Page 65 - 1960-01

\\ PROMÎT ARI D!.V TOM'F, ŢĂRILE, iJNIfl-VA* L A N S A R E A R A C H E T E I BALIS T I C E .

IN DIRECŢIA O C E A NULUI PACIFIC

0 realizare uriaşă a ştiinţei Sovietice
3®&©80®®®®®«®©<9©ffiS®--®--f-fl®®©0--©--e3©!&00®®eS©©SS©©©©®©®®©©©©®©®®©©9®> ©©®®@0©©®@®®®®©©®®3$®®©®®0®©®®@®©©®©*&®®®®®©®®00«©®®®®®©©Si33©©®'"

Un pas de cea mai mare O noua victorie a ştiinţei
însemnătate pe calea
şi tehnicii sovietice
spre asaltul sistematic

al Cosmosului ţă din lumea în­
treagă. Ea mă­
Anul XII Nr. 1580 Slnîbătă 23 ianuarie 1960 4 pagini 20 bani MOSCOVA (Agerpres). TASS Radioul şi pre­ HAIDU IULIIJ reşte cu încă un
anunţă: După cum a declarat miner pas decalajul, e-
CIT MAI MULT FIER VECHI Printre muncitorii unui corespondent al agenţiei sa au adus ves­
IIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIII!Hin]fflS)lll1lilllllllll!lllllliillIlllllllllllltlllll!llllllliilllliillllllillllll!llillllllillllllll!llllllil!111111111111111111111111:!ill‘;':><'>!!nillllll fruntaşi de la noua TASS Aleksandr Top.ciev, vice­ tea că Uniu­ Erou al Muncii Socialiste
PENTRU OŢELĂRII secţie de gherghe­ preşedinte al Academiei de Şti­ nea Sovietică
furi a întreprinde­ inţe a U.R.S.S., lansarea .rache­
rii „I.O. Frimu" tei balistice sovietice cu mai a lansat în di­ mina Pelrila xistent între cu­
din Orăştie, se nu­ multe trepte într-o regiune dina­
mără şi tov Pa- inte stabilită a Oceanului Paci­ recţia Oceanu­ ceririle ştiinţei,
raschiva Vlad şi fic reprezintă un pas de cea
Nicoiae Moga. A- lui Pacific prima rachetă balis­ sovietice şt celei americane, do­
ceştia îşi depăşesc mai mare însemnătate pe calea
zilnic norma în spre asaltul sistematic al Cos­ tică din seria lansărilor plani­ vedeşte fără putinţă de tăgadă
medie cu 2 la sută. mosului.
ficate in cadrul programului de superioritatea ştiinţei şi tehni­
in foto : tov. Pa- El a calificat drept fantastică
raschiva Vlad şi realizare a unei rachete balis­ cii sovietice.
Nicoiae AToga, lu- precizia cu care a fost lansată
tice puternice cu mai multe, Acest lucru ne dă o şi mai
racheta. Parcurgînd în linie
Ş i -voi puteţi contribui Ia sporirea trepte. mare încredere în forţele noa­
dreaptă efrea 12.500 km., ra­
Eu, şi de altfel toţi minerii stre, ne îndeamnă spre noi suc­
cheta s-a abătut cu mai puţin
producţiei de metal Petrilei, am primit cu nespusă cese in muncă. In numele meu.
de 2 km. de la punctul de că­
Ştiţi, dragi, tova­ tituţu din ce in ce dere stabilit prin calcul. satisfacţie această veste. Lansa­ şi al tovarăşilor mei mineri din
răşi, că noi side- mai mari de fier
rurglştii de la Hu­ Scrisoarea siderurgiştilor vechi. Pentru fie­ Topciev a relevat înalta pre­ rea reprezintă un mare succes Petrila, felicit călduros pe oa­
nedoara, am înche­ hunedoreni către ceferiştii care şarjă, din tota­
cizie de funcţionare a sistemu­ al ştiinţei şi tehnicii sovietice, menii de ştiinţă sovietici, con­
din Sitneria
lui de ghidare al rachetei, a a- Igcru dovedit de precizia cu ca­ structorii rachetei, şi le urez noi

re a fost efectuată, de mărtu­ succese în opera lor măreaţă

iat anul 1959 destul de bine. Am pro­ lul încărcăturii, fierul vechi reprezin­ riile tuturor Qamen—il"or. de ştiin- de dezlegare a tainelor naturii.
dus oţel mal mult, fontă mai multă, tă 50-60 la sută.
laminate mai multe decit prevedea pla­ -J0S-
nul. Fierul vechi este plinea cuptoarelor l
noastre. Ştim că in staţiile C.F.R. Că- Etapă nouă în cucerirea
Nu ne mulţumim însă cu ceea ce lan-băi, Simeria există de ciţiva ani
am realizat. Rezultatele au dovedit că vagoane scoase din uz, material ru­ Cosmosului

stnt încă mari posibilităţi de a spori lant casat şi alte obiecte metalice pian crind la sulul de paratelor de măsurat de pe bor­ Cu multă ne­ GH. A. CH1ŢEI niată a teleghi­
producţia# In acest an, noi oţelarii, ne­ casate. presare a furnirului. dul ei şi .precizia excepţională răbdare şi inte­ prof. de matematici, director dării, care a con­
am luat angajamentul să depăşim pla­ cu care a tost efectuată pornirea res am aşteptat al Şcolii pedagogice din Deva dus racheta pe
nul — deşi el este mai mare decit in Noi vă chemăm, dragi to v a ră şic e ­ rachetei, destinată lansării de lansarea de că­ o distanţă de
1959 — dind in plus 40.009 tone oţel. ferişti din oraşul Simeria, să analizaţi sateliţi grei ai Pămîntului şi
Acesta este răspunsul nostru la che­ posibilităţile pe care le aveţi şi să zborurilor cosmice spre plane­ tre Uniunea Sovietică a primei 12.500 km. făoînd-o să cadă
marea partidului de a spori produc­ organizaţi o acţiune patriotică pentru tele sistemului solar. rachete balistice cu scopul de a foarte aproape de locul stabi-.
a stringe şi a ne trimite cantităţi iot fi perfecţionată în vederea lan­ lit. Aceasta demonstrează mă­
ţia de metal. mai mari de fier vechi. Vesti din Calau Oameni care caută noul sării de sateliţi grei ai Pămîn­ rea perfecţiune atinsă do oame­
Am început "şi in acest an o însu­ p nii sovietici în domeniul con­
Ştefan Tripşa, maistru ojelar L Iosif Romoşan, strungar la cum va putea face faţă acestei tului, lansare anunţată cu mult strucţiei de rachete şi totodată
fleţită întrecere pentru creşterea pro­ Erou al Muncii Socialiste • Şte­ Conferinţă Í noi comenzi... A discutat şi ilustrează nivelul înalt al şcolii
ducţiei de oţele In primele două de­ fan Şoimoşi, secretar ai organiza­ l fabrica chimică din Orăştie, cu alţi comunişti din secţie, înainte că va avea loc între 15 matematice superioare sovietice
cade ale lunii ianuarie am produs a- ţiei de bază P.M.R. oţelăria Mar­ In sala clubului muncitoresc iar acum venise să-i ceară ianuarie şi 15 februarie a.c. cu o veche tradiţie şi faimă în
proape 6.500 tone oţel peste prevede­ tin nr. 2 ; AAihai Tîrpescu, prim- „11 Iunie“ din Călan a fost or­ părerea şi inginerului Con­ lumea întreagă. ’
rile planului de producţie. topitor, oţelăria Martin nr. 2; ganizată o conferinţă despre stantin Mirea. Avea cu el şi Deşi nu mă puteam îndoi de
Constantin Mogonea, prim-topi- „Planificarea economică în cel volumul „Tăierea rapidă a reuşita acestei experienţe, ţinînd Cum această experienţă esio
Pentru a produce insă peste plan tor, oţelăria Martin nr. 1. de-al 2-lea an al septenalulm“. metalelor*", în care se vorbea seama mai ales de ultima reali­
‘10.000 tone oţel avem nevoie de can- despre raţionalizările vestiţi­ zare a oamenilor de ştiinţă so­ făcută în vederea zborurilor.in­
Conferinţa, la care au parti­ lor strungari sovietici Bort- vietici care au trimis o staţie terplanetare, reuşita ei nc arată
Vom sprijini munca voastr cipat peste 300 de muncitori, l face parte dintr-o categorie kevici şi Bîkov. interplanetară ce a fotografiat limpede.că nu e departe ziua
tehnicieni şi ingineri, a îosl partea nevăzută a Lunei, totuşi,
tovarăşi ofelarî! susţinută de tov. Barbu Para- L de oameni care sînt tot mai După discuţia cu inginerul cu o emoţie nemărginită, am as­
schiveseu, conferenţiar univer­ l numeroşi în patria noastră': Constantin Mirea, s-a hotărît cultat comunicatele de la radio
sitar. L să aplice metoda de aşchiere
I oameni care caută noul. rapidă a metalelor.
Conferinţa a fost audiată cu
'Am primit, dragi cest an, siderur- mult interes. t Prin îndemînare şi price­ Vestea despre introducerea
acestei metode a făcut ocol
tovarăşi, scrisoarea Răspunsul ceferiştilor giştilor peste 3.000 După conferinţă a rulat fil­ I pere, schiţele şi cifrele prind întregii secţii in cîteva minu­ care anunţau succesul deplin a! cînd se va putea trimite.un om
voastră. In primul tone fier vechi, mul „O slujbă importantă“. te. Aplicînd această metodă,
nnd ne-am bucurat din Simeria din care 500 to­ L viaţă în metalul meşteşugit I. Romoşan a redus timpul de lansării rachetei balistice efec­ în univers. Iar oamenilor do
CONSTANTIN CHIRlAC I de el. Aceasta însă are la aşchiere a metalelor la aceste
—• corespondent l piese — în loc să execute o tuată în seara zilei de 20 ia­ ştiinţă sovietici, le revine glo­
piesă in trei ore ca înainte,
că v-aţi luat angajamentul să 'daţi ne pină in ziua de 15 martie. Pentru îmbunătăţirea l bază şi un alt lucru. Pe lo- a executat in 8 ore 15 piese. nuarie a.c: M-a impresionat1pro­ ria de a se găsi mereu în frun­
activităţii culturale Teurile şi coturile de înaltă
în acest an, peste prevederile planului, La chemarea voastră răspund şi ce- i. sif Romoşan îl poţi înlîlni a- tensiune, erau de cea mai bu­ fund funcţionarea ireproşabilă a tea cercetărilor, în lupta omu­
Zilele trecute, în sala clubu­
40.000 lone oţel. Ne-am bucurat, de a- lelalte colectiveţ de ceferişti din Sime­ lui din Călan a avut Ioc o şe­ (. desea prin librării căutînd nă calitate, fapt confirmat şi motoarelor. şi tehnica perîecţio- lui pentru cucerirea Cosmosului.
dinţă de lucru cu formaţiile ar­ L cărţi tehnice, sau prin biblio­
temenea, că în primele zile din acest ria. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii tistice. Cu acest prilej s-a ho­ l de loan Bogdan, Gheorghe
tărît înfiinţarea unor noi bri­
an aţi produs 6.500 tone oţel peste plan. din depoul de locomotive, staţiile S i­ găzi artistice de agitaţie, care l teci cercetîncl cărţi traduse din -3E8-

În scrisoarea voastră ne cereţi să meria şi Simeria-lriaj, districtul de li­ l literatura sovietică de specia­ sm m
¦VT-m m
vă trimitem cantităţi din ce în ce mai nii, secţiile de telecomunicaţii, con­ L litate.
D
inari de fier vechi. strucţii, ctfidiri etc. se angajează să lLr Prin tuna noiembrie a anu­
lui trecut, Ipsif Romoşan a
Noi, muncitorii, inginerii şl tehni­ stringă şi să vă trimită in acest an

cienii ceferişti din oraşul Simeriat care 2.000 tone fier vechi. t intrat în biroul inginerului
L Constantin Mirea. S-a aşezat
lucrăm în ateliere, depoul de locomo­ In scopul realizării acestor angaja­ L

tive, serviciile de mişcare-revizie, tele­ mente vom organiza o largă acţiune t la o masă de lucru şi a privit

comunicaţii, staţii etc,, am analizat po­ patriotică, prestind cel puţin 20.000 orc i încă o dată hirtiile din faţa
i
sibilităţile şi am ajuns la concluzia că muncă voluntară.

vă putem fi pe viitor de un mai marc Ceferiştii din Simeria se angajează lu i: o comandă mare de ieuri

ajutor. in acelaşi timp să-şi îmbunătăţească in şi coluri de înaltă tensiune.

In staţiile C.F.R. şi mal ales in Că- mod continuu munca, scurtind în mod Se gîndise toată noaptea

tan-băi şi Simeria se găsesc vagoane deosebit timpul de staţionare a fiecărui

rasate, material rulant vechi, hefolosi- vagon încărcat cu fier vechi, ce se

bit în transporturi. Aceste materiale sînt găseşte in tranzit prin staţiile C.F.R.- să sprijine şi mai mult proce­ Peefru cei mici Hurubeanu, loan Anghel şi
in schitnb necesare cuptoarelor voastre. Simeria şi Simeria-lriaj. sul de producţie din uzină. alţii, care le-au montat.
Din ele se pot produce zeci şi zeci de
tone oţel. In apropiere de Simeria, pes­ Vlad Lăscuf, secretarul comite­ In componenţa brigăzii au Pînă nu de mult, în oraşul-j Toţi strungarii secţiei, au
te rîul Strei, avem un pod care nu tului de partid al Atelierelor O.F.R. fost cooptaţi cei mai talentaţi Vulcan exista o grădiniţă care^ urmat apoi exemplul lui Iosif
Simeria, Ing. Vasile Cionca, di­ tineri din uzină, muncitori, teh­

esIc folosit şi e mîncat de rugină. Ne rectorul Atelierelor 6.F.R. Simeria; nicieni şi funcţionari. lăsa de dorit din cauza iocaiu- -j Romoşan.

vom adresa forurilor de resort pentru Victor Gismaş preşedinte al co­ Pentru întocmirea unui reper­ lui necorespunzător. Acum, da- I Astăzi, dacă întilneşti pe
a vedea dacă poate fi démontât, v mitetului sindical de întreprindere toriu bogat, s-a constituit un co­
al Atelierelor G.F.R.-Simeria. lectiv de creaţie al cărui res­ torită grijii Comitetului executiv1] strungarul Iosif Romoşan sau
Pentru a vă trimite mai mult fier ponsabil a fost ales îurnalislu!
vechi ne-am hotărît să pornim munca ¦ic Marin Dumitru. al Sfatului popular orăşenesc 1 Pe a^U strungari de la fabri-
mai temeinic, chiar din aceste zile.
Colectivul de muncitori şi tehnicieni Iniţiativa patriotică a ceferiştilor din Noul contract colectiv Vulcan, această situaţie a fost ] ca chimică din Orăştie, îţi vor Producţia noii maşini de cusut „Ileana" ce se fabrică la
din cadrul reviziilor de vagoane, răs- Simeria de a trimite cit mai mult fier U.M. Cugir, este organizată pe linii, de flux tehnologic. Clişeul
punziiid chemării voastre, îşi la anga­ vechi siderurgiştilor de Ia Hunedoara Toţi salariaţii uzinei „Victo­ complect remediată. Vechiul lo- ] vorbi mult despre metoda nostru îl reprezintă pe comunistul Ieremia Trifu, secretarul or­
jamentul să organizeze in acest an este deosebit de importantă. Ea va con­ ria“ din Călan, sînt antrenaţi ganizaţiei de bază U.T.M. de la atelierul de montaj, lucrînd
dezmembrarea şi tăierea cu sudură a tribui Ia îmbunătăţirea continuă a apro­ la discutarea şi definitivarea cal a fost lărgit cu încă 3 în- ^ nouă, despre avantajele ei şi la operaţia de montare a capa lui maşinii de cusut, înainte de
63 vagoane casate, dintre care 20 piuă vizionării cu fier vechi a întreprinderi­ noului contract colectiv. a intra la reglaj. In fiecare lu nă, el îşi depăşeşte norma de
la sftrşUul lunii februarie. lor siderurgice, să sprijine eforturile căpcri. Prin modificările aduse ] despre faptul că au încredere producţie cu 15—20 la sută, constituind astfel un exemplu
oferirilor îii sporirea producţiei de metal. Proiectul noului contract co­ pentru muncitorii secţiei.
In ziua de 24 ianuarie vă vom tri­ lectiv este afişat în toate sec­ localului grădiniţei, sălile de cla- 1 i'n metodele de lucru sovie-
mite primele vagoane încărcate cu fier Posibilităţi de a stringe şi de a tri­ ţiile uzinei. Pentru îmbunătăţi­ -5ÎS39-
vechi. Dacă organele Ministerului mite fier vechi siderurgiştilor au desi­ rea proiectului muncitorii, teh­ să au devenit mai spaţioase,] tlce‘ A I. M.
Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. gur şi alte colective din ţară. Iniţia­ nicienii şi inginerii vin cu pre­
Departamentul C.F.R., va definitiva ca­ tiva ceferiştilor de la Simeria merită ţioase propuneri legate de îm­ mai luminoase. " I\—1 UuJuJu/Ui—fuJbJ •-
sarea şi a ailor 50 de vagoane ce se să fie preluată dc cit mai multe în­ bunătăţirea procesului de pro­
găsesc in staţia C.F.R. Călan-băi, Ic treprinderi, Incit centrele siderurgice ducţie, de protecţia muncii etc. In felul acesta, cei 82 de co­
vom pregăti şi pe acestea şi le vom ale patriei — Reşiţa, Hunedoara, Oţe­
trimite să le folosiţi in oţelării. lul Roşu — acolo unde se făureşte me­ GH. SPERIOSU pii ai minerilor, îşi pot petrece
talul afît de trebuitor înfăptuirii operei corespondent
Colectivul atelierelor C.F.R, Sime- de industrializare socialistă a ţării — timpul într-un mod mai plăcut G. Â. C. din Sebeş poate şi frebyie
ria va trimite, de asemenea, in a- sâ primească tot mai mult fier vechi. La şcoala de 7 şi mai util.
ani din Vinţu de
los învaţă şi ele­ Succese la învăjălură să devină © !unitate socialistă fruntaşi
vele Atnelia Băni­
că, Cornelia Sirbu Cei 61 de muncitori-elevi în­ Cu cîteva zile în urmă mem­ Ua ferma de vaci s-a realizat Unde duce neglijenţa
şi Aurelia Stănculeţ scrişi în clasa a VlII-a la brii gospodăriei colective „Dru­ o producţie de 2.197 litri lapte şi slaba organizare
din clasa I-a. Cele Şcoala medie serală din Vulcan, mul lui benin“ din Sebeş s-au pe cap de vacă furajată. Ferma a muncii
trei eleve sini cric au terminat cu succes primul întrunit în adunarea generală do oi a adus gospodăriei un ve­
mai bune Ia învă­ trimestru al anului şcolar 1959- pentru a face bilanţul activităţii nit de aproape 70.000 iei în a- Darea de seamă si discuţiile
ţătură. !960. lor pe anul 1959. In felul în ca­ nul ce a trecut. In total secto- colectiviştilor au scos în evi­
re a deGurs, adunarea generală denţă şi alte realizări ale gos­
In clişeu: Eleve­ Printre cei mai buni elevi se a dovedit că colectiviştii sînt A dunarea generală podăriei colective. Colectiviştii
le Amelia Bănică. numără Sergiu Rusu şi loan preocupaţi de bunul mers al gos­ nu ş-au ferit însă şa scoată în
Cornelia Sirbu şi Mazăre, care au obţinut note podăriei Jor, că sînt hotărîţi să penîru cîare de seam ă evidenţă şi lipsurilo care s-an
Aurelia Stănculeţ, de 9 şi 10, Emil Rîpa, Aurel lupte pentru întărirea puterii c- manifestat mai ales în activita­
în clasă, in timpul Hisem cu nole între 8 şi 10 şi conomice a colectivei şi ceea ce rul zootehnic a adus în anul tea consiliului dc conducere şi
predării unei lecţii alţii. constituie un lucru bun, sînt in­ 1959, un venit în bani de pcslc a comisiei de revizie. Partici­
noi. transigenţi faţă de orice lipsuri. 140.000 lei. Tocmai acest lucru panţii la discuţii — şi Irebuie
R. BALŞAN i-a făcut pe mulţi colectivişti să precizat că numărul lor a fost
corespondent Realizări cu care sublinieze în discuţiile lor în­ mare — nu s-au mărginit nu­
colectiviştii se pot minări semnătatea dezvoltării în mod mai Ia a arăta co anume lipsuri
IgfâfasafauBotiiSgtrAfSiitMi/i simţitor a ramurii zootehnice. au existat. Ei au dezvăluit cu
Adunarea generală a scos în Venituri băneşti care se cifrea­ curaj cauzele lor şi au făcut pro­
® Audienţele la locul de muncă evidenţă succesele obţinute în ză la cîteva sute de mii de lei puneri practico pentru îmbunătă­
— mijloc important de rezolvare a au fost realizate şi din vînza-
problemelor gospodăreşti. anul care a trecut, subliniind rea produselor contractate cu ţirea activităţii gospodăriei co­
în acelaşi timp şi posibilităţile statul şi de la grădina de le­ lective.
(pag. 11-a) gume.
o Agitaţia vizuală vie, strins le­ mari care există pentru ca în Consiliul de conducere a fost
gală de sarcini 1 acest an gospodăria colectivă să Ca urmare a producţiei spo­
obţină rezultate mult mai mari. rite ce s-a obţinut la majorita­ criticat cu tărie pentru slaba
(pag. 111-a) S-a arătat, de exemplu, că pla­ tea culturilor şi a veniturilor
o Profunda impresie produsă de nul de producţie pe anul 1959 a organizare a muncii care a exis­

tat în cadrul gospodăriei in

cursul anului trecut. S-a ară-

lansarea rachetei sovietice în Ocea­ fost depăşit la grîu cu 35 la su­ băneşti Însemnate, valoarea zi­ T. MARIAN
nul Pacific. tă, la orz cu 85 la sută, la floa- lei muncă s-a ridicat la peste (Conliiuiare in pag. 2-a)
roa-soarclui cu 19 la sută etc. 30 lei
(pag. lV-a)