Page 71 - 1960-01

Nr. 1581
.Mămiea,
M ergem la film, mămico ?
Da draga mămichii.
— Merge şi tăiicu, mămico ?
— Şi iăticu.
Cornelia lăsă lucrul din mină şi
se apucă să gătească ceua de miri-
care, In timp ce fetiţa se juca cu
păpuşa. Se apropia ora 3, cind tre­
buia să sosească soţul de la de­
pou. l-a promis azi dimineaţă că
nu va Intirzia. Şi pentru ca să-i
facă o surpriză s-a dus înainte de
masă cu Emilia, care n-avea nici
trei ani, purtind-o măi mult pe
braţe, să cumpere bilete la film. O
treabă deloc uşoară, mai ales că ioşie, apoi se ridică brusc şi începu
se aştepta să nască in curind.
Trebăluind pe lingă sobă, timpul
trecu pe nesimţite. Se uită la
ce a s: aproape 5. Intre sprint
cene ii apărură două cute adinei. lucru". Deschise uşa cu energie şi
Oare ce-o fl cu el de n-a ve­
nit ? S-o fi intimplat ceva ? Sau...
In sufletul ei începu să încolţeas­
că pentru prima dată îndoiala. Cum,
sta aşa înmărmurită, simţi o mina-
ţă catifelată, stringindu-i degetele.
Glasul Emiliei o _făcu să tresară,
— Mămico, iăticu cind vine?,
Imediat draga mămichii...
Ce altceva putea să-i spună? Ce
putea înţelege Emilia, un copil ne­
vinovat, din toate frămîntările ei?
Privirea ii lunecă de pe ceasul de pe
perete, oprindu-se asupra unul por­
tret al soţului, un om cu faţa puţin
trasă, senină, aproape ca de copil,
şt cu privirea sinceră. îşi aminti
cum s-au cunoscut, cu mai bine de
~4 ani in urmă. Ea venise ta Pe­
troşani in vizită, la fratele ei, care
lucra pe aceeaşi locomotivă cu el.
Atunci s-au văzut pentru primă
dată. După puţin timp, el i-a în­
tors vizita, la Teiuş. Apoi, s-au
căsătorit. In primul an de căsătorie
totul a mers de minune 1 chiar şi
in al doilea. Şe părea că nimic
nu le va putea destrăma visurile
ce le făuriseră împreună. De ci-
tevd luni insă soţul a început să
iniirzie sistematic pe la serviciu, l i ­ cu putere şi ochii i se umeziră de
neari vine acasă noaptea tîrziu.
spunindu-i că a avut de lucru, Ea
t-a crezut întotdeauna. Vorbea cu
aiita sinceritate incit na se putea
să nu-l creadă. Astăzi insă, au cu­
prins-o îndoielile, tiu s-ar fi su­
părat dacă nu i-ar fi spus de di-
'mineaţă că n-o să iniirzie. Şi apoi,
gravidă cum este, a mers din colo­
/W W W
Importante cantităji de produse
contractate cu statul
fn adunarea generală pentru pre­
lucrarea planului de producţie pe a-
nul 1060, coleofivlştii din Rapoliu
Mare au hotărît să vîndă stalului can­
tităţi însemnate de cereale şi produse
animale. Ei vor vinde sfatului pe bază
-BB-
Au predat cotele de carne
încă din primele zile aie anului, ţă­
ranii muncitori din comuna Luncoiu
de Jos, raionul Brad au predat în în­
tregime cotele de carne pe trimestrul I
?1 anului 1960.
Dţzvolfînd ramura zootehnică,
colectiviştii realizează
mari venituri băneşti
Pjnă lă începytul anului tre-
eut, gospodăria colectivă din
Beriu, raionul Orăştie, era mi­
că şi slabă din punct de vede­
re economic. Avea doar 24 fa­
milii şi o suprafaţă de 137 ha,
Numărul animalelor proprietate
obştească era neînsemnat Dar
aşa mică cum era, reuşşa să
obţină producţii sporite şi ca
Urmare, colectiviştii duceau a-
easă an de an cantităţi însem­
nate de produse. .*
Ochii ţăranilor muncitori in­
dividuali erau aţintiţi încontinuu
asupra gospodăriei colective.
Văzîpd realizările ei, ţăranii in­
dividuali şi-au dat seama că
munca în comun e mai uşoară
şi asigură venituri mai mari.
Unii au rupt cu şovăiala şi s-au
înscris în colectivă, apoi s-au
înscris alţii şi alţii. In scurt
timp s-a înscris tot satul. In
prezent gospodăria are 171 fa­
milii cu . peste 800 ha.
In anul trecut gospodăria co­
lectivă a trecut prin multe, greu­
tăţi, mai ales în ce priveşte or­
ganizarea muncii. Dar cu toate
acestea, a obţinut realizări fru­
moase. Despre toate aceste rea­
lizări au vorbit cu mîndrie co­
lectiviştii în recenta adunare ge­
nerală în care s-a dezbătut da­
rea de seamă pe anul 1959. Dar
ca orice gospodar chibzuit, co­
lectiviştii nu s-au mulţumit să
vorbească numai despre ceea
ce au înfăptuit. Ei au discutat
mai mult despre ceea ce puteau
face şi din cauza căror lipsuri
DRUMV ti SOCTALTSMU LUI Pag. 3’
eifid m at ? tu cenfrul atenţiei întregii lumi
nie, plnă su$ în oraş, să cumpere loan Dascălu a făcut o sumedenie ® Filiala regională S.R.S.C. orga» (Urmare din pag. l-a). Ziarul „News Ghronide“ ara­ că dacă savanţii ar fi dirijat ră-
bilete la film... de inovaţii. Numărul exact nu-l ştie irizează astăzi. la orele 10 în sala
nici el. Printre cele care i-au dai clubului „Filimon Sîrbu" din .'Simeria ţină o precizie uimitoare la o tă că principalele învăţăminte . cheta spre Lună şi ar fi ţintit
— Eh, pinâ la şase mat este mai multă bătaie de cap. sini ,Jn- conferinţa: „Mari proiecte hidrotehnice distanţă fantastică“.
încă timp. Poate totuşi, vinei puse locuirea supapelor de locomotivă de transformare a naturii". Conferinţa care ar trebui trase din noua craterul „Gopernic“, cu toată si­
ea capăt gindurilor, tndreptîndu-se cu supape tip „Ricor" la locomo­ va fl ţinută de toy. inginer E. Râz- J. Garter scrie în ziarul „Dai­ realizare sovietică, constau în guranţa, racheta ar fi ajuns
spre pat, unde aruncase ciorapii tivele 130.500" şi ,/Ioul sistem van din Bucureşti. Aceeaşi conferinţă ly Herald“ că, duipă părerea co­ aceea că cheltuielile ţărilor oc­ drept la ţintă“.
la care lucrase înainte. Dar miinile de distribuire la pompele de aer va fi prezentată şi la orele 18 în mentatorilor occidentali, „dacă
n-o ascultau. Prin cap ii treceau tip F şi Tc2". sala Şcolii medii „Decebal“ din ora­ racheta sovietică ar fi fost pre­ cidentale pentru sistemele de
fel de fel de gînduri. şul Deva. văzută cu ultima treaptă, raza
iţe le . trecute l-am vizitat la ei de acţiune ar fi crescut pînă preîntîmpinare a rachetelor- sint Se apropie împlinirea
Ora 6. Fetiţa, plictislndu-se de Teiuş. Locuieşte lingă gară, la 19.000 de km. Racheta, sub­
joacă, i se urcă pe genunchi. zadarnice. visului oamenilor
1 intr-un bloc C.F.R. Cum vine din
— Mămico, cind vine iăticu? — Excepţionala precizie şi uria­ de ştiinţă de a obţine
şa putere a rachetei sovietice, informaţii complete
arată comentatorul ştiinţific al
Pe obrazul Corneliei apărură două cursă, mănincă şi pleacă la ate­ • „Marile combinate chimice din liniază autorul, oferă ruşilor o ziarului „Times“, reprezintă o despre Lună, Marte
şiroaie de lacrimi. Prinse căpşorul lier. R.P.R." se intitulează conferinţa care superioritate colosală. Ei au a- nouă confirmare a succeselor ob- şi Venus
fetiţei şi-l strinse la piept cu du-. , va fl prezentată tot astăzi la orele cum o rachetă balistică pe care ţinute de oamenii de ştiinţă so-
— Ce să-i fa cil spune el. Fiecare
cu pasiunea lui. Unora le place să 9 în sala clubului din Petrlla, iar la o pot trimite în orice punct al vietioi1 în domeniul tehnicii ra- MOSGOVA (Agerpres). —
să se îmbrace. După ce o îmbră­ pescuiască, altora să ¦facă sport, orele II în sala „Gh. Apostol" din globului“* ohetelor. TASS anunţă i. In ziarul „Prav-
că şl pe Emilia porniră amindouă neveste-mi, d e . exemplu, ti place Petroşani. Această conferinţă va fl Actualele lansări de racliete da“ de vineri a apărut un arti­
spre depou. Se duse glonţ la ate­ croitoria, chiar anul trecut i-am susţinută de tov. Jng. V. Mltrofano- nu reprezintă nici o primejdie pentru col semnat de cunoscutul mate-,
lier, unde-i spunea el că „are de cumpărat maşină de cusut. vid. matician sovietic acad. Serghei
Mie însă îmi place să-mi bat cai locuitorii din Oceania Sobolev, consacrat asaltării spa­
se opri in prag, ţinînd fetiţa de pul cu fel de fel de născociri. • Faza lntercomunalâ a echipelor ţiului cosmic. Experimentarea
Locomotiva lui loan Dascălu are artistice contînd pentru festivalul bie­ cu succes a unei puternice ra ­
mină. i nal de teatru „I. L. Caraglale" e în MOSGOVA (Agerpreş)'. —¦ Insula cea mai apropiată 'de chete balistice cu mai multe
pe ea instalaţii pentru dozarea a- plină desfăşurare. Astăzi de pildă, se trepte, scrie Sobolev, a apropiat
In mijlocul unui grup de lăcătuşi pelor de alimentare cu dezincrus- va desfăşura faza intercomunală la TASS anunţă : _Actaualele lan­ locul experienţelor (atolul Pal- împlinirea visului oamenilor de
tant, dispozitiv pentru comanda căminele culturale din comunele Ro- ştiinţă — de a obţine informa­
şt strungari Nelu explica ceva cu purjării din marchiză, la partea mos, Orăştioara, Simeria Veche, Mi­ sări de rachete sovietice în re­ myra) este situată la o distanţă ţii complete despre Lună, Mar­
din faţă, şi tot felul de alte insta­ halţ, Hăpria, Draşov şi Răhău. te şi Venus.
aprindere. Cind îşi văzu soţia şi laţii. Toatet concepute, şi construite giunea' Oceanului Pacific nu re­ de 450 de km. In această parte
de el. Acum, vrea să le facă iova-, • Pe patinoarul din oraşul Sebeş Serghei Sobolev arată că pri­
fetiţa le zimbi vesel ieşindu-le în răşilor săi o nouă surpriză. Deoa-. se desfăşoară astăzi în nocturnă ulti­ prezintă nici o primejdie pen­ a Oceanului există condiţii me­ ma sarcină a cosmonauţilor va
rece în cazul întreruperilor de cu­ mele jocuri ale competiţiei inter-regio- fi folosirea acestor corpuri ce­
întîmpinare. , rent (care la Teiuş sint destul de nale de hochei pe gheaţă dotata ou tru locuitorii din Oceania, scrie, teorologice prielnice, nu bat vîn- reşti pentru instalarea unor pu­
dese) placa turnantă trebuie sd fie cupa „Şurlanul". La această competi­ la 22 ianuarie în ziarul „Kras- tu-ri puternice. Regiunea este ternice observatoare astronomi­
Cornelia it privi ruşinată. T' ; acţionată de 6 oameni, el a conce­ ţie care se desfăşoară sistem turneu, naia Zvezda“, Nikolai Sisoev, foarte îndepărtată de locurile în ce destinate studierii Gosmosu-
— N-ai mincat nimic astăzi — put un dispozitiv de acţionare cu participă echipele oraşelor Cluj, Tîrnă- director adjunct al Institutului care navighează vase de pes­ lui.
aer comprimat, produs chiar de lo­ veni, Sighişoara şi Sebeş. de océanologie al Academiei de
ii spuse ea cu vocea sugrumată de comotiva ce se află pe placă. Des­ Acad. Sobolev presupune că
pre această inovaţie mi-a vorbit cu • Tot astăzi, consiliul regional vom fi martori ai construirii de
emoţie, in locul mustrărilor ce şi multă discreţie: U.G.F.S., organizează pe pîrtia de la cuit. observatoare pe Lună şi Marte.;
cabana Straja, un concurs de schi do­
te pregătise pe drum. — Am s-o prezint peste citeva tat cu cupa „24 Ianuarie“. Ştiinţe a U.R.S.S. Acad. Nikolai Bogoliubov sub­
săptămini. încă n-am definitivat-o, liniază în ziarul „Kjrasnaiă
—• Iartă-mă. Nici nu ştiu cum a dar sint sigur de ea. „Un triumf al suprarachetei sovietice" Zvezdia“ că lansarea ou succes
a rachetei atestă o dată mai
trecut timpul. Ţi-am spus doar că GHEORGHE COMŞUŢA mult superioritatea tehnicii so-
vietice în domeniul construcţiei
lucrez la o inovaţie. Stai să mă TOKIO (Agerpres). — TASS Din punct de vedere al preci­ de rachete. Este neîndoielnic,
scrie acad. Bogoliubov, că efec­
schimb şi mergem împreună. a n u n ţă: „Un triumf al suprara- ziei, a spus Miiadzi, noua ra­ tuarea acestor încercări va per--
mite oamenilor de ştiinţă şi pro­
Afară, Cornelia îi strinse braţul chetei sovietice“, „Prima rache­ chetă depăşeşte chiar şi Luni- iectanţilor să realizeze o rache­
tă pacifică ajunge în punctul kul. Precizia de zbor a rache­ tă balistică perfecţionată care
lacrimi. fixat“, „Acum este ochit Marte“ tei sovietice este foarte mult â- Va netezi drumul spre planetele
~~ Nelule, iartă-mă I Azi m-am — sub aceste titluri mari, zia­ preciată şi de Ytokawa, profesor sistemului solar.
îndoit pentru prima dată de sinceri­ rele japoneze de dimineaţă au ia universitatea de stat din To­ Autorul articolului menţionea­
tatea ta. Mi-e ruşine, crede-mă publicat la 22 ianuarie cornuni- kio, de colaboratorul ştiinţific ză că se confirmă cuvintele
Uite, Nelule, incepînd de azi nu catul agenţiei TASS ou privire Murayama şi de mulţi alţi spe- rostite de N. S. Hruşciov la re­
n um ai. că nu mă mai îndoiesc de la experienţele cu noua şi pu­ cialişti. Murayama relevă îndeo­ centa sesiune a Sovietului Su­
tine, dar o să caut să te sprijin ternica rachetă sovietică. sebi că, după ce a parcurs apro­ prem al U .R .S .S .N ic i un stat
mult, mult de tot Vestea lansării ou succes a ximativ o treime din globul pă- din lume nu dispune de rachete
puternicei rachete balistice cu mîntesc, racheta a deviat de la
D o la această întimplare au tre­ mai multe trepte în regiunea punctul fixat numai cu 2 km. atit de puternice şi perfecţiona­
cut mai mulţi ani. Mecanicul Oceanului Pacific este conside­ ceea ce, după cuvintele sale, este
rată de presa şi opinia publică un rezultat uimitor.
de locomotivă loan Dascălu nu mai
lucrează la depoul C.F.R. Petro­ din Japonia drept un nou mare Un comentator al societăţii
şani. S-a mutat la Teiuş. Soţia i-a pas în dezvoltarea construcţiei japoneze de radiodifuziune sub­
născut a doua fetiţă, Viorica, e- de rachete şi în cucerirea spa­ liniază că, în ansamblu, lansa­
xact ta trei ani — în aceeaşi zi şi ţiului cosmic. In comentariile rea noii rachete sovietice con­
in aceeaşi oră, după. naşterea Emi­ presei şi în declaraţiile specia­ firmă încă o dată superioritatea
liei. A venit timpul cind şi cea U.R.S.S. asupra S.U.A. în dome­
niul tehnicii rachetelor. Oame­
mică întreba: „Mămico, iăticu cind liştilor, publicate de ziare, prin­ nii de ştiinţă japonezi, a decla­
cipala atenţie se acordă preci­ rat el, salută cu bucurie acest
vine ?", iar mămica răspundea ve­ ziei excepţionale a zborului şi
selă : „Vine mai tirziu, draga mă­
michii. Are de lucru .la atelier". tehnicii moderne de ghidare a nou succes ai ştiinţei sovietice,
Cit timp a lucrat la Petroşani, rachetei. Miiadzi, directorul ob­ considerindu-1 ca o bază pentru
servatorului din Tokio, a spus viitoarele lansări de rachete în te ca Uniunea Sovietică.
că precizia căderii rachetei la direcţia lui Marte şi a lui Ve- Apreciind precizia zborului
punctuil fixat este „uluitoare“, nus. r.aichetei, R. Pere'lunain, candidat
în Ştiinţe tehnice, face în zia­
de contract 70.000 kg. grîu, 35.000 kg. Părerea unor specialişti unguri rul „Komsomolskaia Pravda“
de porumb, 90.000 kg. cartofi, 10.000 următoarea comparaţie: Aceas­
kg. floarea-soarelui, 90.000 litri lapie, BUDAPESTA. Coresponden­ locuieşte ultima treaptă a fost ta echivalează cu a nimeri cu
3.500 kg. brînză de oi şi 648 kg. lină. tul Agerpres anunţă : Ziarele readusă de la o înălţime uriaşă o puşcă la cîţiva milimetri de
maghiare publică declaraţii ale pînă la suprafaţa Oceanului. centru unui măr aşezat la o dis­
TOMOTAŞ SARAFiM unor specialişti unguri în do­ De aci se trage concluzia că se
corespondent meniul astronautioii. Erno Nagy, poate realiza şi întoarcerea o-
secretarul secţiei astronautice a mutui pe Pămînt. tanţă de 10 km.
Asociaţiei ştiinţifice a ingineri­ Dr. Gydrgy Kullin, directorul Perelman citează cuvintele
Printre primii care au predat cota Hermlna Ardeleană de la fabrica,,Vidra" din Orăştie îşi depăşeşte zil­ lor şi tehnicienilor, subliniază Institutului Astronomic central, lui Aleksandr Nesmeianov, pre­
de carne se numără Ion Tod, Petru nic norma între 13 .şi 15 ia sută, dînd în acelaşi timp lucru de bună în declaraţia sa precizia uimi­ a declarat printre altele: „Ju­ şedintele Academiei de Ştiinţe
Groza, loan Groza şi alţii. calitate, Pentru aceaşta, ea este fruntaşă în producţie. toare ou care a fost dirijată ra- decind după preciziunea extra­ a U.R.S.S., că în următorii 7
I chetă. O deosebită importanţă ordinară cu care a fost dirijată ani, rachetele automate vor ex­
FLORIN BENEA are faptul că macheta care în­ racheta sovietică, putem afirma plora mai întîi spaţiul perilu-
corespondent
nar, iar apoi vor zbura spre ce­
că ele să fie slabe şl să 'dea xîsfă în prezent, la 303 pînă la se mai construiască în că o groa- le mai apropiate planete ale sis­
pă-siloz din beton, în capacita­ temului solar. Oamenii sovie­
o producţie mică de lapte. sfîrşitul anului 1960. Numărul te de 12 vagoane, iar pentru bu­ tici rezolvă cu succes această
Pentru asigurarea unor con­ vacilor cu lapte va ajunge la na adăpostire a animalelor ce măreaţă problemă.
diţii bune de adăpostim, hrăni re 131 capete pînă la sfîrşitul anu­
şi îngrijire a animalelor, la în­ lui 1960 faţă de 61 capete, cîte urmează a fi cumpărate, va mai
ceputul anului trecut adunarea erau ia sfîrşitul anului 1959. fi construit încă un grajd în
generală a hotărît să se con­ Numărul oilor va creşte în a- capacitate de 100 capote. Pen­ / 8H88EMBTBBBBFBEE
tru a1 putea folosi împrumuturile
struiască un grajd pentru 100 cest an de la 585 capete la 1.167 acordate de stat numai în sco­
vad şi un siloz cu o capacitate capete, iar a stupilor de la 20 pul cumpărării de animale, co­
lectiviştii au hotărît să realize­
nu au făcut. Au analizat amă-- Ramura zootehnică este una de 2.000 tone. Adunarea gene­ la 40 bucăţi. Va fi înfiinţată o 25 IANUARIE 1960 • <’ i
nunţit felul în care a muncit dintre ramurile cu cele mai largi rală pentru darea de seamă a fermă de porci care la sfîrşitul
consiliul de conducere, comisia posibilităţi de dezvoltare. Păşu­ arătat că dacă ar fi existat o anului va ajunge la 40 scroa­ ze toate construcţiile din veni­ DEVA: Ultima aventură a
de revizie, brigadierii, şefii de nile din munţii ce se află în hună organizare a muncii şi da- fe, precum şi o fermă de gîşie. turile proprii ale gospodăriei co­ lui Don Juan: ALBA IULIA:,
echipe şi chiar fiecare colecti­ imediata apropiere a comunei, .că taţi colectiviştii ar fi ,înţeles GoleotiviştH s-au orientat înspre lective şi prin contribuţia în Comicosi Teodora; BRAD: Es­
vist în parte. Fiecăruia i s-a fîneţele naturaile, posibilităţile de marea însemnătate ce o air*a- creştereă gîştelor prin faptul că mancă a fiecărui membru al gos­ cadrila Liliacul ¦ ILIA : Alarmă
arătat ce a făcut bine, ce nu a cultivare a plantelor furajere ceste construcţii, ele s-ar fi pu­ au condiţii minunate pentru a- podăriei. la graniţă; HAŢEG: Nevăzut,
făcut bine şi cum va trebui să printre care şi a porumbului si­ tut termina în toamna anului ceaşta, deoarece Beriul se află Adunarea generală a mai ho­ necunoscut; HUNEDOARA:
muncească pe viitor. Se poate loz, permit gospodăriei colective trecut. Dar din cauza unor astfel aşezat pe malul unui rîu. La tărît să sporească simţitor pro- Căsnicia Lorenz ; ORĂŞTIE e.
afirma cu certitudine că adu­ să' crească un număr din ce în de lipsuri, au rămas netermina­ sfîrşitul anului 1960 gospodă­ ducţia-marfă din sectorul zoo­ Risete în paradis ’ Vizita tul
narea generală, pe lingă faptul . ce mai mare de animale. Toc-
că a făcut bilanţul unui an de mai de aceea, colectiviştii acor­ te. Şi acest lporu a avut urmări ria. va avea ia fiecare 100 hec­ tehnic. Potrivit hotărîriilor adu­ N. S. Hruşciov în America; PE­
activitate, a constituit un minu­ dă o atenţie deosebită sectoru­ tare teren agricol, 36 bovine, din
nat prilej de educare a colecti­ lui zootehnic. In adunarea ge­ negative asupra producţiei. De nării generale şi a prevederilor TROŞANI: Nu aştepta luna
viştilor în spiritul unei atitudini nerală, ei au discutat despre a- planului de producţie, se vor mai (seria II-a); Torentul>
aceea, adunarea generală a tras care 17 vaşi şi 141 oi din care vinde în acest an statului, pe SEBEŞ: Ivan Brovkin se însoa­
la răspundere pe membrii con­ bază de contract, peste 50.000 ră ; SIMERIA : Marile }amilii f
40 .1a sută cu lină semifinit. Co­ kg. carne de vită, mai mult de BARU MARE: Favoritul 13;
5.000 kg. carne de oaie, se vor LONEA: Lady Hamilton; TE­
siliului de conducere care’ se fac lectiviştii au analizat că spre livra miei pe bază de contract . IUŞ: Aini.go; ZLATNA: Cinre-
şi prin achiziţii în greutate de cul matrozilor; APOLDU DE
socialiste faţă de muncă, a dra- vantajele mari pe care ie are vinovaţi pentru nşterminarea lor, deosebire de anul trecut, cind peste 5.000 kg., precum şi un SUS: Facerea lumii: CĂLAN t
număr de 250 gîşte. In afară de Trenul prieteniei.
gospodăria în urma dezvoltării Adunarea generală a tras de ă- producţia a fost slabă, în acest acestea', se vor mai vinde pe
ramurii zootehnice şi a vînză- semenea la răspundere consiliul an, va trebui să se obţină 2.100
rii către stat, pe bază de con­
Adimarea generală de conducere, pe brigadierii şi litri fapte pe cap de vacă fura­
a colectiviştilor tract, a produselor animaliere. pe colectiviştii care se fac vi­ jată, 45 litri lapte şi 2 kg. 1înă
din Beriu S-a discutat, de asemenea, des­ novaţi pentru’ faptul că în’ anul pe cap de oaie. De la oile cu
pre măsurile ce trebuie luate
trecut s-a înikziat recoltatul fu­ iînp vşemifină, s-a prevăzut să
pentru sporirea continuă a şep- rajelor. ‘ se reajjgeze 2,5 kg. lînă pe cap bază de contract 176.000 litri 26 IANUARIE 1980
lapte de vacă, peste 8.000 kg.
gostei faţă de avutul obştesc, telului, pentru mărirea produc­ Interesul pe care colectiviştii de oale. ( brînză de oaie şi .3.377 kg. lînă. DEVA: Ultima aventură a
lui Don Juan; ALBA IULIA*
a disciplinei, a intransigenţei fa­ ţiei de lapte şi carne, s-a discu­ rdin Beriu îl manifestă fată de Pentru asigurarea bazei fura­ Ga urmare a creşterii canti­ Comicos; Teodora: BRAD: Es­
tăţilor de produse animaliere cadrila Liliacul: ILIA : Amigo k
ţă de lipsuri. Discutînd despre tat despre felul cum sint îngri­ dezvoltarea sectorului zootehnie jere, ş-a planificat să se culti­ IIATEG: Nevăzut, necunoscuţi
vîndule statului, pe bază de con­
toate aspectele muncii în comun, jite animalele. Au fost eviden­ este ilustrat nu numai de darea ve 30 ha, porumb siloz. Prin a- tract, vor creşte simţitor şi ve­
analizînd fiecare latură a pro­ ţiaţi colectiviştii fruntaşi ca Şte- de seamă şi de discuţiile purta­ plicarea aceloraşi lucrări de în­
ducţiei, colectiviştii şi-au putut fănie Romulus, Nistorescu Sa» te în jurul ei, ci mai -ales de treţinere, ca şi la porumbul cul­ niturile băneşti din sectorul zoo­ HUNEDOARA: Căsnicia Lo­
tehnic. Acestea vor creşte de la renz : ORĂŞTIE: Risete în pa­
da seama că de ei, de felul cum moilă, Avrămuţ Iosif, Aăihalcea prevederile olanului de produc­ tivat pentru boabe, s-a prevă­
vor şti să muncească, depinde Ion, Samollescu Stoian şi alţii, ţie pe anul 1960, plan ce a fost zut să se obţină cel puţin 40.000 81.061 lei, cît au fost în anul radis: Vizita lui N. S. Hruşciov
creşterea puterii economice a care îngrijeso cu răspundere a- aprobat de către adunarea gene­ kg. porumb-siloz la hectar. Po­ 1959, la peste 520.000 lei în a- în America; PETROŞANI: Nu
gospodăriei şi prin urmare, de­ nimalele gospodăriei colective.
pind veniturile lor, nivelul lor In acelaşi timp, adunarea gene­ rală. Mergînd- pe linia trasată rumbul de pe întreaga suprafaţă nul 1960. Creşterea veniturilor aştepta luna mai (seria II-a):
de viaţă. rală i-a criticat cu asprime pe
de plenara G.G. al P.M.R. din va fi recoltat în faza de lapte- băneşti ale gospodăriei înseam­ Torentul; SEBEŞ : Ivan Brovkin
decembrie 1959, colectiviştii au ceară şi va fi însilozat îndată. nă o creştere simţitoare a va­ se însoară; SIMERIA : Marile
După cum era şi firesc, adu­ colectiviştii Baciu Trifu, Oamcea prevăzut în planul de producţie In felul acesta, se vor piltea rea­ lorii zitei-muncă şi prin urmare familii; BARU MARE: Favo­
narea generală a analizat fie-r Ion, Giucurescu Gheorghe, Cos» o creştere simţitoare a număru­ liza — şi s-au planificat să se
care ramură de producţie în par­ iescu Traian, Dragotel Moise, lui de animale, înfiinţarea de fer­ realizeze — cîte 10 tone de nu­ a nivelului de trai al colectiviş­ ritul 13; LONEA: Lady Ha­
te pentru că, colectiviştii urmă­ Mihăiescu Ilisie şi pe alţii care me noi, creşterea simţitoare a treţ siloz pe cap de bovină. tilor. De aceea, colectiviştii s-au milton'.: TEIUŞ: Alarmă ta gra­
resc o dezvoltare armonioasă, în au manifestat lipsă de răspun­ producţiei de lapte şi lină, con­ Pentru a se putea însiloza angajat să lupte nu numai pen­ n iţă; ZLATNA: Cintecui ma­
tru realizarea, ci şi pentru de­ trozilor; APOLDU DE SUS:
raport cu condiţiile specifice, a dere în ce priveşte îngrijirea şi struirea de noi grajduri, silozuri cantitatea prevăzută, s-a plani­ păşirea planului de producţie. Facerea lumii. • .
tuturor ramurilor de producţie hrănirea animalelor proprietate şi ’altele. Numărul bovinelor va ficat să se termine de construit 1 ' j . MARIAN
|)e care le are gospodăria1.; : , !obştească; lucru _care a făcut Creşte de la 260 capete, pite e- silozul început anul trecut şi să