Page 62 - 1960-01
P. 62
Pag 2 /¦ m v m j h socialismului Nr. 1570
IN CENTRUL ATENŢIEI CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
OC"QQQQ<X X X X ><X K X X X X X >O O O O O O O O O O C O O O O O O O O O O <X K X X >O O O O 000000000& 000O O OO OO OO OO OO O OO OO OO OC COO OO OO O OO OO OO OO OO O OO OO OO OO OO O OO OO OO OV O OO OO OO OO OO O OO OO , OOOOOOOOOOOOOCXXXXXX OOOOOOOCK OOOOOOOOOOOOOO
SECTOR ULUI SOCIALIST AL A G R I C U L T U R i m
o o o o ţ> c ,< x ? <xx>oooo<>oooooco <><><><x k :<><>o o <x x x >o <x ><x x > « o o o o o ^ o c >o c ^ o o o o o o o o o o « o o o «<>o ^ > ^ o o o o o o o o 9 < í^ o !®o o «>o o o o o o o ^ o o o <>o o o <>o o o o ^<>o o <.‘>ó o o ó <>o ^ o o o o o o o ó o ó .o ? o o c >o o ó c >o o >o o <x >o o o O O O CO O O
Ţ In ziua de 16 ianuarie a.c., au în tat că anul trecut, comitetul raional ţei a luat cuvîntul toV. ANDREI CER- rală, nu întotdeauna s-a dus cu des
ceput lucrările conferinţei raionale de partid şi organizaţiile de bază au
de partid Haţeg. Gei peste 200 condus cu mai multă competenţă uni Conferinţa raională de partid Haţeg VENCOVICI, secretar al Comitetului tulă consecvenţă lupta pentru aplica
de delgaţi şi invitaţi, reprezentînd tăţile economice, au analizat activi regional de partid. Supunînd activi rea acestor hotărîri. Aceasta a făcut
organizaţiile de bază P.M.R. din între tatea lor şi au mobilizat pe toţi oa
prinderi, unităţi agricole socialiste şi menii muncii la lupta pentru reali tatea comitetului raional aprecierii con ca unele hotărîri odată luate să nu
instituţii, au analizat activitatea co zarea sarcinilor de plan.
mitetului raional de partid şi a or ferinţei, ea a fost calificată ca bună. ajungă la timp pînă la organizaţiile
ganizaţiilor de bază, scoţind în evi îmbunătăţirea stilului de muncă al
denţă succesele obţinute de oamenii comitetului raional de partid, compa raion încă 20 de gospodării agricole junge la aproape 500.000 lei. El şi-au de radio. Intr-un cuvînt, trăiesc mult Rezultatele obţinute de către comi de bază şi nu s-a urmărit cu destulă
muncii din raion, îndrumaţi de partid, rativ cu anii precedenţi, creşterea for
în lupta pentru realizarea măreţelor ţei sdle de mobilizare, au permis să colective, în care au intrat 2.085 fa cumpărat un sediu propriu, 240 oi etc., mai bine. tetul raional de partid şi de către or insistenţă felul cum ele se îndepli
'sarcini trasate de plenarele G.0. al se obţină în majoritatea unităţilor e- milii de ţărani muncitori cu 7.791 ha. cei din Toteşti şi Demsuş au cumpă ganizaţiile de bază în lupta pentru nesc.
P.M.R. din noiembrie 1958 şi iulie conomice o serie de rezultate în teren agricol şi 5.024 animale. La ora rat cîte un camion. Despre viaţa din ce în ce mai în realizarea sarcinilor trasate — a ară
1959. semnate. actuală, trei comune din raion — Rîu floritoare a ţărănimii muncitoare în tat în cuvîntul său tov. Cervencovici Noul organ va trebui să acorde mal
Bărbat, Berthelot, Silvaş — şi oraşul — Noi sîntem încă la început de cadrată în sectorul socialist al agri — sînt un rezultat firesc al politicii multă atenţie pregătirii aparatului său,
Atît din darea de seamă prezenta Creşterea rolului de conducător po Haţeg, sînt complect colectivizate. drum — a arătat în conferinţă colec culturi1, au mai vorbit şi alţi colecti juste dusă de partidul nostru, al în instruirii acestuia cu cele mai impor
tă de tov. TEODOR MUREŞAN, litie al organizaţiilor de bază, întă tivistul ÎOAN MARIŞ din Silvaşu In vişti şi întovărăşiţi, printre care COR suşirii şi aplicării ei în viaţă de că tante probleme şl să controleze pe
prim-secretar al Comitetului raional rirea controlului de partid asupra con Este demn de amintit că, gospo ferior. In munca noastră noi am sim NEL DAN01U din Demsuş, IOAN PA- tre comunişti şi ceilalţi oameni ai teren modul cum acesta îşi duce la
de partid, cît şi din discuţiile purtate ducerilor administrative au condus la dăriile agricole colective înfiinţate cu ţit din plin ajutorul membrilor birou DUREANU din Poieni, GAŞPAR BOL- muncii din raionul Haţeg. îndeplinire sarcinile.
de un număr de 23 delegaţi, a rezul- obţinerea de rezultate bune în pro prind toate familiile de ţărani munci lui comitetului raional de partid, care DUŞ din Silvaşu Superior etc. In cu
cesul de producţie. tori din satele respective. La rîndul lor, au fost mereu printre noi. Despre noi, vîntul lor, ei s-au angajat în faţa con In anul 1959, s-au obţinut rezulta Un alt aspect negativ reieşit din
unele gospodării colective mai vechi, siivăşenii, se spunea că sîntem price ferinţei raionale de partid ca, sub con te mai bune decît în anii precedenţi, activitatea vechiului organ este acela
Mas muHă atenţie întreprinderilor ca cele din Peşteniţa şi Demsuş, au puţi în creşterea vitelor. Noi ne vom ducerea organizaţiilor de bază, să ob atît în ce priveşte întreprinderile raio că în munca de teren tovarăşii n-au
atras, ca rezultat al muncii politice strădui ca priceperea noastră în creş ţină succese şi mai însemnate în întă nului cît mai ales cele obţinute în ajutat în suficientă măsură organiza
r Ca urmare a măsurilor luate de că lor 8 întreprideri din Gapitală, să nU desfăşurate de comunişti şi a succe terea vitelor s-o punem în folosul şl rirea economico-organizatorică a gos seotorul socialist al agriculturii. Aceas ţiile de bază, căutînd să rezolve unele
tre comitetul raional de partid, a acti fie duse Ia îndeplinire. De asemenea, selor economice dobîndite, pe toţi ţă dezvoltarea colectivei. Iată, de exemplu, podăriilor agricole colective şi înto ta oglindeşte cu prisosinţă munca des probleme mai mult prin Interjmediul
vităţii desfăşurate de organizaţiile de s-a arătat că întreprinderile raionului ranii muncitori ou gospodării indivi ce am realizat noi într-un singur a n : vărăşirilor. făşurată de organizaţiile de partid din sfaturilor populare, al consiliilor de
bază şi conducerile întreprinderilor, a- au pus prea puţin accent pe activi duale din aceste sate. In felul acesta, am contractat cu statul 52 de boi, pen raion. conducere ale G.A.C. etc. Fără să fie
cestea şi-au realizat şi chiar depăşit tatea cabinetelor tehnice, n-au asigu s-a reuşit ca în raionul Haţeg să exis tru care am primit peste 107.000 Ici. Cu toate rezultatele bune obţinute antrenate organizaţiile de bază în re
planul anual de producţie. rat dezvoltarea mişcării de inovaţii şi te în prezent 23 de sate complect co Am mai contractat 24.000 kg. grîu, în ce priveşte dezvoltarea şi întări Rezultatele bune n-ar fi fost posi zolvarea celor măi importante sar
raţionalizări. Acestea au acordat puţi lectivizate. 10.000 kg, porumb, 20.000 kg. cartofi, rea sectorului socialist al agriculturii, bile fără creşterea maturităţii mem cini, rezultatele nu pot fi cele scon^
Unităţi industriale ca „Ceramica" nă atenţie calificării muncitorilor, în 6.500 kg. castraveţi şi alte produse, darea de seamă şi delegaţii au scos brilor şi candidaţilor de partid, a or tate. Sînt în raion şi organizaţii de
Baru Mare — care şi-a realizat pla trecerii socialiste şi cunoaşterii sar Aceeaşi activitate politică susţinută pentru care am primit alte zeci de în evidenţă faptul că în această mun ganizaţiilor de bază ale partidului, ca bază care nu analizează cu regularitate
nul global în proporţie de 110 la su cinilor de plan de către f ila r e mun s-a dus şl pentru dezvoltarea şi în mii de lei. Pentru 1960, ne-am anga că au existat şi lipsuri serioase. De re şi-au exercitat cu mai multă com problemele vieţii interne de partid, în
tă şi a dat economii în valoare de citor în parte. tărirea întovărăşirilor, Aşa s-a ajuns jat să contractăm 200 tone carne, pildă, s-a arătat că unele organizaţii petenţă dreptul de control asupra care unii membri şi candidaţi de par
165.000 lei, întreprinderea de gospo că pe lingă suprafeţele de teren şi fî- 35.000 kg. grîu, 17.500 kg. porumb de bază din gospodăriile colective nou conducerilor unităţilor din toate do- tid nu servesc drept exemplu pozitiv
dărire orăşenească Haţeg — care şi-a Unele conduceri administrative şi naţe existente, membrii întovărăşirilor şi 30.000 kg. cartofi. Sediu avem — înfiinţate, au desfăşurat o slabă mun memile de activitate. de comportare în faţa celorlalţi tova
realizat planu) în proporţie de 116 organizaţii de bază din întreprinde au înscris în acest an încă 3.815 ani proprietate a colectiviştilor — grajd că politică pentru întărirea lor econo răşi. Asemenea lipsuri sînt sşăpate
Ia sută, aducînd şi o economie de rile raionului ar putea să înveţe mul male mari şl mici, iar în unele sate pentru 100 de vite mari am construit mico-organizatorică, n-au urmărit felul Important este apoi — a subliniat de multe ori din atenţie. Conferinţa
25.000 lei, mina Boiţa, fabrica de te din stilul de muncă şi organizarea ca Bretea Romînă, Govragi, Vîlceleie şi vom mai construi unul pentru că cum se întocmesc planurile de produc tov. Cervencovici — că aproape în raională de partid — a arătat în con
marmeladă din Haţeg, cooperativa întregii activităţi la „Ceramica" Baru Bune, Rîu Alb şi altele, familiile în- în acest an vom mai cumpăra încă ţie, dirijarea fondului de bază, astfel toate satele raionului, acolo unde încă tinuare tov. Cervencovici — nu a dez
meşteşugărească „Retezatul", Staţia Mare. Muncitorii de aici livrează pes tovărăşiţilor au înscris întreaga lor 40 de vaci şi 200 de oi. Siivăşenii, că s-a pus mai mult accent pe exe nu sînt organizaţii de bază P.ALR., bătut cu suficient simţ de răspundere,
G.F.R. Subcetate, care şi-au r-alizat te 80 la sută din produsele lor re suprafaţă de teren. In prezent, 13 sate cărora le place să trăiască bine, vor cutarea de construcţii, neglijîndu-se, au fost create nuolee de partid, că în spirit critic şi autocritic, asemenea
şi depăşit sarcinile de plan — se pot fractare Combinatului siderurgic din din raion sînt complect cooperativizate. trăi şi mai bine. în bună parte, crearea de ramuri ane organizaţiile de bază din G.A.C. şi în aspecte negative din viaţa organiza
mîndri cu succesele obţinute şi cu xe aducătoare de mari venituri. tovărăşiri s-au întărit prin primirea ţiilor de bază.
contribuţia adusă la întărirea econo Hunedoara. Datorită aplicării unor i- Bine au muncit în această privinţă Cu multă însufleţire a vorbit în con de noi membri şi candidaţi de partid,
miei noastre naţionale. niţiative valoroase, îmbunătăţirii con comitetele comunale de partid din Ber ferinţă şi colectivistul IOS1F PASC In aotivitatea unor consilii de con tovarăşi care au contribuit la rezol Tovarăşul Cervencovici a făcut apoi
tinue a procesului de producţie şi thelot, Toteşti, Rîu Bărbat, Bretea Ro din Peşteniţa. Nu erau înscrise în co ducere lipseşte încă planificarea şi varea celor mai importante probleme. preţioase recomandări noului organ,
In raportul de activitate al G.G. al creşterii conştiinţei muncitorilor, în mînă, Rîu Alb, Sălaşu Superior, Comite lectivă, la sfîrşitul anului 1958, decît buna organizare a muncii, membrii Merită subliniat felul cum organele lo în ce priveşte recrutarea, instruirea şi
P.M.R., prezentat de tovarăşul Ghe- tul orăşenesc de partid Haţeg, organiza 30 de familii — spunea delegatul co consiliilor nu sînt repartizaţi peste tot cale de partid şi de stat din raion folosirea activului fără de partid, des
orghe Gheorghiu-Dej la Congresul frunte cu comuniştii, datorită atenţiei ţiile de bază din Silvaşu Inferior, Bre muniştilor din G.A.C. Peşteniţa. Azi, să răspundă de anumite probleme din au ştiut să iniţieze şi să îndrume mun făşurarea şi îmbunătăţirea muncii co;
al II-lea al partidului, este subliniat acordată calificării muncitorilor şi spi tea Strei, Ruşi, cît şi tovarăşii Dumi în schimb, tot satul a venit alături activitatea gospodăriilor colective. iU- ca în domeniul construcţiilor de adă lective în cadrul biroului comitetului
faptul că principalul criteriu de apre ritului de răspundere cu care orga tru Her, Traian Horvat, Ana Berin- de noi, treabă pentru care sîntem mîn nii delegaţi la conferinţă, printre ca posturi pentru vite. In raion s-au con raional de partid, îndrumarea activi
ciere a activităţii organizaţiilor de nizaţia de bază analizează periodic deanu, Maria Bîrlea, Gheorghe Mun- dri. Comuniştii din satul nostru n-au re şi tov. IOAN FIRUŢA, secretar al struit numeroase grajduri şi saivane, tăţii organizaţiilor de masă şi în spe
partid îl constituie rezultatele practi activitatea conducerii fabricii, succe teanu şi alţi membri ai Comitetului aşteptat multă îndrumare de sus, ci, comitetului raional de partid, au ară în executarea cărora s-a pus un mare cial a U.T.M.-ului, sindicatului şi or
ce obţinute în întărirea partidului, în sele de la „Geramica" Baru Mare raional de partid. aplicînd prevederile statutului G.A.C. tat în cuvîntul lor că au existat şi accent pe economii. ganizaţiei de femei.
îndeplinirea sarcinilor în industrie, a- sînt tot mai însemnate. In faţa con au organizat bine munca, servind, în
gricultură şi în celelalte domenii de ferinţei raionale de partid, tov. Pasuth Rezultate bune s-au obţinut şi în acelaşi timp, ca exemplu pozitiv în gospodării colective ca acelea din Tuş- Vorbind despre cele mai caracteris Vorbitorul şi-a manifestat încrederea
activitate. ceea ce priveşte creşterea fondului de munca celorlalţi colectivişti. Unii, ca tea şi Uric, care n-au recoltat la timp, tice lipsuri din munca comitetului ra
Icsif, directorul întreprinderii a arătat bază al gospodăriilor agricole colective. re aţi mai fost pe la noi, vă aduceţi pierzînd astfel însemnate cantităţi de ional de partid, tov. Cervencovici a că noul organ, ajutat îndeaproape de
Trebuie spus că, ţinînd cont de a- că muncitorii de la „Geramica" vor De la 1.682.000 lei, cît reprezenta fon aminte că nu prea de mult casele noa produse. Noul organ ales va trebui să arătat că s-ar fi putut obţine rezul toţi comuniştii din raionul Haţeg, va
cest criteriu, majoritatea organizaţiilor da • în viitor produse refractare de şi dul de bază al gospodăriilor agricole stre erau acoperite ou paie, oamenii ia cele mai potrivite măsuri, privitoa tate şi mai bune dacă membrii comi fi în măsură să ducă la îndeplinire
de bază din întreprinderile raionului mai bună calitate, cărămizi care să colective în decembrie 1958, acesta a îmbrăcaţi ca vai de ei. De curent re la asigurarea hranei vitelor cu fu tetului ar fi muncit cu mal mult simţ
Haţeg s-au achitat cu cinste de sar reziste la mai mult de 10-11 turnări ajuns în prezent Ia 4.246.326 lei. La electric şi aparate de radio, nici po de răspundere pentru îndeplinirea sar sarcinile trasate de plenara C.C. al
cinile avute, şi au îndrumat activita (în 1951 cărămizile rezistau numai Ia aceasta au contribuit şi unele gospo meneală în acele vremuri. Azi, mulţi raje concentrate, a folosirii pe scară cinilor ce le-au fost trasate. lUnli mem P.M.R. din 3—5 decembrie 1959.
tea întreprinderilor pentru a da pro 6-7 turnări), iar planul pe 1960 îl vor dării coleotive noi care s-au străduit colectivişti şi-au construit case noi, mai largă a îngrăşămintelor organi bri al comitetului raional de partid,
duse mai multe, mai bune şl mai ief îndeplini înainte de tei-men. să-şi dezVblte1'fbndiil"de bază.*-“'Colec oamenii se îmbracă bine, au aparate ce, pentru a se obţine în viitor pro n-au participat cu regularitate la ple Conferinţa raională de partid a ales
tine. tiviştii din Silvaşu Inferior, de pildă, narele comitetului, şi chiar dacă au apoi noul comitet de partid, comisia
Delegaţi ca TEOFIL DEHELEANU au în prezent un fond de bază ce a- duse agricole şl mai mari la fiecare participat, n-au adus un aport însem de revizie şi delegaţii pentru Confe
Darea de seamă şi unii delegaţi de la fabrica de marmeladă, KADAR nat la dezbaterea problemelor ce s-au rinţa regională de partid. In prima sa
care au luat cuvîntul, au scos FRANCISC de la I.G.O., LIVIU MUN- hectar de teren însămînţat. plenară, comitetul a ales biroul, ca
în evidenţă şi faptul că între TEANU de la staţia C.F.R. Subcetate prim-secretar al Comitetului raional de
prinderea de industrie locală „Vasile şl alţii, au făcut preţioase propuneri partid fiind reales tov. TEODOR MU
Roaită" a rămas în anul 1069 cu pla pentru îmbunătăţirea activităţii orga
nul global neîndeplinit. S-a subliniat nizaţiilor de bază din întreprinderi, pus în discuţie. REŞAN, iar ca secretari tov. KON-
apoi faptul că membrii birou pentru îndrumarea mai susţinută a a-
lui Comitetului raional de par cestora de către membrii comitetului Creşterea şeptelului — sarcină de mare importantă Deşi în cadrul comitetului raional TESI LADISLAU, N1COLAE ZAMO-
tid au fost prea puţin în mij raional de partid, luîndu-şi angaja
locul muncitorilor din întreprinderi. A- mente privitoare la mobilizarea mun Mai mult de jumătate din familiile Aceasta a făcut ca la bovine, de pil vacilor de lapte, aducătoare de mari de partid a existat o gîndire sănă RA şi IOAN FIRUŢA. Ca preşedinte
ceasta a făcut ca în unele întreprin citorilor în lupta pentru realizarea sar raionului Haţeg se ocupă cu creşterea dă, creşterea stabilită să se realizeze venituri. toasă în planificarea şi alegerea celor al comisiei de revizie a fost ales tov,
deri şi mai ales la „Vasile Roaită", cinilor trasate de plenara C.C. al animalelor. De altfel şi condiţiile na numai în proporţie de 0,5 la sută, mai importante probleme privind via GHEORGHE MOCANU.
angajamentele luate Ia chemarea ce P.M.R. din 3—5 decembrie 1959. turale ale raionului impun ţărănimii la ovine 1,9 la sută, iar la porcine Darea de seamă a criticat cu tărie ţa economică, politică şi soclal-cultu-
faptul că gospodăria agricolă de stat GH. LUPAN |
muncitoare să se ocupe cu creşterea 15,3 la sută. din Sîntămărie Orlea a obţinut rezul
de animale. La nereallzarea sarcinii de creşte tate slabe la producţia planificată şi Realizările unui colectiv
Pe bună dreptate, atît darea de sea re a animalelor, o bună parte din mai ales la aceea de porumb-siloz, un
răspundere revine gospodăriilor agri de în loc de 34.500 kg., a obţinut nu h a rn ic
mă cît şi unii delegaţi, analizînd si cole colective şl mai ales specialişti mai 8.196 kg. la hectar. Semnificativ
tuaţia de faţă, au arătat că creşterea lor comitetului executiv al sfatului este apoi faptul că G.A.S. Sîntămărie
şi dezvoltarea şeptelului nu reflectă
în modul cel mai just posibilităţile. popular raional, care nu s-au ridicat Orlea a avut planificat pentru creşte In cursul anului 1959, cefe spălare. Mecanicii şi fochîştii
Deşi raionul Haţeg are o bună tradi la înălţimea cerută în ce priveşte lă rea unui purcel suma de 123 lei, dar riştii de la depoul de locomotive
ţie în creşterea animalelor, păşuni în murirea colectiviştilor pentru a reţine a cheltuit în realitate 389 lei. In a- din Simeria au cucerit două dis veneau la depou înainte de ple
tinse şi de bună calitate, lucru deose tineretul şi a folosi toate rezervele celaşi timp a fost depăşit cu 0,18 lei tincţii: menţiune pe ţară, pentru
bit de important pentru creşterea ani existente pentru acoperirea necesarului şi preţul de cost al fiecărui litru de realizările din semestrul I şi carea în cursă, pentru a verifica
malelor, datorită faptului că în aceas de furaje, aceasta cu atît mai mult lapte. Pe bună dreptate s-a arătat în diploma de onoare pe Regionala
tă direcţie nu s-a muncit destul de că vara anului 1959 a fost destul de conferinţă că aici există o proastă G.F.R. Timişoara, pentru reali starea locomotivelor. Muncitorii
concret din partea comitetului raional secetoasă. gospodărire, care îşi are rădăcinile zările din trimestrul II.
Să asigurăm fondul centralizat al statului de partid şi mai ales din partea sfa în munca sectară a directorului Oc de la echipele de spălare dă
tului popular raional, sarcina trasată Trebuie considerată ca o mare în tavian Bona, în slabul aport al con Să vedem ce realizări a în
de conferinţa raională de partid din datorire a fiecărui membru şi candi ducerii G.A.S. şi în controlul nesatisfă făptuit acest colectiv în anul deau mai multă atenţie spălării
1958, privind creşterea şeptelului, nu dat de partid din raionul Haţeg, a cător executat de organizaţia de bază trecut şi care au fost măsurile
In perioada la care s-a referit darea lei" — a arătat în cuvîntul său tov. a fost realizată. Dimpotrivă, rezulta fiecărui colectivist şi întovărăşit, lupta de partid, asupra întregii activităţi a luate pentru obţinerea lor. locomotivelor. Aceasta, pentru
de seamă, printr-o mai bună organi BACS LADISLAU. tele obţinute sînt mult sub posibilităţi. pentru creşterea necontenită a număru gospodăriei de stat.
zare a muncii şi sub îndrumarea co lui de animale şi în primul rînd a Despre realizări, următoarele că în şedinţele de producţie s-a
mitetului raional de partid, Uniunea Salariaţii U.R.C.C. Haţeg, comuniş date sînt de natură să convin
Raională a Cooperativelor de Consum tii de aici, au avut în schimb rezul pus un accent deosebit pe în
a obţinut rezultate însemnate în ce tate nesatisfăcătoare la preluarea din
priveşte aprovizionarea oamenilor mun contractări, La acest capitol, raionul treţinerea în stare de curăţenie
cii cu mărfuri de larg consum şi asi Haţeg á rămas dator statului cit
gurarea fondului centralizat al statu 22.585 kg. grîu, 26.309 kg. porumb şi a locomotivelor, pe realizarea
lui cu produse agro-alimentare. 39.363 kg. cartofi.
angajamentelor.
— Sub îndrumarea organizaţiei de Făcînd o comparaţie între mărfuri
bază P.M.R. — a arătat în cuvîntul le desfăşurate în raion şi produsele Aceeaşi însufleţire s-a simţit
său delegatul PETRE IMUREANU — agro-allmentare achiziţionate la sate
U.R.C.C. Haţeg a realizat în anul în anul 1959, se constată că achizi şi în munca lăcătuşilor. Hi au
1959 economii în valoare de 320.000 ţiile faţă de mărfurile industriale vîn-
le i; aceasta în urma întăririi simţu dute reprezintă abia 6 la sută. Faţă Consfruefâi bune şi ieftine gă : planul anual de producţie pus mai mult accent pe reçu-:
lui de răspundere în rlndul salariaţi de această situaţie necorespunzătoare, a fost depăşit cu 4,28 Ia sută,
lor faţă de bunul obştesc şi a luptei conducerea U.R.C.C. Haţeg şi organi perairea pieselor vechi, pe exe
dusă împotriva delapidatorilor, a des zaţia raională de partid sînt obliga
făşurării în mai bune condiţiuni a adu te să ia măsuri eficiente, care să ducă Numărul crescînd de animale în gos tră — pentru 60 de vite, cheltuind doar întrecere, la baza căreia au stat toc productivitatea muncii a crescut cutarea unor reparaţii de cali
nărilor generale ale cooperatorilor. în mod nemijlocit la o mai intensă podăriile agricole colective şi in înto 20.000 lei. Exemplele pot continua cu
„Pentru anul 1960, prin reducerea chel muncă de lămurire a ţărănimii mun vărăşiri a pus în faţa consiliilor de construcţiile de grajduri din Toteşti, mai indicaţiile biroului comitetului ra cu 6,35 Ia sută, iar la preţul de tate superioară. ;;
tuielilor de transport şi a chiriilor, vom citoare pentru a încheia contracte şi conducere şi a organizaţiilor de baza Demsuş, Suvâşu Superior, oraşul Ha
realiza economii In valoare dé 570.000 a face achiziţii pe măsura puterii eco problema adăpostirii în condiţiuni cît ţeg etc. ional de partid: construcţiile să fie cost s-au realizat economii în Bătălia pentru realizarea an
nomice a raionului. mai bune a animalelor. durabile, frumoase, să coste cît mai valoare de 1.847.000 tei, ceea gajamentelor nu s-a dat numai
întovărăşirile din raion s-au stră puţin. In acest scop, au fost organi ce înseamnă depăşirea angaja la depou. Pentru mecanici şi
De la bun început trebuie să spu duit să rtu rămînă mai prejos. La Rîu zate şi schimburi de experienţă cu mentului anual cu 364.000 Iei. fochişti, sarcina principală era'
nem că biroul comitetului raional de Alb, de pildă, s-a construit un grajd jparticiparea tuturor consiliilor gospo- ca după părăsirea depoului, în
partid a acordat multă atenţie acestei care valorează 150.000 lei, suma chel Pentru a ajunge la aceste cursă, să folosească cît niai 'ju
probleme şl a îndrumat comitetele co tuită pentru această lucrare nedepă dicios forţa vie a locomotivei,'
munale de partid, organizaţiile de şind insă 19.000 lei. Un grajd asemă dariilor agricole din raion. Rezultatele succese întregul personal al de să nu se abată din trasă şi să
bază, sfaturile populare şi consiliile nător, pentru care s-au cheltuit numai Utilizeze cît mai mult combusti
de conducere ale G.A.C. şi comitete 7.000 lei, a fost construit şi în satul sînt cele enumerate mai sus. Ele nu poului a depus eforturi susţi bilul inferior. • «*»%!
le de conducere ale întovărăşirilor, de Vaidei.
felul cum trebuie să muncească pen se vor opri aici, pentru că în acest nute. încă din primele luni ale
tru a folosi cît mai mult resursele Despre experienţa folosită de uni
locale la construcţiile de grajduri şi tăţile socialiste din raionul Haţeg în an, învăţînd din experienţa cîştigată, anului trecut, în consfătuirile de
saivane. S-a stabilit, printre altele, domeniul construcţiilor, s-a mai scris
câ un grajd ou o capacitate de 100 în ziarul nostru. Este vorba, în pri acţiunea de construcţii va continua cu producţie ei au analizat ou mi
vite mari, să nu depăşească în medie mul rînd, de găsirea şl întrebuinţarea
suma de 30.000 lei. materialelor existente la faţa locului şi mai multă intensitate. nuţiozitate posibilităţile de care Pentru a îndeplini' cu succes
(piatră, lemn, var etc.), confecţionarea o asemenea sarcină, este nevoie
Urmînd indicaţia dată, depunîndu- prin muncă voluntară a cărămizilor, ? dispun, rezervele interne exis de pricepere şi de multă con
se mii de ore de muncă voluntară, efectuarea, tot prin muncă voluntară, tente şi încă nefolosite. Au a- ştiinciozitate. Ga dovadă a fap
Succese de seamă în anul 1959 foloslndu-se resursele locale, în cursul a lucrărilor de zidărie şi lemnărie şi In cadrul conferinţei raionale de par juns astfel la concluzia că prin tului că mecanicii şi fochiştii de
anului 1959 au fost construite în raza a altor lucrări. tid Haţeg, aU mai fost dezbătute pro remorcarea trenurilor cu stipra- la depoul G.F.R. Simeria au a-
I In noianul de probleme ridicate în la sută. Se punea deci problema întă raionului 22 grajduri, 8 au fost ame blemele vieţii interne de partid, ale tonaj, folosirea din plin a for ceste calităţi, sînt economiile de
conferinţa raională de partid, cel mai ririi şi dezvoltării sectorului socialist najate, iar altele 4 se află în con Pe raion, cheltuielile pentru grajdu muncii ideologice şi politice de masă, ţei de tracţiune a locomotive combustibil realizate în cursul
mult s-a dezbătut — aşa cum era al agriculturii, in scopul realizării strucţie. Exemple de felul cum au în rile construite sau amenajate, se ri conducerea şi îndrumarea organizaţii lor, încadrarea perfectă a trenu anului 1959. @u combustibilul
şi firesc — problema dezvoltării şi acestei sarcini, comitetul raional de ţeles colectiviştii să ducă Ia îndepli dică la suma de 625.000 lei, în timp lor de masă şi altele. De pildă, tov. rilor în trase, prin executarea
întăririi economico-organlzatorice a u- partid a mutat centrul de greutate al nire sarcina trasată, se pot da multe. ce, după deviz, valoarea acestor lu N1COLAE NANDREA, prim-secretar al unor reparaţii de bună calitate economisit s-ar putea remorca1
nităţilor sociallst-cooperatiste din ra muncii jos, la sate, ajutînd în m o d Iată, spre exemplu, gospodăria agri crări depăşeşte suma de 5.250.000 lei. comitetului raional U.T.M., a arătat şi folosirea combustibilului in trenurile, ce pleacă din Simerim'
ion. concret comitetele comunale de partid, colă colectivă din satul Peşteniţa. Har Rezultă de aici o economie de că tinerii din raion au efectuat peste ferior, pot şi trebuie să-şi de pentru un trafic de vîrî, timp
Organizaţiile de bază şi sfaturile popu nicii colectivişti de aici au dat în fo 4.625.000 Iei! 100.000 ore de muncă voluntară, a- păşească sarcinile de plan la de 35 de zile.
Darea de seamă a arătat că, po lare. In sprijinul muncii politice de losinţă un grajd pentru 100 de vite, ducînd statului economii în valoare de toţi indicii.
trivit hotărîrilor conferinţelor regiona masă au fost antrenaţi sute de agi a cărui valoare după deviz se ridică Atenţie cuvenită a fost acordată şi aproape 200.000 lei, în timp ce femei Pentru anul 1960, ceferiştii de,
lă şi raională de partid, în faţa comu tatori, gospodari fruntaşi, care şi-au la suma de 200.000 lei. In realitate, construcţiilor de saivane pentru oile le din raionul Haţeg, aşa cum a ară Pe baza acestor concluzii co la depoul de locomotive G.F.R<
niştilor din raionul Haţeg a stat sar depus printre primii cererile de în pentru această construcţie s-au scos întovărăşiţilor. Astfel, au fost con tat tov. MARIA FAUR, au realizat lectivul depoului şi-a luat-anga din Simeria şi-au propus să re-*
cina de a intensifica munca politică scriere în gospodăriile agricole colec din bancă numai 5.670 lei. Cei din struite 12 saivane, în marea lor ma tot prin munca voluntară depusă Ia jamente valoroase, atît în ce ducă consumurile specifice ctf
în vederea constituirii de noi gospo tive sau întovărăşiri. Hobiţa construit un grajd din pia joritate din resurse locale, priveşte depăşirea planului de 0,5 pînă la 1 la sută, să spo«
dării colective şl întăririi celor exis înfrumuseţarea oraşului şi satelor, la producţie cît şi realizarea de rească producţia şi productivi«
tente. Folosind o mai largă muncă de agi In domeniul construcţiilor s-a por strînsul recoltei etc., economii în va economii la preţul de cost. tatea muncii şi să realizeze ast«
taţie de la om Ia oni, presa, afişele, nit, de la începutul anului, o adevărată loare de 107.000 lei. Despre stilul de fel economii însemnate la' preţul
La conferinţa raională din 1958 e- conferinţele, într-un cuvînt o mai com Pentru ca angajamentele să de cost. Gontinuînd să lucreze
xistau în raion doar 4 gosp.'-’ăili co plexă muncă politică de masă, sub muncă al biroului şi comitetului raio prindă viaţă, comitetul sindical, cu acelaşi entuziasm cu care au
lective, 67 întovărăşiri agricole şl 4? îndrumarea directă a biroului comite nal de partid, cît şi despre rezulta sub îndrumarea biroului organi pornit încă din anul trecut, cu
întovărăşiri zootehnice, cu un total de tului raional de partid şi cu sprijinul tele muncii ideologice desfăşurate pe zaţiei de bază P.M.R., a organi siguranţă că tot ceea ce şi-au
6.452 familii, 6.988 ha, teren agricol, comitetului executiv al sfatului popu cuprinsul raionului, a vorbit tov. NI- zat în mod judicios întrecerea propus va deveni realitate.
125 vaci, 32 boi, 35 cai şi 4.627 oi. lar raional, s-a ajuns ca pînă la sfîr-
Suprafaţa agricolă din sectorul socia şitui anului .1959 şă fie constituite în COLAE ZAMORA, secretar al comi socialistă între echipele de de
list al- agricultiirii Segm enta doar 11
tetului raional de partid. servire a locomotivelor, echipele
in continuarea lucrărilor cdnferin- de lăcătuşi şi echipele de la' ¦.*, <3. GHEORGHiq
