Page 66 - 1960-01

Pag. 2
Construcţiile în G.Â.C. -
un obiectiv important
în planurile de producţie
pe 1960
'Sîntem în perioa’da cînd în
gospodăriile agricole colective
se dezbat planurile de produc­
ţie pentru anul 1960. In multe
din gospodării s-a şi făcut a-
cest lucru. Prin participarea tu­
turor membrilor consiliilor de
conducere, a cadrelor de specia­
lişti şi a unui număr mare de
colectivişti fruntaşi la întocmi­
rea lor, în planurile de produc­
ţie sînt stabilite obiective deo­
sebit de importante privind dez­
voltarea economico-organizatori-
că a unităţilor respective.
Ţinînd seama de sarcinile tra­
sate de plenara G.G. al P.M.R.
din 3—5 decembrie 1959 cu pri­
vire la dezvoltarea sectorului
zootehnic, în toate planurile de
producţie ale G.A.G. s-a stabi­
lit ca pe măsura creşterii numă­
rului de animale, să se constru­
iască noi adăposturi şi să se
termine construcţiile începute în
anul 1960. In primele luni din
anul 1960, spre exemplu, vor
fi terminate grajdurile de la
G.A.G. Balomir, Geoagiu, Pri-
caz, Spini, Rîpaş, Mărtineşti,
Turmaş şi Reriu, a căror con­
strucţie a început anul trecut.
Ele vor avea o capacitate de 725
capete bovine. In acest an se
vor construi grajduri noi în
G.A.G. Geoagiu, Pricaz, Turdaş,
Beriu, Sereoa şi Vinerea, iar în
G.A.G. Orăştie se vor construi
două grajduri cu o capacitate
de 100 capete fiecare.
In 15 gospodării colective din
cele 18 existente în raion, vor
fi construite anul acesta mater­
nităţi pentru scroafe, care vor a-
vea o capacitate de 24—40 ca­
pete fiecare. De asemenea, în
toate gospodăriile colective se
Se lărgeşte sectorul cooperatist
din agricultură
O parte din ţăranii munci­
tori din satul Dineu Mare au
înfiinţat în anul 1955 întovără­
şirea „Ziuă minerului". An de
an, întovărăşiţii au obţinut re­
zultate tot mai bune. Avantajele
muncii în comun au făcut că un
număr din te în ce mal mare
de ţărani muncitori cu gospo­
dării individuale să ceară primi­
rea' în întovărăşire.
Exemplul membrilor de par­
tid Nicolae Bibeo, Ioan Boţesc
şi al altor întovărăşiţi care au
înscris în întovărăşire întreaga
suprafaţă de teren, este urmat
de tot mai multe familii. Aşa
se face că în prezent peste 70
Ia sută din întovărăşiţi au în­
scris întreaga suprafaţă de te­
ren în întovărăşire. Prin aceas­
ta, s-ă ajuns ca acum, suprafaţa
’de teren ă întovărăşirii să fie
de 340 ha. faţă de 80 ha. cît
era la început.
Ţăranii muncitori cu gospo­
dării individuale din satul Din­
G.9.C. din Sebe; poate şi trebuie si devină
o unitate sastisii fruntaşi
(Urmare din pag. la ) .
tat că brigăzile, care sînt veri­
ga de bază a organizării pro­
ducţiei în G.A.G., au fost mai
mult formale din cauză că bri­
gadierii s-au schimbat de mai
multe ori în cursul anului tre­
cut. De exemplu, la o brigadă
a fost numit, la începutul anu­
lui, ca brigadier tov. Ioan Te-
cău, care nu peste mult timp a
fost schimbat cu tov. Gheorghe
Şandru. Nu a sfat prea mult
nici acesta pentru că a fost
schimbat $i numit din nou Ioan
Tecău, La cealaltă brigadă, to­
varăşul Zaharie Pienar, care
fusese numit brigadier la înce­
putul anului, a fost înlocuit cu
tov. Dura. La fel s-au schimbat
şi şefii de echipe.
Este de la sine înţeles că a-
ceste schimbări nu au putut să
asigure o bună organizare a
muncii. Ele nu au putut să du­
că la întărirea răspunderi? şi
disciplinei în muncă, ci, dimpo­
trivă, au stimulat lipsa de răs­
pundere şi indisciplină, au dez­
organizat munca. Aşa se ex­
plică faptul că unele lucrări de
bază ca praşila porumbului şi
recoltatul păioaselor au fost fă­
cute cu mari întîrzieri. Mai
mult, unele parcele de porumb
au rămas neprăşite, iar pe al­
tele au fost făcute lucrări de
slabă calitate. Lucrări de sla­
bă calitate s-au făcut şi la sfe­
cla de zahăr, sfecla furajeră şi
laţ alte, culturi.; Din această cau­ nării generale să fie dusă la
vor construi cîte T—2 silozuri.
In G.A.G. din Balomir, Geoa­
giu, Foit, Bobîlna, Rîpaş, Se-
reca şi Orăştie vor mai fi con­
struite cîte un saivan cu capa­
citate de 1.100—1.500 capete.
Planurile de producţie ale
multor gospodării colective pre­
văd de asemenea noi construc­
ţii de magazii pentru cereale,
coteţe pentru păsări, remize pen­
tru unelte şi atelaje etc.
Toate aceste construcţii vor
fi realizate din fondurile pro­
prii ale gospodăriilor colective.
Pentru ca aceste construcţii să
fie realizate la un preţ cît mai
scăzut, în adunările generale, a-
colo unde s-au ţinut, s-a hotă-
rît ca majoritatea lucrărilor de
construcţie să fie executate prin
muncă voluntară, iar materia­
lele de construcţii care pot fi
procurate din resurse locale, să
fie asigurate în felul acesta. Este
vorba de piatra, cărămidă ş.a.
In ceea ce priveşte cimentul, ţi­
gla, binalele, şi alte materiale,
ele vor fi puse la îndemîna gos­
podăriilor agricole colective prin
unităţile comerţului de stat. In
această privinţă, comitetul ra­
ional de partid şi comitetul exe­
cutiv al sfatului popular raional,
au şi luat măsurile cuvenite.
Cele arătate mai sus, aşa cum
am amintit, sînt prevederi ale
planurilor de 'producţie. Prin
munca însufleţită a fiecărui co­
lectivist, aceste planuri pot şi
trebuie să fie realizate. Acest
lucru va contribui la dezvolta­
rea economico-organizatorică a
gospodăriilor agricole colective,
la creşterea bunăstării colecti­
viştilor.
eu Mare şi la fel că el, cei din
Dineu Mic, păşesc cu încrede­
re spre cooperativizarea com­
plectă a comunei. Numai în ziua
de 20 ianuarie, au prezentat ce­
reri de înscriere în întovărăşi­
rile agricole din aceste sate, în­
că 25 familii. M. G.
------ ®¦
Contractează cereale
cu statul
Colectiviştii din satul Căpud,
raionul Alba, întruniţi, zilele tre­
cute intr-o adunare generală,
au stabilit cu acest prilej şi can­
tităţile de cereale pe care le vor
contracta anul acesta cu statul.
Astfel, în cursul acestui an,
ei vor livra statului în baza
contractului încheiat, 7.500 kg.
grîu, 6.000 kg. porumb, 1.000
kg. floarea-soarelui şi 4.000 kg.
cartofi.
N. TRAISTARU corespondent
ză producţia lă culturile respec­
tive a fost slabă. Producţia de
porumb planificată la hectar nu
a fost realizată decît în pro­
porţie de 86 la sută, la sfecla
de zahăr în proporţie de 93 la
sută, la sfecla furajeră în pro­
porţie de 70 la sută, iar la bor-
ceag în proporţie de 50 la . su­
tă, deşi au existat condiţii ca
planul să fie depăşit la toate
culturile.
Adunarea generală a hotărît
la începutul anului trecut ca
toate culturile prăsitoare să fie
repartizate pe brigăzi, echipe şi
familii, iar retribuţia să fie fă­
cută după producţia obţinută la
hectar. Consiliul de conducere
nu şi-a dat însă interesul pen­
tru ca această hotărîre a adu­
îndeplinire. De fapt şi alte ho-
tărîri ale adunării generale au
fost încălcate. Dar nu numai
atît, consiliul de conducere a
admis şi abateri de Ia statut,
iar sancţiunile statutare nu au
fost întotdeauna aplicate în mod
principial.
— Au fost sancţionaţi — a
arătat colectivista Bărbii Chi-
va —' colectivişti care, din ne­
glijenţă au adus gospodăriei
daune cu totul neînsemnate, în
timp ce alţii, care au păgubit
gospodăria cu sute şi .chiar mii
de lei, au fost trecuţi cu vede­
rea de către consiliul de con­
ducere. ' '!
Pentru astfel de lipsuri, mem­
brii vechiului consiliu de condu­
nrRtTMUn m G T A W M V W I Nr. 1580
Pentru începerea Sărbătorirea
la timp şi desfă­
şurarea în bune
centenarului A .P . Cehovcondiţiuni a cam­
paniei agricole de
primăvară, membrii (*1860 - i9 6 0 )
consiliului de con­
ducere al G.A.G. Popoarele lumii sărbătoresc şi case raionale "de cultură, în
„Băceana" din sa­ în anul acesta 100 de ani de la cadrul serilor literare, actori ai
tul Bacea, raionul naşterea marelui scriitor rus Teatrului de stai din Valea Jiu­
Ilia, stabilesc mă­ Anton Pavlovici Cehov. lui şi ai Teatrului de estradă
surile ce trebuie Creaţia lui Cehov ocupă un din Deva, vor prezenta fragment
luate în această loc de frunte în literatura rusă te din schiţele şi nuvelele lui
A.P. Cehov.
privinţă. şi universală. Umanismul şi de­
Comisiile A.R.L.U .S'. din în­
In foto: Preşe­ mocratismul său, concepţia sa treprinderi şi instituţii vop .or­
dintele gospodăriei luminoasă despre frumos, des­ ganiza seri literare, folosind în
pre adevăr şi libertate, face din acest scop caietul cultural edi­
colective tov. Ioan el un prieten sincer al fiecărui tat de Consiliul General ARLUS
Nica, Băbuţ Mihai om simplu, dornic să trăiască şi Comitetul Naţional pentru
Apărarea Păcii din R.P.R.. Bi­
organizatorul gru­ o viaţă liberă şi demnă. Anton blioteca regională, bibliotecile ra­
ionale şi săteşti vor organiza
pei de partid şi Pavlovici Cehov rămîne în is­ recenzii şi lecturi din schiţele şi
nuvelele marelui scriitor. A.P.
cîţiva colectivişti toria literaturii universale ca o Cehov. In centrele de raioane,
fruntaşi într-o şe­ mîndrie şi glorie a c.Jturii librăriile vor organiza expoziţii
dinţă de lucru. mondiale. şi vitrine festive cu operele lui
A.P. Cehov, iar în marile în,«
Pentru sărbătorirea Centena­ treprinderi se vor organizat stan-.
duri de cărţi cu lucrări ale scrii­
rului A.P. Cehov în regiunea torului.
Audienţele la locul de muncă — mijloc noastră, Consiliul regional Numeroase manifestări vor a-
A.R.L.U.S., Comitetul regional vea loc şi în cadrul joilor de tine­
de luptă pentru pace şi secţia ret, la care va fi folosit mate­
important de rezolvare rialul pentru seri literare : „Răs­
de învăţămînt şi cultură a Sfa­ foind schiţele şi nuvelele lui
tului popular regional, orga­ A. P. Cehovf.
a problemelor gospodăreşti nizează în perioada 24-31 ia­ Expuneţi şi lecturi din operele
nuarie a.c. diferite manifestări scriitorului vor fi organizate în
şcolile de toate gradele. La şco­
cultural-artistice. lile medii din Deva, Hunedoara,
Lupeni, Lotiea etc., vor avea,
Rezolvarea problemelor economice, din lipsa de interes a întreprinderii tru înlăturarea lor. „Cetăţenii de pe La Deva şi Petroşani, spre loc concursuri „Cine ştie cişti-
gă" pe tema „Viaţa şi opera
social-culturaie şi gospodăreşti din o- de gospodărire orăşenească, instalaţia strada 1 Mai — a spus lăcătuşul Io- I exemplu, se vor organiza sim­ lui A.P. Cehov“.
raşul Petroşani stau în centrul acti­ electrică este încă rudimentară. Din a- sil Sebestyen — au construit anul tre­ pozioane pe tema „A.P. Cehov Staţiile de rddioficâre vor
prezenta, în cadrul emisiunilor;
vităţii comitetului executiv al sfatului ceastă cauză, curentul se întrerupe cut, prin muncă voluntară, un pod din oglindit în literatura universa­ locale, diferite fragmente din
schiţele şi nuvelele scriitorului.
popular orăşenesc. Fără îndoială însă continuu, provocînd greutăţi locuitori­ ciment. Pe strada noastră mai sînt lă", la care v.or lua cuvîntul pro­
că la rezolvarea cu succes a acestor lor. De aceea, cetăţenii au propus sa însă vreo trei poduri din lemn care fesori, activişti culturali, actori
probleme complexe, în afară de apa­ se ia măsuri pentru o verificare gene­ s-au uzat, devenind astfel nepractica­ ai teatrelor de stat etc. De ase­
ratul sfatului popular orăşenesc, aduc rală a reţelei electrice. Totodată, ei au bile. Cerem sfatului popular să ne menea, casele raionale de cultu­
o contribuţie însemnată cetăţenii. Pe arătat că proasta întreţinere a reţe­ pună la dispoziţie materialul necesar ră vor organiza seri literare,
aceştia, comitetul executiv îi consul­ lei electrice duce şi la pierderi însem­ construirii unor poduri noi, iar cetă­ unde-şi vor da concursul mem­
tă cu prilejul diferitelor adunări popu­ nate de curent, pe care, pînă la urmă, ţenii, prin muncă voluntară, le vor bri ai cenaclurilor literare. La
lare sau în orele de audienţă. In ul­ I.G.O. — în mod nejustificat — Ie re- construi". Casa raională de cultură din
timul timp, s-a constatat însă că pen­ cupePează prin încasarea de sume su­ Acelaşi lucru l-a solicitat şi strun­ Sebeş, în cadrul serii literare,
tru a veni la orele de audienţă de la plimentare de la cei ce nu au con­ garul losif Cioara pentrucele 6 po­ va fi prezentată conferinţa:
sediul sfatului popular, cetăţenii — ma­ toare. deţe de pe pîrîul Maleia. Sfatul popu­ „Dramaturgia lui A.P. Cehov",
joritatea încadraţi în cîtnpul muticii — Dar de ce mulţi cetăţeni din ora­ lar a asigurat pe aceşti muncitori că iar formaţia artistică de ama­
erau nevoiţi să piardă timp preţios. şul Petroşani nu au contoare ? Iată în scurt timp le va satisface cerin­ tori va prezenta cu acest ori-
De aceea, comitetul executiv, urmînd încă o întrebare care a fost ridicată ţele. Gelor care au solicitat repararea lej piesa într-un act „Cerere în Sărbătorind Centenarul A.P.
iniţiativa comitetului executiv al sfa­ de mulţi muncitori în cadrul audienţei de trotuare şi străzi, li s-a răspuns căsătorie". La căminul culturăl Cehov, oamenii muncii din re­
tului popular orăşenesc Hunedoara, a la locul de muncă. Ei au arătat că că sfatul popular împreună cu condu­ din Petreşti se va prezenta pie­ giunea noastră vor avea prile­
cerea U.R.U.M.P., Ie vor pune la dis­
început să acorde audienţe la locul • I.G.O., deşi dispune lă ora actuală de poziţie zgura necesară, iar oamenii, sa într-un act „Ursul". jul să cunoască şi mai mult via­
prin muncă voluntară, să o împrăştie
de muncă. Prima audienţă de acest 1.000 contoare noi, totuşi nu le, insta­ în locurile respectiye. La unele cluburi muncitoreşti ţa şi operă marelui scriitor.
fel a fost organizată Ia U.R.U.M.P. lează acolo unde au fost solicitate. S-a mai cerut apoi să se acorde mai -m -
multă ' atenţie alimentării cu apă a o-
Gu această ocazie interesul cetăţeni­ „Nu cumva — a spus muncitorul Ni­ raşului, transportului în comun, între­
ţinerii locuinţelor, organizării muncii
lor de a contribui cu propuneri, ini­ colae Socaciu — aceasta e o metodă vidanjorilor etc. Toate acestea au fost Bilanful muncii colectiviştilor
trecute într-un plan de măsuri al co­
ţiative şi acţiuni concrete Ia buna gos­ prin care I.G.O. vrea să-şi realizeze mitetului executiv care urmează să fie
aplicat în practică.
podărire a oraşului s-a manifestat din planul de venituri?“ încă un lucru din JeledinJi
Parte din problemele ridicate de mun­
plin. Numai din sectoarele mecanică şi care vine să confirme această tendin­ citorii de la U.R.U.M.P. în cadrul au­
dienţelor la locul de muncă, au şi în­
turnătorie, au cerut audienţe peste 20 ţă e şi faptul că pe anumite străzi, ceput să fie înfăptuite. Muncitorul Cor­ Colectiviştii din oatul Jele- Astfel, ca lemn de construcţie
nel Roiban, a propus să se ia măsuri
de muncitori. Aceştia au discutat pe sub pretextul schimbării reţelei de la pentru curăţirea zăpezii de pe străzi dinţi, comuna Mărtineşti, au ţi­ au fost folosiţi buşteni de ste­
şi trotuare. Chiar a doua zi, comi­
larg cu tovarăşul Gheorghe Gosma, 120 la 220 Vi, multor cetăţeni Ii s-au tetul executiv al sfatului popular, cu nut de ourînd, adunarea gene­ jar din pădurea comunală.
sprijinul deputaţilor şi al conducerilor
preşedintele comitetului executiv, des­ ridicat contoarele şi nu le-au fost in­ întreprinderilor din localitate, a trecut rală pentru, darea de seamă .şi
la aplicarea în practică a acestei pro­ dezbaterea planuilui de producţie
pre o seamă de probleme gospodă­ stalate nici acum altele, corespunzătoa­ puneri. Zeci de camioane cu zăpadă pe anul 1960. Membrii gospo­ , .Pentru hărnicia de care au
au fost încărcate prin munca volun­ dăriei agricole colective de aici, dat dovadă în ah ui trecut şi
reşti . din circumscripţiile în care lo­ re, deşi-.au trecut de atunci'cîteva luni. tară a cetăţenilor şi transportate în se mîndresc ou faptul că gospo­ pentru numărul mare de zile-
afara oraşului. De menţionat că în a- dăria lor şi-a îndeplinit şi de­ muncă prestate, au fost eviden­
cuiesc. La audienţa acordată munci­ Alţi muncitori, printre care Francisc ceastă zi cetăţenii din Petroşani au păşit sarcinile de plan la pro­ ţiaţi colectiviştii Fekete Adalbert,
prestat Ia acţiunea de curăţire a ză­ ducţia agricolă. Aşa', de pildă, Kiss Andrei, Vincze Gheorghe,
torilor din cele două sectoare a parti­ Grădină, Cornel Roiban, Petru Ga- pezii de pe străzile oraşului, peste 200 la cultura porumbului, producţia
ore de muncă voluntară. medie planificată la hectar a Kiss Floarea, Bokos Susana,
cipat şi deputatul Dumitru Găgeanu, bor şi alţii, au cerut sfatului popular
I. MANEA Sava Adam şi alţii.
cunoscător al problemelor gospodăreşti şi I.G.O.-uiui să ia măsuri ca şi pe
Pentru noul an de muncă, co­
din oraş. străzile 1 Mai, Ilie Pintilie, Ecaterina
Iluminatul public nu Varga ş.a., unde există reţea electrică, fost depăşită ou 1.272 kg., iar lectiviştii de aici şi-au propus
satisface cerinţele să se instaleze becuri. Tot aceştia au
arătat şi lipsa de interes a I.G.O.-uiui
Relatările multor cetăţeni făcute în faţă de gospodărirea curentului electric. la sfecla de zahăr ou 5.400 kg. sa sporească şeptelul gospodă­
cadrul orelor de audienţă Ia locul de Pe multe străzi, noaptea becurile sînt
muncă s-au referit la iluminatul pu­ stinse, în schimb, ziua ard. ¦la ha'. riei, să îndeplinească sarcinile
blic care nu satisface cerinţele locui­ Propuneri preţioase In cursul anului trecut, colec­ stabilite de Consfătuirea de la
torilor din Petroşani. Muncitori ca lo- tiviştii din Jeledinţi şi-au con­
struit un grajd cu o capacitate Constanţa privind producţia de
sif Cioara, Simion Bogaru, Viorel An- In cadrul audienţelor la locul de lapte, obţinând •cel puţin 2.100
ghel şi mulţi alţii, au arătat că pe muncă, muncitorii de la U.R.U.M.P.
de 80 capete. Pentru ca preţul litri lapte pe cap de vacă fu­
majoritatea străzilor din oraş şi în au sezisat şi alte neajunsuri ce se de cost al construcţiei să fie cît rajată etc. In acest scop, vor fi
special pe străzile mărginaşe, ilumi­ manifestă în gospodărirea oraşului, fă- mai scăzut, au fost folosite une­ mărite suprafeţele cultivate cu
natul public Iasă mult de dorit. Aici, cînd totodată propuneri preţioase pen- le materiale din resurse locale. porumb-siloz*
6. M.
Pentru ă lichida această si­ putem admite. Va trebui să ja faţă de avutul obştesc. Pen­ O acţiune patriotică
tuaţie din gospodăria colectivă, curmăm tot răul din rădăcini tru astfel de lipsuri, adunarea
adunarea generală a avut o bu­ pentru ca treburile în gospodă­ generală i-a tras cu tărie la răs­ Pentru a preîntimpina orice opriri
cere au trebuit să dea socotea­ nă orientare. Ea a însărcinat ria noastră să meargă aşa cum pundere şi nu au mai fost aleşi în mersul furnalelor, intr-una din zi­
lă în faţa adunării generale. Şi noul consiliu de conducere ca se cere. în noua comisie de revizie. lele trecute, la Uzina „Victoria”-Că
pînă la 1 februarie a.c. să ve­ lan s-a inireprins o acţiune de co­
adunarea generală a ştiut,.cum. rifice situaţia fiecărui colectivist, Unii colectivişti au arătat că Aceste lipsuri se datoresG în lectare a cocsului ce se afla tn hala
să-i tragă la răspundere. Pe lîn- s-au risipit pe cîmp cantităţi mare parte şi faptului că orga­ de zgură-triaj. Tineri şi virstnici, mun­
gă faptul că au fost aspru cri­ urmînd ca toţi aceia care deţin mari de furaje, că unele maşini nizaţia de bază din G.A.G. nu cind cu elan, au reuşit ca in timp de
ticaţi, ei nu au mai fost aleşi. în gospodăria personală pămînt sau unelte au fost lăsate în cîmp şi-a îndeplinit în suficientă mă­ 6 ore să adune cantitalea de circa 100
In noul consiliu au fost aleşi şi animale mai multe decît pre­ primăvara după însămînţare şi sură rolul său de conducător- tone cocs.
o’arneni capabili, principiali, oa­ vede statutul să fié obligaţi să. acolo au fost găsite şi toamna politic al gospodăriei colective.
meni care au dovedit prin fapte le aducă în gospodăria colec­ cînd s-au recoltat culturile. A Munca politică desfăşurată in In fruntea acţiunii s-au situat mem­
că sînt buni gospodari şi ataşaţi tivă. fost criticată cu tărie şi risipa rîndul colectiviştilor a fost ne­ brii şi candidaţii de pariid împreună
cu trup şi suflet gospodăriei co­ de zile-muncă care s-a făcut în satisfăcătoare, iar membrii de
lective. Pentru a servi, drept. în­ Mai multă grijă faţă anul trecut. Timp de două luni partid din vechiul consiliu de cu utemişiii.
văţătură şi pentru membrii nou­ nu s-a făcut punctajul zilelor- conducere şi din comisia de re­
lui consiliu, adunarea generală de avutul obştesc muncă, iar după aceea i s-a pon­ vizie nu au fost controlaţi şi ALEXANDRU TUZA
a hotărît ca fostului preşedinte tat fiecărui colectivist atît cît traşi la răspundere de organi­ corespondent
Ioan Limbeanu să i se taie 20 Dragostea şi grija ce o ma­ a declarat el că ă lucrat, fără zaţia de bază pentru lipsurile
zile-muncă, iar ‘ membrilor din nifestă faţă ' de avutul obştesc a se face nici un control. Astfel, care le-'au manifestat. —O—¦
vechiul consiliu de conducere i-a făcut pe mulţi colectivişti
cîte 10 zile-muncă pentru faptul să critice cu asprime pe cei ca­ din fişele de punctaj rezultă că Faţă de situaţia ce a existat
că au dat dovadă de neglijen­ re nu îngrijesc cu răspundere s-au recoltat cu coasa, 67 hec­ în anul trecut în G.A.G. din
ţă şi dezinteres în activitatea animalele, maşinile, uneltele şi tare de grîu, cînd în realitate Sebeş, se face vinovat şi comi­
lor. alte bunuri ale gospodăriei co­ nu s-au recoltat decît 52 hectare. tetul orăşenesc de partid. Deşi A p irovizionare
lective cu care lucrează sau oa­ La fel s-a întîmplat şi la cul­ gospodăria colectivă se află doar
Merită apreciat şi faptul că re le sînt date în păstrare. tura porumbului. Din fişe rezul­ la o palmă de loc, organizaţia
colectiviştii au ştiut să scoată tă că s-au prăşit la prima praşi- de bază de aici nu a fost aju­
la iveală şi cauza principală ca­ — Nu ou mulţi ani în urmă lă 73 hectare în timp ce supra­ tată de comitetul orăşenesc să defectuoasă
re a generat lipsurile manifes­ munceam ca nişte robi pentru faţa gospodăriei care a fost cul­ ia măsurile necesare pentru a
tate de consiliul de conducere. cei bogaţi — 'a spus bătrînul tivată cu porumb este de numai întări disciplina şi spiritul de Pentru aprovizionarea ţăranilor mun­
Ei au arătat că aceasta constă colectivist Avram Topîrceanu. 60 hectare. Aceasta a făcut ca răspundere în muncă, pentru a
în faptul că majoritatea mem­ Acum pămîniurile nu mai sînt numărul de zile-muncă planificat educa pe colectivişti în spiritul citori din satul Sîntandrei, raionul
brilor din vechiul consiliu, în ale bogaţilor ci sînt ale noa­ să fie mult depăşit şi totodată dragostei şi grijii faţă de avutul
frunte cu preşedintele, precum şi stre şi le muncim pentru noi. a dus la descurajarea colectiviş­ obştesc. Organizaţia de bază nu Hurţedora, (în prezent toţi colectivişti),
membrii comisiei de revizie nu Gu cît vom lucra mai bine şi tilor harnici şi cinstiţi. a fost ajutată de asemenea să-şi conducerea cooperativei „Furnica" din
sînt membri statutari ai gospo­ vom îngriji mai bine avutul obş­ exercite dreptul de control asu­
dăriei colective din cauză că au tesc, cu atît vor fi mai mari şi Majoritatea colectiviştilor ca­ pra consiliului de conducere.
oprit în gospodăria personală o veniturile noastre. Rău este în­ re au luat cuvîntul la discuţii, Din adunarea generală a colec­ Simeria a deschis aici, cu mulţi ani
suprafaţă de teren şi un număr au arătat că risipa şi neglijenţa tiviştilor ă reieşit că gospodă­
de animale mai mare decît pre­ să că nu toţi colectiviştii înţe­ se datoresc în cea mai mare ria colectivă şi organizaţia de în urmă, o filială. Multă vreme, tre­
vede statutul. Prin urmare ci nu leg acest lucru. Pe mine mă du­ parte faptului că în tot cursul bază, au nevoie de un ajutor
orau interesaţi să lupte pentru rea inima cînd vedeam că din anului nu s-a făcut nici măcar mult mai substanţial din partea burile la filiala cooperativei au mers
aplicarea cu stricteţe a prevede­ o revizie. Membrii din comisia comitetului orăşenesc de partid.
rilor statutului şi pentru dezvol­ neglijenţă şi din cauza proastei de revizie nu au fost pătrunşi bine. Găsea omul aici sare, diferite
tarea avutului obştesc al G.A.G. organizări a muncii se risipeau de însemnătatea sarcinilor ce li Există garanţia că G.A.G. din
s-au încredinţat. Ei au muncit Sebeş, dacă va fi mai bine în­ condimente, îmbrăcăminte, încălţăminte,
în vară cantităţi mari de recol­ superficial şi n-au constituit un drumată şi mai mult sprijinită,
tă pe cîmp, mă durea inima cînd exemplu demn de urmat pentru va putea deveni jrî scurt timp cu alte cuvinte tot ce-i dorea inima.
vedeam că legumele sînt lăsate toţi colectiviştii în ceea ce pri­ o gospodărie fruntaşă.
pe cîmp de le-au mîncat oile veşte disciplina în muncă şi gri- De un timp însă, mai precis de
sau au. trecut tractoarele cu plu­
gurile peste ele, îngropîndu-le prin luna decembrie 1959* lucrurile
sub brazdă. Aşa ceva nu mai
s-au schimbat. Lipsesc sarea, oţetuf?
încălţămintea pentru copii etc.
Gestionara filialei, tov. Dochia Popa«
argumentează că astfel de mărfuri nu
se găsesc Ia depozitul cooperativei din
Simeria, iar cei de la depozit, spun
că nu primesc nici ei de la baza de
aprovizionare.
Baza de aprovizionare dispune de
cantităţi suficiente de astfel de măr- •
furi. Organizarea aprovizionării unor
cooperative, Iasă însă de dorit. Gei
competenţi trebuie să ia măsurile cu­
venite. '|
MARIÂ ARTEAN corespondentă