Page 76 - 1960-01
P. 76
DkV MU r. SOCI AU S MU LUI Nr. 1582
BaaoMBfiasaa«>cga8M«^tAJgiBii
Pag. 4
Savanţi sovietici despre nona Reprezentanţi de seamă ai vieţii publice din
diferite ţări ale lumii salută noua reducere
realizare a tehnicii balistice a efectivului forţelor armate sovietice
MOSCOVA 25 (Âgerpres). — fizică a frecvenţelor ultraînalte ivit de a se lansa sateliţi grei MOSCOVA 25 (Âgerpres). — clrogen vor fi aruncate în mare,“. „Influenţa acţiunii dv. asupra
TASS anunţă: Devine reală po de la Universitatea din Harkov. ai Pămîntului şi nave cosmice, TASS anunţă : In ultimul număr Kaoru Yasui, preşedintele Con
sibilitatea ieşirii departe dincolo scrie Siforov, deschid uriaşe al săptămânalului ilustrat „Ogo- lumii întregi este uriaşă“.
de limitele Lunii — satelitul Este greu de a aprecia îndea perspective pentru efectuarea ce niok“ sînt publicate interviurile siliului pe întreaga Japonie pen
natural al Pământului, a decla juns însemnătatea lansării puter lor mai variate cercetări ştiinţi acordate de reprezentanţi de tru interzicerea armelor atomi Tzola Dragoiceva, preşedintele
rat Vasili Kuprevioi, preşedin nicei rachete balistice sovietice, fice. Sporirea greutăţii rachete seamă ai vieţii publice din ce şi ou hidrogen a spus :
tele Academiei de Ştiinţe a a declarat prof. Adolfas Iuţis, lor uşurează considerabil solu ¦S.U.A., Japonia şi din alte ţări1, Comitetului naţional pentru prie- ,
R.S.S. Bieloruse. Ne aflăm în directorul. Institutului de fizică ţionarea problemei alimentării în legătură ou noua reducere a „Minunata acţiune de p'ace a
pragul traducerii în viaţă a ce şi matematică al Academiei de cu energie electrică a aparate efectivului forţelor armate sovie- Uniunii Sovietice este cel mai tenia bulgaro-sovietică, a spus:.
lor mai îndrăzneţe ipoteze şi Ştiinţe a R.S.S. Lituaniene. In lor şi dispozitivelor instalate la tic-e ou încă 1.200.000 de oameni. bun răspuns la pălăvrăgeala oc-
proiecte în legătură cu studie special, a subliniat el, datorită bord. Se creează de asemenea cidentală că politica de pace so- „Milioane de partizani ai prie- ,
rea directă a planetelor sistemu studierii păturilor superioare ale posibilităţi mai favorabile pentru Cyrus Eaton, industriaş ame vietică ar fi pur şi simplu „pro
lui solar. atmosferei cu ajutorul rachete folosirea pe scară mai largă a rican şi îrifrftâş al vieţii publice, pagandă“. . teniei bulgaro-sovietice împăr
lor, vom putea găsi mijloace de diverselor sisteme automate pe a declarat ':’
Noua rachetă sovietică pre dirijare a timpului, vom putea bordul rachetei, în special a siste Josel J. Iiromadka, doctor în tăşesc speranţa Sovietului Su
vesteşte primele zboruri interpla supune voinţei omului forţele mului de orientare automată în „Deşi sînt capitalist, sprijin teologie, laureat al Premiului in
netare ale omului, a declarat naturii. spaţiul cosfnic şi a sistemului cu toată energia plănui domnu ternaţional Lenin „Pentru întă prem a.l U.R.S.S. că noua redu;
Karl K'faude, vicepreşedinte ai de ghidare automată a zborului. lui Hruşciov cu p’rivire lă de rirea păcii între popoare“, a
Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Rolul zarmarea generală şi totală. A- spus: cere unilaterală a efectivului for-:
Letone. Atingerea suprafeţei Este posibil ca lansarea de prob hotărîrea privitoare la im
Oceanului de către macheta ul ra d io e le c fro n ic ii sateliţi artificiali grei să permi portanta reducere a efectivului „Cuvântarea lui N. S. Hruş ţelor armate ale Uniunii Sovie
timei trepte dovedeşte că în tă rezolvarea problemei extinde forţelor a/nma/te ale Uniunii So ciov, preşedintele Consiliului de
U.R.S.S. au fost obţinute noi şi aufom aficii... rii emisiunilor de. televiziune a- vietice. Sînt întrutotul de acord Miniştri al U.R.S.S., rostită la tice va servi drept exemplu şi
materiale care oermit să se so supra unor vaste teritorii de pe cu aprecierea pe care a făcut-o 14 ianuarie în cadrul sesiunii
luţioneze problema recuperării MOSCOVA 25 (Âgerpres). Părtinit. premierul Hruşoiiov în legătură Sovietului Suprem al U.R.S.S., pentru alte state, îndeosebi pen;
sateliţilor şi ulterior a revenirii TASS anunţă: In ziarul •„Mos- cu desfăşurarea tratativelor în precum şi hotărîrea sesiunii cu
navelor cosmice pe părnînt. kovskaia Pravda“ a apărut la ...Şi un Iriu m f problema experienţelor eu arme privire la reducerea efectivului tru acelea dintre ele, care dis
24 ianuarie un articol semnat atomice. forţelor armate ale U.R.S.S.,
Revenirea ultimei trepte a de V. Siforov, membru cores al ch im iş filo r constituie confirmarea cea mai pun de cel mai mare potenţial
unui satelit din Cosmos pe Pă- pondent al Academiei de Ştiin Cer cu’ hotărâre oâ Statele grăitoare şi incontestabilă a po
mînt este o realitate a zilei de ţe al U.R.S.S. în care se ana MOSCOVA 25 (Âgerpres). — Unite să pună capăt „războiului liticii de pace a Uniunii Sovie militar“.:
astăzi, a declarat unui cores^ lizează rolul radioeleotronicii şi TASS anunţă: După cum a de rece“ şi să ia măsuri pentru sta tice“.
pondent al agenţiei TASŞ, Alek- automaticii în lansarea cu suc clarat unui corespondent al a- bilirea de relaţii comerciale nor ~k
ces a puternicei rachete balistice genţiei TASS, cunoscutul chi male cu Uniunea Sovietică“. Hodja Ahmad Abbas, soriitor
sei Terescenko, şeful catedrei de cu mai multe trepte. mist sovietic acad. Semion Volî- indian a spus : LONDRA 25 (Âgerpres). —
Ştefan Heyxn, scriitor german,
ă spus „Hotărîrea Sovietului Suprem Richard Butler, prim - rpinistru
ai U.R.S.S. nu înseamnă o sim
plă reducere a efectivului forţe ad-interim al Marii Britanii, a
luat cuvîntul la Birmingham la
un banchet oierii de asociaţia
britanică a bijutierilor. In dis
cursul său, el s-a ocupat, prin
tre altele de problema dezarmării
in legătură cu hotărîrea guver
nului sovietic de a reduce for
ţele sale armate.
Butler ă salutat hotărîrea gu
vernului sovietic cu privire ia
reducerea electivului forţelor a r
mate, apreciind-o drept un „pas
evident înainte în domeniul de
zarmării“, Referindu-se la pozi
Vizita în India a Iui Datorită mijloacelor radioelec- kovlci, lansarea cu succes a unei „Sînt ferm donvins că noua lor armate. Ea constituie un ţia guvernului englez în pro
tronicii şi automaticii, sublinia rachete balistice cu mai multe iniţiativă sovietică de pace con punct de cotitură în istoria con blema dezarmării, Butler s-a'
străduit să arate că Anglia in
ză savantul spvietic, efectul tu trepte în direcţia Oceanului Pa stitui© un mare pas înainte spre temporană“.
E. Voroşilov, F. R. Kozlov turor numeroaselor cauze care cific înseamnă nu numai o mare ziua cînd armatele tuturor ţă- Paul Robeson, care se află în tenţionează lă nodul ei să ia
K , tind să modifice viteza şi direcţia victorie a fizicienilor, matemati rilor lumii vor fi desfiinţate, cînd prezent în vizită in U.R.S.S., a măsuri în direcţia reducerii for
şi E. A. Furţeva
de deplasare Ia sfârşitul etapei cienilor şi mecanicilor. Acesta toate bombele atomice şi cu hi-, declarat : ţelor sale armate.
de accelerare, a fost înlăturat este un triumf şi pentru chimiş- -SCÄ2S-
în mod automat într-o măsură tii sovietici care au realizat noi
MADRAS 25 (Âgerpres). —' care se construieşte cu ajutorul însemnată şi adus la un nivel tipuri de combustibil pentru ra
TASS anunţă : Răspunzând invi Uniunii Sovietice. Manifestaţii antig uvernamentale Ia Algercare a asigurat precizia foarte chete.
taţiei Comitetului de pregătire înaltă, necesară pentru atingerea Combustibilul şi oxidanţii pro
al Conferinţei femeilor din în DELHI 25 (Âgerpres). — organizate de elementele ultracoîonialisteţintei. Cu ajutorul dispozitivelor puşi de oamenii de ştiinţă so
treaga Indie, E. A. Furţeva, de TASS anunţă : Gomentînd vizita
putată a Sovietului Suprem aii în India a lui K. E. Voroşilov, radioelectronice instalate Ia bor vietici, a spus acad. Volfkovici,
U.R.S.S., şi persoanele care o preşedintele Prezidiului Sovietu dul rachetei au fost transmise de pot fi consideraţi, după toate C io c n iri între trupele franceze şi manifestanfi
asemenea în tot cursul zborului probabilităţile, drept cel mai bun
însoţesc, au sosit lă 23 ianua lui Suprem al U.R.S.S., F. R. toate datele necesare staţiilor te« material energetic pentru zboru Se semnalează m or]i şi ră n ifi
rie la Madras. Oaspeţii sovietici Kozlov, prim-vicepreşedirite al
au asistat la deschiderea sesiu Consiliului de Miniştri al restre şi de pe bordul navelor. rile cosmice din toate cele de PARIS 25 (Âgerpres). După populaţiei europene să demon de mai mult de trei perso: ne a
nii conferinţei. care dispune actualmente ome cum anunţă agenţia France streze împotriva „politicii de re fost interzisă. Au fost introduse
U.R.S..S., şi E. A. Furţeva, de Sporirea puterii motoarelor- nirea. Presse duminică au avut loc la nunţare la Algeria“. Grupuri de restricţii de circulaţie între anu
E. A. Furţeva’ a rostit o cu- putată a Sovietului Suprem al rachetă şi posibilitatea care s-a
vîntare de salut în faţa dele U.R.S.S., ziarele indiene expri ¦BK- Alger manifestaţii antiguverna manifestanţi, formate mai ales mite ore. In noaptea de 24 spre
gatelor, transmiţîndu-le calde fe mă părerea unanimă că această IHotărîrea C .C . aî P.G .U .S. şi a Consiliului mentale organizate de elemente din elemente din rîndurile pro 25 a îost instituită cenzura a-
licitări din partea lui K. E. Vo vizită constituie un eveniment le ultracoîonialiste. Agenţiile de prietarilor şi colonialiştilor fran supra tuturor ştirilor din Alge
roşilov şi F. R. Kozlov, oare se istoric în viaţa ţării. de Miniştri al U.R.S.S. presă relatează că în ultimele cezi, s-au strîns pe diferite ria.
găsesc în India într-o vizită zile aceste cercuri şi-au intensi străzi şi îorţînd cordoanele de La Paris au sosit ştiri din
de bunăvoinţă, precum şi din „In preajmă sosirii în India
partea lui N. S. Hruşciov, pre a’ solilor p'oparului sovietic, scrie MOSCOVA 25 (Âgerpres). — industriale, pe şantiere, în .tran ficat activitatea împotriva poli ordine formate din unităţi milita care reiese că duminică au avut
şedintele Consiliului de Miniştri în articolul său de fond ziarul
al U.R.S.S. „New Bharat Times“, N ,S. TASS a n u n ţă : Comitetul Cen sporturi şi în agricultură, acor- ticii guvernului francez în pro re, s-au îndreptat spre princi loc dezordini similare şi în
Hruşciov, preşedintele Consiliu
E. A. Furţeva a urat succes lui de Miniştri al U.R.S.S., a tral al P.G.U.S. şi Consiliul de dîndu-se o deosebită atenţie or blema algeriană, cerînd repri pala piaţă a oraşului unde se Oman, unul din cele mai impor
lucrărilor sesiunii şi a chemat scos şi mai mult în evidenţă
femeile din India să-şi unească politica de pace ă Rusiei, anun- Miniştri al U.R.S.S. ău adoptat ganizării trimiterii celor ce do marea cruntă a mişcării de eli află reşedinţa instituţiilor gu tante oraşe ale Algeriei, unde
eforturile în lupta pentru pace ţînd reducerea efectivului torţe
cu toate femeile din lume. lor armate sovietice ou încă o hotărîre cu privire la plasa resc să lucreze si să. locuiască berare naţională a poporului ai- vernamentale, soandînd în tim elementele de extremă dreaptă,
rea în cîmpul muncii şi asigura în regiunile din Nord, Ural, Si gerian şi alipirea imediată a Al pul acesta lozinci ca „Algeria dmonstrihd sub lozinci ca „Tră
rea materială a militarilor de beria’, Extremul Orient şi Ka- geriei la Franţa. Manifestaţiile e franceză!“, „M assu!“ şi alte iască Massu !“ au încercat să
mobilizaţi din armata şi flota zahstan, precum şi în colhozu de duminică au fost puse la lozinci ostile guvernului şi pre ocupe clădirea postului de radio.
sovietică în conformitate cu le rile şi sovhozurile din regiunile cale, mai ales în urma destitu şedintelui republicii. Aici, mani Ele au fost împrăştiate de po
Femeile sovietice ştiu ce în 1.200.000 de oameni“. gea ou privire la noua şi impor aflate pe pământurile desţeleni irii generalului de paraşutişti festanţii au ridicat baricade şi liţie. <%i¦¦ >< ¦ ¦-'.v
seamnă războiul şi vor face tot * tanta reducere a forţelor arma te din R.S.F.S.R. şi din Kazah- Massu, comandantul corpului de au refuzat să se împrăştie îa Duminică seară s-a anunţat
to ale U.R.S.S. cu încă stam armată francez din Alger, înlo apelul retransmis prin radio de la Paris că primul ministru De
ce le’ stă în putinţă pentru a 1.200.000 de oameni. cuit din postul său ca urmare delegatul general al guvernului bré, care se află într-o călătorie
împiedica un nou război, a spus GHANDIGARH 25 (Ager- Hotărîrea' prevede ’îfiîeshlri a ~utlor activităţi ostile guvernu francez în Algeria, Deîouvriere. în regiunile agricole din vestul
pres) j — TASS anunţă : La 25 G.G. al P.G.U.S. şi Consiliul pentru ofiţerii demobilizaţi în
E. A. Furţeva.
ianuarie, K. E. Voroşilov, pre de Miniştri al U.R.S.S. au obli ceea ce priveşte calificarea în lui. Lefevre, unul din liderii ex Franţei, a hotărît să se întoar
După recepţia care a avut loc şedintele Prezidiului Sovietului
la reşedinţa guvernatorului sta Suprem al U.R.S.S. şi persoane gat Comitetele Centrale ale par producţie, înscrierea în institu încă din dimineaţa de 24 ia tremiştilor algerieni, a cerut par că în capitală. Preşedintele Re
tidelor comuniste din republici, ţiile de învăţământ superior şi nuarie, la Alger au îost difuzate ticipanţilor la acţiunile antigu publicii De Gaulle, care s-a în
tului Madras, oaspeţii sovietici le care-1 însoţesc au sosit la comitetele locale de partid, mi m e d iu l asigurarea de locuinţe. manifeste prin care se cerea vernamentale „să se considere tors de asemenea la Paris a dat
au asistat la’ un concert care
a avut loc' la’ teatrul de copii din Ghandigarh, capitala statului nisterele, departafllMrele!‘9,'^ ! s ^ mobilizaţi“, declarînd că „a în publicităţii un apel în care cere
Pun jab. La aeroport, oaspeţii
Madras. Iiile economiei naţionale şi co ELEANOR ROOSEVELT: „Trebuie să găsim ceput lupta între De Gaulle şi restabilirea ordine! în Algeria,
sovietici au fost salutaţi de Gad- mitetele executive ale sovietelor patrioţi“ (adică colonialiştii subliniind că tulburările de du
* qil, guvernatorul statului Pun-
de deputaţi ai oamenilor muncii un mijloc de a încheia cu U.R.S.S. un francezi din Algeria —- N.R.) minică constituie „o lovitură
DELHI 25 (Âgerpres). — jab, oare ă rostit o scurtă cu să asigure plasarea în cîmpul şi cerîndu-le acestora să-şi in gravă pentru Franţa“.
TASS a n u n ţ ă L a 24 ianuarie, vântare de salut. muncii a celor demobilizaţi în tratat cu privire la dezarmarea nucleară “ tensifice acţiunile spre a defini In cursul nopţii de duminică
F. R. Kozlov, prim-vicepreşe- cel mult o lună de la înapoierea tiva statutul de „provincie fran spre luni au avut loc consfătuiri
dinte al Consiliului de Miniştri După ce a mulţumit pentru lor la domiciliu, finînd seama de NEW YORK 25 (Âgerpres). Eleanor Roosevelt, subliniază ceză“ al Algeriei. Provocatorii ale guvernului la care au parti
al U.R.S.S., şi persoanele care atenţia şi ospitalitatea cu care specialitatea lor şi de experien — „Trebuie să găsim un mijloo că este „tot mai alarmată de dezordinilor din Alger au anun cipat preşedintele Republicii De
îl însoţesc s-au înapoiat la Del- au fost primiţi oaspeţii sovietici, ţa lor în muncă. de a încheia cu Uniunea Sovie poziţia guvernului iată de pro ţat că declară o grevă nelimita Gaulle şi înalţi comandanţi mi
hi, venind din Bhilai. La Bhilai, K. E. Voroşilov a transmis tu tică un tratat cu privire la de blema, experienţelor nucleare“,
turor cetăţenilor statului Punjab După cum se arată în hotă
F. R. Kozlov a luat cunoştinţă un cald şi sincer salut din par rîre, militarii demobilizaţi tre zarmarea nucleară“, scrie Elea deoarece ea personal „nu este tă în semn de protest împotriva litari. în dimineaţa zilei de 25
de desfăşurarea lucrărilor de tea popoarelor Uniunii Sovie buie să fie îndreptaţi' să mun nor Roosevelt în ziarul „New nicidecum convinsă că Pentago politicii guvernului. Grupuri de ianuarie, din ordinul prefectului
construcţie a uzinei siderurgice tice.
cească îndeosebi în întreprinderi York Post“. nul şi Comisia’ americană pen- huligani au început încă de sîm- de poliţie, ia Paris au fost in
Aniversarea Republicii India trti energia atomică nu vor ta bătă să parcurgă străzile oraşu terzise toate adunările, mitingu
ce imposibilă încheierea unui a- lui, forţîndu-i pe comercianţi rile şi demonstraţiile. Mai tîrziu
oord“, să-şi închidă magazinele. această dispoziţie a fost extin
să asupra întegului teritoriu ’al
Eleanor Roosevelt consideră Duminică după-amiază, agen
că primejdia continuării expe
rienţelor nucleare reprezintă o ţia France Presse relata că au Franţei.
Poporul indian sărbătoreşte la trecutului colonial, a dezvolta o turat jugul colonial şi au dobîn- turile Indiei în sprijinul luptei bază reală pentru ca ţările care avut loc ciocniri şi schimburi Totodată, ia Paris s-a anun
26 ianuarie cea de-a zecea ani industrie proprie care să asi dispun de arma nucleară să
versare a proclamării Republicii gure independenţa economică a dit independenţa naţională. pentru pace şi colaborare inter respecte tratatul. de focuri între trupele franceze ţat oficial că vizita preşedintelui
India. In această zi, cu 10 ani Indiei — iată principalele pro Prietenia ţărilor socialiste faţă naţională se bucură de stima tu şi manifestanţii care refuzau să De Gaulle în Algeria proiectată
în urmă, a intrat în vigoare bleme aflate în faţa poporului turor popoarelor iubitoare de —o— se împrăştie. In timpul ciocniri pentru data de 5 februarie „va
Constituţia care a vestit între indian după cucerirea indepen de poporul indian îşi găseşte pace. Contribuţia ei la promova lor de ambele părţi s-au înre avea Ioc la data stabilită“.
gii lumi că marea ţară asiatică, denţei naţionale şi proclamarea expresia în sprijinul sincer, de rea „spiritului Bandungului“ al A doua conferinfă gistrat 19 morţi şi 141 de răniţi.
zinteresat, oferit în condiţii de colaborării şi solidarităţii popoa In dimineaţa zilei de 25 ia-
egalitate deplină în drepturi.
cu o populaţie de aproape 400 republicii. Astfel, peste două săptămîni se relor afro-asiatice în lupta îm a popoarelor A fric ii Spre seară elementele antiguver nuarie agenţia France Presse a
milioane de oameni, a devenit Astăzi pe meleagurile Indiei vor împlini 5 ani de la semna potriva colonialismului a făcut namentale au reuşit să ocupe o anunţat toate redacţiile ziarelor
o republică suverană. Această rea acordului încheiat între gu să crească prestigiul său pe plan TUNIS 25 (Âgerpres). — La' serie de cartiere ale oraşului. pariziene că. nu mai are nici. un
a doua mare victorie — după se desfăşoară o muncă tot mai vernele Uniunii Sovietice şi In internaţional. India se pronunţă 25 ianuarie s-a deschis la Tu Seara a fost declarată Ia Alger fel de legătură cu Algeria, nici
cea din 1947 cînd guvernul en intensă pentru realizarea acestor dia cu privire la construirea uzi cu fermitate pentru ca Republi nis cea de-a doua conferinţă a
obiective. In această direcţie
glez a îost nevoit să acorde s-au obţinut deja unele succese. nei metalurgice din Bhilai, care ca Populară Chineză să-şi ocupe popoarelor Africii. In sala de starea de asediu. Orice adunare prin telegraf, nici prin telefon.
Indiei independenţa — vine să Puterile imperialiste au cău a şi devenit un simbol al prie locul ce i se cuvine de drept în conferinţe a clădirii Bursei
muncii, împodobită sărbătoreşte,
încununeze lupta grea şi înde tat în repetate rînduri şi caută teniei sovieto-indiene. O.N.U.
au luat loc peste 70 de delegaţii
lungată a celor mai largi mase încă să folosească unele dificul Astăzi industria indiană pro In prezent se află într-o vi-' din mai bine de 30 de ţări a- La Roma s-au încheiat lucrările
aie poporului indian împotriva tăţi pe oare Ie întîmpină India duce peste un milion de tone zită de prietenie în India, K. E. fricane pentru a discuta proble şedinţelor Prezidiului
colonialismului, pentru o patrie în realizarea proiectelor sale de de oţel pe an. După terminarea Voroşilov, F. R. Kozlov, şi E. A. me privind continentul african.
independentă şi iubitoare de pa industrializare, pentru a impune uzinei de la Bhilai, producţia Furţeva. Cu viu interes este aş Cobaiului Mondial al Păcii \
ce. Cu aceasta începe o nouă Indiei o politică potrivnică in de oţel a Indiei se va dubla. teptată de către poporul indian Printre delegaţi se află re
etapă în viaţa de milenii a aces tereselor sale naţionale, în spe Totodată, Uniunea Sovietică a apropiata vizită a lui N. S. prezentanţi ai organizaţiilor po ROMĂ 25 (Agon-preş). — John Bernal, preşedintele execu
tui mare popor. cial oferindu-i „ajutoare“ înso acordat Indiei un important cre Hruşciov în India. Este neîndo litice, sindicale şi ai diferitelor TASS a n u n ţ ă L a 24 ianuarie tiv al Consiliului Mondial -al
ţite de diferite condiţii politice, dit pentru construirea altor ielnic faptul că această vizită organizaţii obşteşti din Guineea, la Roma s-au încheiat lucrările Păcii. La dezbaterile care ’au
Timp de aproape două secole cu scopul de a atrage India în obiective industriale importante. va contribui la dezvoltarea bu Gluma, Etiopia, Congoul bel şedinţelor Prezidiului Consiliu început după raport au partici
India a fost înrobită de către politica agresivă a cercurilor Largi şi rodnice sînt relaţiile lui Mondial al Păoii, care au du pat Emmanuel D. Astier de la
colonialiştii englezi. Jugul colo imperialiste internaţionale. Indiei şi cu celelalte ţări socia nelor relaţii dintre Uniunea So gian, Camerun, Maroc, R.A.U., rat 2 zile. După cum a comuni Vigerie (Franţa), Alberto Cas-
nialist a constituit o îrînă în liste. cat unui corespondent al agen sella (Argentina), Alexandr Kor-
calea progresului acestei ţări şi, Cu totul alta este poziţia ţă vietică şi India şi va favoriza Algeria, Tunisia şi alte ţări din ţiei TASS, V. M. Gimikvadze, neiciuk şi Ilya Ehrenburg
totodată, cauza unor suferinţe rilor socialiste faţă de India. De o înaltă apreciere se bucu promovarea politicii de colabora-. secretar al Consiliului Mondial (U.R.S.S.), Iositaro H irano (Ja
fără margini pentru poporul in ră din partea popoarelor iubitoa re internaţională. Africa. In afara delegaţiilor ţă al Păcii, în centrul atenţiei par
dian. Numai în 50 de ani de In politica externă, ţările so re de pace politica externă pro ticipanţilor la şedinţe au stat ponia) şi alţi membri ai Prezi
dominaţie britanică în India au cialiste şi India adoptă o atitu movată de India care nutreşte Cu ocazia celei de-a 10-a ani rilor africane, la conferinţă par problemele lărgirii campaniei
pierit din cauza foamei, mizeriei dine comună în numeroase pro respect faţă de cele 5 principii versări a proclamării Republicii ticipă de asemenea reprezentanţi mondiale pentru dezarmare. diului Consiliului Mondial al
şi bolilor un număr de oameni bleme. Aceste probleme sînt lup ale coexistenţei paşnice. India
egal cu jumătate din populaţia ta pentru întărirea continuă a s-a pronunţat şi se pronunţă îm India, poporul romîn, care ur ai organizaţiilor obşteşti din u- Rap’ortul în legătură cu aceas Păcii.
Angliei. păcii, lupta împotriva colonia potriva blocurilor agresive
liştilor, problema consolidării in măreşte cu simpatie dezvoltarea J nede ţări din Europa şi Asia, Prezidiul a adoptat o serie de
Indiei libere, adresează un căl printre care delegaţia Comite
duros salut poporului indian, tului ;sovietic de solidaritate cu
A lichida moştenirea grea a dependenţei ţărilor care au scu- S.E.A.T.O. şi C.E.N.T.O. Efor urîndu-i noi succese. ţările Asiei şi Africii. tă problemă a fost prezentat de hotărîri importante.
Redaeţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Ielefon; I88|l89t 75. laxa plătită in numerar conform, aprobării Direcţiunii (Jenerale P.I.T.R. or. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — lipanii: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva