuri de la şezătorile. prezinte cît mai multe spectaco­
sus. şi nunţile pădurenilor. le, la sediu şi în deplasare, să
Organizîndu-şi bine munca el reuşeşte să scurteze timpul
de execuţie la piese cu 10 la sută şi să realizeze economii de 332 pag. 48 de pagini cu foto­
materiale în proporţie de 15 la sută.
grafii în afara textului.
12,60 lei.
--------------------------------------------- sissas------------------ Pentru promovarea artei popu­ se organizeze treceri în revistă
LA ATELIERELE CENTRALE DIN GURABARZA lare pădureneşti şi pentru valo­ ale acestora ta centrul "de raion,
rificarea acesteia pe o scară mai schimburi de experienţă etc.
însemnate succese în producfle largă, Casa regională a creaţiei Pregătirile pentru festival şi
populare organizează în primă­ desfăşurarea lui propriu-zisă,
(Urmare din pag. l-a). schimburi şi echipe, avînd fie­ cifrelor de plan pe anul 1960 vara acestui an, în cinstea zilei trebuie să constituie un prilej
care sarcini concrete, legate de s-a întocmit un plan judicios de de 1 Mai, la Deva, un festival de ridicare a calităţii formaţiilor
La reducerea consumului spe­ specificul locului de muncă, a măsuri tehnico-organizatorice. al cîntecului, dansului şi portu­ pădureneşti, de stimuthre a cîn­
cific de combustibil şi carbu­ îndrumat munca organizaţiei lui popular pâdurenesc din ra­ tecului, dansului şi portului pâ­
ranţi a mai contribuit p'e lingă U.T.M. şi a comitetului sindical In planul de măsuri s-au pre­ ioanele Hunedoara şi Ilia. durenesc, o adevărată sărbătoa­
cele arătate şi măsura luată de în vederea organizării şi urmări văzut printre altele unele ame­ re a artei noastre populare.
conducerea atelierelor privind rii îndeaproape a întrecerii so najări care să permită circula­ La festival participă echipe de
urmărirea îndeaproape a con­ cialiste între echipe şi secţii. A ţia prin ateliere precum şi intro­ dansuri, formaţiuni corale, so­ I. MINDRU
ducerea utilajelor grele pe vago-
sumurilor la locomotive şi auto­
vehicule.
ceasta a făcut ca întregul colec neţi. In secţia industrie s-a pre­ IN F O R M A Ţ IE
In ce priveşte consumul de e- tiv de muncitori, ingineri şi teh văzut amenajarea lîngă atelier
nergie electrică, la acest capi­ nicieni să se simtă mobilizaţi a unor rampe de primire şi ex­ A apărut nr 6/1959 al revistei „Ar­ petenţa generală ă Arbitrajului de
tol se plăteau mai anii trecuţi în permanenţă la lupta pentru pediere, ceea oe va face ca spa­ bitrajul de stat“, publicaţie a Arbitra­ stat şi determinarea ei după valoarea
penalizări din cauza consumului obţinerea unor rezultate cît mai ţiul util să crească şi să se îm­ jului de stat de pe lîngă Consiliul litigiilor“, în lumina decreiului nr.
mare în orele de vîrf. De aceea bune. bunătăţească condiţiile de mun­ de Miniştri, cu următorul cuprins: 259/1959 privind modificarea Legii nr.
în anul 1959, pentru a nu se că. Intrucît în anul trecut ser­ IANGU GIORĂ : „Unele probleme pri­ 5/1954 pentru organizarea şi funcţio­
mai plăti aceste penalizări în o- Este necesar a se aminti că viciul controlului tehnic a fost vind răspunderea expeditorului, cărău­ narea Arbitrajului de s ta t; N. PE-
rele de vîrf s-au scos din func­ cele mai frumoase realizări le-a slab organizat s-a prevăzut re­ şului şi destinatarului în circulaţia TRESGU: „Unele probleme rezultînd
ţiune unele motoare şi s-au luat înregistrat secţia industrie, sec­ organizarea acestuia. De ase­ mărfurilor între organizaţiile socialis­ din trecerea unor unităţi de construc­
măsuri în vederea folosirii mai ţie de tineret, care a obţinut tit­ menea, fiecărui om din cadrul te", în lumina H.G.M. nr. 941/1959; ţii de la M.G.M.G. la sfaturile popu­
raţionale a energiei electrice de lul de secţie fruntaşă pe ateliere. acestui serviciu i s-au stabilit GAROL SGHRE1ER, VASILE ATANA- lare regionale şi al Capitalei"; LEON-
către principalii consumatori. Din cadrul acestei secţii s-au e- sarcini precise privind calita­
videnţiat tinerii strungari Lazăr tea p'roduselor. In ceea ce pri­
Nioula, Constantin Faur, Ioan SlU : „Metode de semnalare a defi­ TE IORDAN: „Despre momentul tre­
cerii produselor asupra benefi­
A portul colectivului Oprean, Aurel Miclean s.a'. veşte realizarea de economii în CUcienţelor caracter generalizat,, : ciarului, în cadrul contractelor
sectorul 'transporturi auto, s-a economice dintre organizaţiile so-
Factorul cel m,ai,.important în Măsuri pentru noul an luat măsura de a se tine la zi GONST. STATESGU : „ Despre corn- ciaiiste“T : NOTE-GOMENTARII » G.
evidenţa consumurilor de -car-, TANASESCU : „Cîteva principii ca­
obţinerea realizărilor este fără., —str*—rţrti*— t —î Vt—- - w ,. buranţi şi lub’refianţi precum şi re stau Ia baza instrucţiunilor comune
a se recondiţiona toate piesele nr, 5/1959 date de Primul Arbitru de
îndoială colectivul de muncitori, PLhku'anurT96Q, în faţa co­ vechi; nu se mai eliberează din Sfat şi Banca de investiţii“; MODIFI­
ingineri şi tehnicieni, entuzias­ lectivului de muncă al Ateliere­ magazie piese noi decît în OUI PROGRAMUL CĂRI ALE CONDIŢIILOR FUNDA­
lor centrale din Gurabarza stau schimbul celor uzate. MENTALE: PRAGTIGA ARI51TRALA;
mul cu oare acesta a luptat pen­ sarcini sporite. In acest an pro­ 3MMIP TABLA DE MATERII PE ANUL 1959.
Aplicînd în viaţă măsurile teh-
tru depăşirea cu regularitate a ducţia va spori cu 41,40 la sută nico-orgănizătorice prevăzute şi 23 IANUARIE 1960 — O— ¦
desîăşurînd tot mai larg Între­
sarcinilor de plan şi realizarea faţă de planul pe anul 1959. cerea socialistă, colectivul Ate­ PROGRAMUL I: 6,30 Gîntece pa­ S fs^ d tu io d e y
lierelor centrale din Gurabarza triotice ; 7,15 Muzică uşoară; 8,30 Gîn-
de cît mai multe economii la Deosebit de aceasta, harnicul co­ va reuşi să-şi realizeze anga­ tece şi jocuri populare romîneşti! 9,00
Gurs de iniţiere m uzicală; Goncert
preţul de cost. lectiv de aici s-a angajat să în­ ghicitoare (reluare) ; 9,40 GînfecC din
Trebuie arătat că un mare rol deplinească planul de producţie ţări prietene; 10,00 Limba noastră.
pe anul 1960 în proporţie de
în menţinerea acestui entuziasm 105 la sută şi să realizeze peste
l-a avut organizaţia de partid. plan economii în valoare de
Aceasta s-a îngrijit de repartiza­ 600.000 lei. jamentele luate privind Îndepli­ Vorbeşte acad. prof. Al Graur (re­ eJ i i E n a T i e i u n sE
In scopul realizării acestor nirea şi depăşirea sarcinilor de luare) j 10,10 „Cîntă viorile“, program 23 IANUARIE 1960
de muzică uşoară; 10,30 Şcoală şi
viaţa (reluare) ; 11,03 Muzică de ca­ DEVA: Poemul măriii ALBA
meră î 11,45 Revista revistelor; 12,20 IU LIA : R aziaj Dragostea nu
Album sportiv ; 12,30 Melodii populare; se cumpără; BRAD : Dimineaţa
14.00 Muzică populară oltenească; mohorîtă ] ILIA : Răsfăţatul i
14,20 Poemul simfonic „Narcise“ de HAŢEG : P atim a; HUNEDOA­
Să îmbunătăţim munca de educare patriotică Ion Nona Ottescuj 15,10 „Călătorie RA : Soarta urnii om / ORĂŞ­
şi internaţionalistă a tineretului şcolar muzicală“ ; 16,15 Vorbeşte Moscova I; T I E : Prea tirziu Ţ Fata din
17,25 Program de rapsodii; 18,00 Ro­ Kiev; PETROŞANI: Primăvara
za vînturilor; 18,30 Din muzica popoa­ (se ria l); Abuz de încredere;
„Harfa de serviciu“ publică relor ; 19,05 Muzică de d a n s; 20,10 S E B E Ş : Fata cu urciorul 1
săptămînal decupări din ziare Pe teme internaţionale; 20,30 La mi­ S IMERIA : Mama vitregă7 BA-
şi reviste, care ajută la infor- crofon: Satira şi umorul; 21,15. Mu­ RU MARE: N aurişi BONE A l
mareă politică şi ştjinţifică com­ zică de dans. O întimptare extraordinară 7j
parativă a elevilor. Concursuri PROGRAMUL II: 14,07 Muzică de TE1UŞ : Cerut infernului/ ZLAT-
de tipul „Drumeţii veseli“ şi estradă de Murad Rajlaev şi Agababov; N A : Pe drumurile României f
ţii Retezatului" eto. la oare dacă satului“, program de cîntece şi jocuri;
tele făcute la Combinatul side­ Un alt mijloc folosit la şcoa­ se adaugă şi alte concursuri orga­ 17.30 Sfatul medicului: Laringifa; mam rnm
rurgic din Hunedoara şi la Uzi­ la noastră este studiul mono­ nizate de şcoală (Relaţiile ro- 18,05 Concert de muzică interpretat de
na „Victoria“ din Gălan, grafic, colectiv sau individual, mîno-ruse, Mărea Revoluţie So­ fanfară ; 18,30 Lecturi la cererea as­
al satului sau oraşului. In a- cialistă din Octombrie eto.)', a- cultătorilor 19,00 Răsună cîntecUl şi PENTRU 24 ORE:
Excursia făcută pentru cu­ ceastă acţiune, în ultimii trei vem un tablou mai concret asu­ jocul pe întinsul patriei; 21,05 Emi­
noaşterea ţinutului natal şi a ani, au fost antrenaţi mulţi e- pra acestui fel de activitate. siunea „Scrisori din ţară“ ; 21,15 La Vreme schimbătoare cu cerul varia­
ţării, este una din formele prin­ levi care ău elaborat descrieri sfîrşit de săptămînă cîntec, joc şi voie bil, mai mult senin noaptea. Vor cădea
cipale şi adecvate oentru atin­ monografice ale satului sau au Găsesc că Una din formele de bună; 22,00 Muzică de dans? 23,15 precipitaţii slabe, izolate; Temperatura
gerea scopului urmărit. In ulti­ descris portul satului, construc­ activitate ce contribuie la edu­ Toccata pentru pian şi orchestră de în creştere uştară'; ziua va oscila între
mii ani, în şcoala noastră, s-au ţiile din sat etc. In biblioteca carea patriotismului la elevi R espighi; 23,50 Muzică de dans. plus 3 la minus 3 grade, iar noaptea
organizat de către diriginţi, co­ cabinetului de geografie al şco­ este concursul „Să ne cunoaş­ între minus 6 la minus 12 grade. Vînt
lectivul sportiv şi catedra de lii, se află peste 70 de astfel de tem ţinutul natal', organizat de BULETINE DE ŞTIRI : 5,00, 6,00, potrivit cu intensificări locale din sec­
geografie, numeroase excursii lucrări. U.T.M. şi M.I.Q. Şcoală noastră 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, torul est şi nord-vest.
ă participat şi lă acest concurs 20.00, 22,00 23,52 (programul I), 14,00,
K&oaâsrâsmi De asemenea’, cercul de geo­ cu peste 60 de lucrări, Dar este 16.00, 18,00, 21,00, 23,00, (progra­ PENTRU URMĂTOARELE
grafie „Gheorgh’e Vîlsan“, pe necesar să amintesc că organiza­ mul II). .. IJvi 3 j 3 ZILE
de scurtă şi lungă durată. Din lîngă activitatea' redusă la mem­ rea acestui concurs trebuie să
păcate, ele erau nesistematice, brii cercului, are şi unele acti­ fie urmărită mai atent de orga­ Vreme schimbătoare cil cer varia­
întîmplătoare şi fără perspecti­ vităţi ce se adresează tuturor nele competente, iar lă. desfăşu­ bil şi temperatura staţionară. 1
vă. Multe (cele efectuate de pro­ elevilor. Gu ajutorul membrilor rarea lui să participe nu numai
fesorii de geografie), aveau cercului s-ă redactat un studiu geografi, ci şi istorici, folclo­
drept scop legarea cunoştinţe­ asupra precipitaţiilor atmosferi­ rişti şi naturalişti.
lor tecretice cu practica, cu rea­ ce la Şibot, 's-au sistematizat
litatea din natură. Ele rezolvau unele date privind monografia Formele de activitate extra­
o serie de probleme necesare şi gospodăriei agricole colective şcolară la geografie sînt bogate
importante, dar nu rezolvau în „21 Decembrie“ din Pricaz şi şi variate. Am redat doar unele
suficientă măsură educarea' pa­ s-ă întocmit studiul varniţelor aspecte. Desigur că în acest
triotică ă elevilor.' ţărăneşti din Nordul Mureşului. sens alţi tovarăşi profesori
folosesG şi alte forme. Aşteptăm
împreună cu direcţiunea şco­ Revista cercului', „Puncte car­ cu interes contribuţia şi a altor
lii, s-ă întocmit un plan de per­ dinale“, publică pe lîngă alte colegi pentru a învăţa din ex­
spectivă ă excursiilor. In linii articole de specialitate şi artico­ perienţă lor în munca de educa­
mari, acest plan' prevede ca, în- le ce se referă la patria noastră, re’ pătrîotiică şi înternăţionătis>
cepînd cu clasă I-ă, şi terminînd lă savanţi romîni, ruşi şi sovie­ tă a tineretului şcolar’.-
tici, lă lupta popoarelor pentru VULGU BUJOR
profesor de geografie
Şcoala !mediei „Aurel Vlaicu“