Page 74 - 1960-01
P. 74

I

Pag. 2                                      V»*' •' ¦•                                 drumul sm rm m m u i                                                                                                                                                                     Nr. 158?

SA RKNCAM CONTINUU MUNCA DE PARTID U NIVELUL SARCINILOR

   Zilele trecute au avut loc lucrările     nătăţească metodele şl stilul de mun­      Conferinţa raională de partid Alba                                                                                                      nil se studiază preventiv preţul de        de faptul că raionul Albă oferă mari
Conferinţei raionale de partid ^Iba.        că in îndrumarea organizaţiilor de bază                                                                                                                                            cost. De asemenea, este nevoie ca          posibilităţi în această direcţie este
Darea de seamă asupra activităţii co­       pentru mobilizarea comuniştilor, a ma­      aşa cum a reieşit din darea de seamă        creşterea fondului de bază în anul membrilor de partid, în aplicarea hotă-                 noul organ să urmărească eficacitatea      necesar ca organizaţiile de partid să
mitetului raional de partid de la ale­      selor de oameni ai muncii fără de           şi din cuvîntul delegaţilor şl comitetele                                                                                              Investiţiilor făcute, cum se reflectă a-   îndrume consiliile de conducere din
gerile din anul trecut şi pînă în pre­      partid, la îndeplinirea sarcinilor din      comunale de partid şl sfaturile popu­       1959 la aproape 5 milioane lei.'           rîrilor partidului şi guvernului. In în­        cestea în preţul de cost.                  G.A.C. ca în planul de producţie pe
zent, prezentată de tov. Ştefan Bourep-     planul de stat. Comitetul raional şi-a      lare din Ighiu, Mihalţ, Cricău, Bără-                                                                                                                                             anul curent să-şi prevadă această
nu, prim-secretar al comitetului raional    mutat centrul activităţii sale jos în or­   banţ, Alba Iulia şi altele. Bunăoară,          O atenţie mare s-a acordat şi înto­     treaga sa activitate comitetul raional             Un rol important în descoperirea        problemă ca una din cele mal Impor­
de partid, a scos în evidenţă faptul        ganizaţiile de bază. Deplasîndu-se în       vorbind despre succesele obţinute, tovară­  vărăşirilor agricole. Urmarea muncii       de partid a aplicat cu consecvenţă              de noi rezerve în procesul de produc­      tante. Este necesar ca fermele de
că în centrul preocupărilor comitetului     mijlocul acestora a contribuit în mod                                                   comitetului raional de partid, a orga­     principiul leninist al muncii colective,        ţie îl au consfătuirile de producţie. De   animale şl păsări să crească. De ase­
au stat traducerea în viaţă a sarci­        direct şi într-o măsură mal mare la         şii loan Nlcoară, Ion Munteanu, au ară-     nizaţiilor de bază dusă în cadrul în­      folosind cele mai bune şi adecvate              aceea, trebuie îmbunătăţit continuu con­   menea pentru asigurarea unei baze fu­
nilor izvprîte cţip documentele celui       îmbunătăţirea muncii de partid şi eco­      tat că în comunele Mihalţ şl Ighiu          tovărăşirilor a fost că acestea au cres­   metode de muncă. In cadrul adunări­             ţinutul acestora, ca ele să discute mult   rajere care să ducă la sporirea pro4
de-al 11-lea Pongres al P./V1.R., a ho-     nomice.                                     creşterea sectorului socialist din agri­    cut din punct de vedere economlco-         lor generale ale organizaţiilor de par­         mai aprofundat cele mai importante         ducţiel de carne şl lapte este necesar
tărîriloT plenarelor C.C. al P.M.R. cît                                                 cultură se datoreşte faptului că mun­       organizatoric. In această direcţie este    tid s-a văzut un spirit critic şi auto­         probleme ale producţiei.                   să crească suprafeţele cultivate cu po­
şi a hotăririlor conferinţelor regională       Darea de seamă cît şi discuţiile pur­    ca politică a fost mai bine organizată.     semnificativ faptul că la cerinţa înto-    critic mai dezvoltat al comuniştilor.                                                      rumb pentru siloz care să fie recol­
şi raională' de partid.                                                                 Un accent deosebit s-a • pus pe creş­       vărăşiţilor cele 78 întovărăşiri exis­     S-a reliefat cu acest prilej creşterea            Rezultate deosebite, a apreciat tov.     tat în faza de lapte-ceară.
                                            tate au analizat în spirit critic şi        terea maturităţii organizaţiei de par­      tente în raion, s-au comasat în 39         maturităţii politice şl organizatorice          Aurel Bulgărea, s-au obţinut şi în sec­
  In toată această perioadă comitetul                                                  tid, întărindu-se mult viaţa internă de      — toate cu" o mare putere economică.       a organizaţiilor de partid.                     torul agricol. Şi aici capacitatea de mo­     S-a apreciat în concluziile conferin­
raional de partid a căutat şă-şi îmbu­      autocritic munca organizaţiilor de par­    partid. Munca s-a desfăşurat mal con­        Important este faptul că în urma                                                           bilizare şl organizare a ţărănimii a       ţei că organizaţiile de partid ău fă­
                                                                                       cret şi a fost folosit cu succes activul     muncii politice desfăşurate de organi­        Demn de remarcat este faptul că              crescut. Datorită preocupării perma­       cut puţin pentru educarea colectiviş­
                                            tid din toate sectoarele de aotlvitate.    fără de partid, agitatorii — toate for­      zaţiile de partid şi sfaturile populare    pentru întărirea muncii de partid, în           nente a organizaţiilor de partid, ritmul   tilor şi întovărăşiţilof.
                                                                                       mele de propagandă şi agitaţie.              un mare număr de ţărani întovărăşiţi       atenţia comitetului raional a fost preo­        de transformare socialistă a agricul­
In întreprinderile industriale există                                                                                               au adus în unitatea respectivă în­         cuparea pentru înfiinţarea de nuclee            turii a fost constant, in această di­         Muncind din ce în ce mal bine, mai
           mea rezerve interne!                                                           Lucrările conferinţei au scos însă în     treaga suprafaţă de teren.                 de partid în toate satele şi unităţile so­      recţie pozitiv este faptul că s-a res­     organizat, mai aproape de oametil, a
                                                                                       evidenţă şl faptul că unele comitete                                                    cialiste ale agriculturii, unde nu sînt         pectat întocmai liberul consimţămînt.      arătat în încheiere tov. Aurel Bulgă­
Oglindind activitatea desfăşurată în că. Lipsuri au fost şl în ce priveşte             comunale de partid şl sfaturi populare         Lucrările conferinţei raionale de        organizaţii de bază.                                                                       rea, comuniştii, toţi oamenii muncii
                                                                                       ca cele din Ciugud şi Sîntimbru au           partid au arătat că datorită creşterii                                                        Dacă îţi creşterea seotorulul socia­    din raionul Alba vor obţine în acest
cadrul întreprinderilor din raion, da­ calitatea producţiei. I n . cadrul între­       desfăşurat o slabă muncă organizato­         producţiilor ajgricole în unităţile so­       O preocupare pentru întărirea vie­           list agricol s-au făcut progrese, se       an noi şl noi succese în toate sec­
                                                                                       rică şl de propagandă în vederea lă­         cialiste ale agriculturii şi a muncii      ţii interne de partid a fost şi instrui­        constată insă la unele unităţi că bat      toarele de activitate.
rea de Seamă a arătat că organiza­ prinderii mai are loc şl acum o inare               muririi ţărănimii de a păşi cu încre­        desfăşurate de comitetul raional de        rea diferenţiată a secretarilor şi loc­         pasul pe loc sau înaintează încet din
                                                                                       dere pe calea agriculturii cooperatiste.     partid, sfaturile populare şl cooperaţia   ţiitorilor acestora din organizaţiile de        punct de vedere al întăririi lor econo-       Conferinţa a adoptat hotârîri cores­
ţiile de partid de aici au desfăşurat, fluctuaţie de muncitori şi cadre tehni­         De aceea aici şl rezultatele au fost         de consum, faţă de anul 1958, în 1959      bază cu ceje mai diferite şi importante         mico-organizatoric. Aceasta reflectă sla­  punzătoare îmbunătăţirii muncii ide vi­
                                                                                       sub posibilităţi.                            a crescut volumul contractărilor şl a-     probleme ale muncii de partid speci­            ba preocupare a organizaţiilor de par­     itor.
sub îndrtîmarea comitetului raional de ce. In ce prlveşie aprovizionarea locu-                                                      chiziţiilor de cereale în G.A.C. Dar cu    fice locului de muncă respectiv. Ast­           tid şl a sfaturilor populare. Aşa sînt
                                                                                          In perioada care s-a scurs de la          toate acestea, faţă de posibilităţile      fel s-a reuşit ca organizaţiile de par­         G.A.C. din Căpud, Cetea şi Miceştl.                            ?
partid, o muncă neobosită de mobili­ rilor de muncă cu materiale, scule ne­            conferinţa din anui trecut şi pînă a-        existente s-a făcut puţin, cantităţile     tid să mobilizeze masele la îndepli­
                                                                                       cum, în atenţia comitetelor comunale         contractate fiind încă mici. Şi în ce­     nirea sarcinilor economice, sociale şl             O lipsă serioasă, a subliniat toV.         Conferinţa raională â ales apoi .noul
zare a tuturor muncitorilor, tehnicieni­ cesare, au fost, de asemenea, mari de­        de partid a stat şl sarcina întăririi        lelalte sectoare ale agriculturii, con­    culturale puse de partid.                       A. Bulgărea, este aceea că în unită­       comitet raional de partid. In prima sa
                                                                                       economico-organizatorice a unităţilor        tractările nu s-au făcut pe măsura po­                                                     ţile socialiste ale raionului şe munceş­   şedinţă plenară, comitetul şl-a alâs
lor şi inginerilor la îndeplinirea şl de­ ficienţe.                                    cooperatiste din agricultură, ca una         sibilităţilor. Cauza a fost, în primul        Numeroşi delegaţi la conferinţă au           te nesatisfăcător pentru dezvoltarea       noul birpu al cojnitetului raional de
                                                                                       din sarcinile cele mal Importante.           rînd, slabă preocupare a lucrătorilor      arătat că organizaţiile de bază din             şeptelului de animale. Faţă de preve­      partid. Ca prim-secretar a fost reales
păşirea sarcinilor de plan, creşterea Nici activitatea organizaţiei de par­            Astfel, comitetele comunale de partid,       de la cooperaţie şi chiar de la sfa­       raion, în urma sprijinului permanent            derile Consfătuirii de la Constanţa,       tov. Ştefan Boureanu, Iar ca secretari
                                                                                       organizaţiile de bază, au îndrumat           turile populare comunale.                  al comitetului raional de partid, şi-au         încărcătura de animale pe suta de          tov. loan Mărglneauu, Gheorghe Cri-
productivităţii muncii, reducerea preţu­ tid de aici nu s-a ridicat ia nivelul         conducerile G.A.C, şl întovărăşirilor ca                                                întărit rîndurile prin primirea în par­         hectare este încă mică. Ţlnînd seama       şan şl Vasile Faroaş.
                                                                                       pentru întărirea economico-organizatori-                                                tid a celor mai devotaţi şi merituoşi
lui de cost şl îmbunătăţirea continuă a cerut. Numai după ce comitetul raional         că să-şi prpvadă în planurile de pro­                                                   tovarăşi. In organizaţiile de partid au                                                                                      V. FUR1R
                                                                                       ducţie măsuri concrete care să ducă la
calităţii producţiei.                       de partid s-a deplasat jos în organi­      creşterea producţiei agricole, fa dez­
                                                                                       voltarea ramurilor anexe, la creşterea
încă de !a începulul anului trecut, zaţie şi a luat o serie de măsuri or­              avutului obştesc. Mergînd pe această
                                                                                       linie, atenţia comitetului raional de
au arătat darea de seamă şi delegaţii ganizatorice, dînd şl îndrumări preţi­           partid a fost îndreptată înspre orien­
                                                                                       tarea G. A. G. să treacă la
în cuvîntul lor, prin grija organiza­ oase, sarcinile de plan au început să            organizarea muncii colectiviştilor
                                                                                       pe echipe şi brigăzi cărora li s-a
ţiilor de partid, sindicale şi lU.T.M. se realizeze.                                   repartizat pe baza pianului de pro­
                                                                                       ducţie suprafeţe din diferite culturi.
s-a organizat o largă dezbatere a întreprinderea de industrie locală                   Pentru prima dată în acest an s-a a-
                                                                                       plioat şi sistemul retribuirii supli­
sarcinilor de plan în cadrul fiecărei !,Horia" se numără printre cele care             mentare a muncii colectiviştilor.

întreprinderi. Cu această ooazie s-au nu şi-au realizat sarcinile de plan au             — Dacă în anul trecut, la o serie
                                                                                       de culturi, a arătat în cuvîntul Iul
făcut propuneri preţioase pentru îmbu­ arătat tovarăşii Grlgore Mureşan şi Oc-         tov. Mihai Dobîrtă, preşedintele G.A.C.                                                                                                 Despre unele aspecte din activitatea
                                                                                       Cistei, am obţinut sportiri mari de re­                                                                                                 mecanizatorilor de la S. I . T Orăstie
nătăţirea procesului de producţie, fo­ tavian Popa. Pe lingă cauzele obiecti­          colte faţă’ de prevederile de plan, a-
                                                                                       cest fapt se datoreşte şi aplicării sis­
losirea la maximum a capacităţii de ve, au fost şi unele subiective. In                temului de retribuţie suplimentară a           Conferinţa raională de partid a fă­      fost primiţi, în afara muncitorilor in­
                                                                                       muncii. Astfel, colectiviştii au fost mai    cut aprecieri şl asupra muncii desfă­      dustriali, colectivişti şi întovărăşiţi har­
producţie, a rezervelor interne, elabo- primul rînd întrecerea socialistă în în­       mult cointeresaţi la sporirea produc­        şurate de S.M.T. Alba, subliniind că       nici, fruntaşi în muncile agricole.
                                                                                       ţiei la hectar.                              această unitate a contribuit în mai
rîndu-se planuri de măsuri tehnico- treprindere nu a fost bine organizată                                                                                                        Activul fără de partid a adus un
                                                                                         Măsurile luate de comitetul raional,
organizatorice. S-au creat astfel toate şl îndrumată. Apoi s-au făcut aprovi­          de organizaţiile de partid şl sfaturile
                                                                                       populare în direcţia întăririi economi­
condiţiile pentru îndeplinirea şi depă­ zionări şi o serie de cheltuieli nera­         co-organizatorice a G.A.0. au dus la         mare măsură la sporirea producţiei         aport deosebit în îndeplinirea sarcini­         Sarcinile trasate oamenilor ţiunii. Mecanicul Golţea Con­
                                                                                                                                    agricole din raion prin efectuarea de      lor. In scopul îmbunătăţirii muncii cu
şirea sarcinilor de plan la toţi indicii. ţionale, astfel că întreprinderea a în­                                                   lucrări la timp şi de bună calitate.       activul fără de partid, prin reorgani­          muncii din patria noastră de stantin şi strungarul loan Bu­

Vorbind despre succesele colectivului cheiat anul 1959 cu o pierdere de                                                                                                                                                        către plenara C.C. al P.M.R. din zaţii au construit un dispozitiv

de muncă al uzinelor metalo-chlmice 540.000 lei. Nici comitetul executiv al                                                         S-a evidenţiat şl faptul că planul a- zarea şi lărgirea lui, au fost cooptaţi              decembrie 1959 au mobilizat pe pentru recondiţion-area supape­

Zlatna, ţov. Emil Mohai, a arătat că sfatului popular raional nu s-a ocu­                                                           nual a fost depăşit cu 9,3 la sută tovarăşi merituoşi.                                     mecanizatorii de la S.M.T, lor de refulare de la pompele de

în anul 1959 au fost bogate. Planul         pat cu toată răspunderea de îndru­                                                      Iar preţul de cost per hantru a fost         Cu toate acestea, în munca de par­            Qrâştie în lupta pentru a rea­ „i injecţie. Prin a(plicaireă acestei
producţiei globale a fost îndeplinit        marea şi controlul acestei întreprin­                                                   redus cu 11 lei faţă de sarcina de         tid există încă o serie de deficienţe.
cu 20 de zile mai deţvreme. Pe între­       deri, deşi îi este subordonată.                                                         plan.                                      Unepri în controlul de partid asupra            liza sarcinile prevăzute în pla­ inovaţii, staţiunea vă realiză e-

gul an productivitatea muncii a cres­ In lumina documentelor plenarei                                                               In atenţia "conferinţei au stat şi muncii unor organizaţii de bază s-au                    nul de producţie înainte de ter­ oonoimii în valoare' de' circa

cut cu 2,3 Ia sută faţă de prevederile      C.C. al P.M.R., din noiembrie 1958 şl                                                   G.A.S. din raionul Alba. în anuf tre­ manifestat lipsuri. Adunările generale               men, pentru a realiza' economii 40.000 lei anual. In afară de
planului. Un succes deosebit a obţinut      iulie 1959, privind realizarea de cît
colectivul acestei întreprinderi şi în      mai multe economii peste sarcinile de                                                   cut s-au obţinut unele succese, dar , ale unor organizaţii de bază nu au fost              însemnate la preţul de cost al această, se scurtează jniullt- du­
                                                                                                                                    ele sînt pe departe de a satisface ce­ întotdeauna la nivelul, cerinţelor. Au
                                                                                                                                    rinţele. S-a desfăşurat o slabă activi­ existat şi mai există încă organizaţii             lucrărilor de reparaţii. Ei s-au rată reparaţiilor. Tovărăşii Zlate

privinţa economiilor. In întreg anul        plan, sub îndrumarea comitetului ra­                                                                                                                                               angajat astfel să termine repar Niqolae, şeful de atelier, împreu­
s-au realizat economii peste sarcinile      ional de partid, organizaţiile de partid
de plan de 928.000 lei, angajamentul        şi conducerile administrative, oamenii                                                  tate ta G.A.S. Alba — sectorul Oarda de ba?ă care se ocupă slab de folosi­                 raţiile la tractoare şi la maşinile nă ctf mecanicul Fleşeru 'Aurel,
fiind astfel cu mult depăşit.               muncii din întreprinderi au efeotuat o
 -Succese importante în cursul anului       minuţioasă analiză a posibilităţilor                                                    şl la G.A.S. Galda unde în sectorul rea şi lărgirea activului fără de partid.              cu care vor lucra în dalmpania1 lucre,ază în' prezent la o' inova­
trecut, a reieşit din lucrările conferin­   existente, angajîndu-se ca în întreg
ţei, au obţinut şi ceferiştii din cadrul    raionul Alba în anul 1959 în între­                                                     legumicol şl în sectorul zootehnic s-au,,               ?ri /"?Vi•riC j                    de primăvară pînă cel tîrziu la ţie la maşina dé alezat’ cuzineţi-
complexului C.F.R. Teiuş-Coşlariu. Ast­     prinderi să se realizeze economii de
fel, datorită faptului că organizaţia de    7.980.300 lei. Datorită eforturilor de­                                                 înregistrat pierderi. Lipsurile semnala­                                                   15 februarie.                              bielă. Aplicarea’ inovaţiei lor, va
bază a militat în tot timpul anului         puse de oamenii muncii în frunte cu
pentru realizarea sarcinilor de plan, a     comuniştii s-au realizat numai în 11                                                    te au influenţat negativ rentabilitatea In concluziile trâse pe marginea lu­               Printr-o bună organizare a scuti staţiunea' de numeroasele
arătat tov. Cornel Catană şi Vasile         luni, economii de 12.726.800 lei.
Stremţan, la depoul şi staţia C.F.R.                                                                                                G.A.S. Trăgînd învăţămintele necesare crărilor Conferinţei raionale de partid              muncii, au şi reuşit ca pînă la1 'deplasări lă centrul mecanic diti
Teiuş s-a reuşit să se facă progrese          Cu toate aceste succese însemnate
mari în ce priveşte siguranţa circu­        obţinute, ău arătat darea de seamă şi                                                   şi luînd măsuri faţă de lipsurile sem­ Alba, tov. Aurel Bulgărea, secretar al              20 ianuarie să repare tractoa­ Sibiu, ou diferite piese’ pentru
laţiei în remorcarea trenurilor cu supra-   delegaţii care au luat cuvîntul, mai
tonaj şi economisirea de combustibil.       sînt încă rezerve mari în întreprinde­                                                  nalate în cadrul conferinţei, sectorul Comitetului regionâl de partid, a ară­              rele în proporţie de 50 la’ sută, a li se execută operaţia' respec­
Rezuitaiul acestei munci a fost că pe       rile raionului în direcţia reduce­
depou s-au obţinut economii de aproa­       rii preţului de cost şi sporirii                                                        socialist al agriculturii raionului Alba tat că darea de seamă prezentată în
pe 1 milion lei.                            productivităţii muncii. Sînt organiza­
                                            ţii de bază, comitete sindicale sl                                                      va face paşi mari spre consolidarea faţa conferinţei ă fost completă si că                 plugurile de tractor în proporţie' tivă.      i
   La înălţimea sarcinilor din planul       conducători de întreprinderi, ce-i drept
                                                                                                                                    economico-organizatorică şi continua a reuşit să ridice cele mai importante                de 67 la sută, se-mănătoriile în Econdmîî însemnate se reali­

                                                                                                                                    dezvoltare a tuturor G.A.C. şi Înto­       aspecte ale activităţii comitetului raio­       proporţie de 76 la sută, discuito- zează şi în urmă montării unei
                                                                                                                                    vărăşirilor.                               nal de partid. Ea a reuşit să sdoată în
                                                                                                                                                                               evidenţă activitatea comuniştilor în pro­       rile în proporţie de 20 la sută, pompe centrifuge cu ajutorul că­

                                                                                       Ferm elor zootehnice, mai                                                               ducţie, realizările şi lipsurile manifes­       iar motoarele stabile sînt deja reia se spală piesele de la ma­
                                                                                                                                                                               tate.
                                                                                                                                                                                                                               terminate de reparat.-                     şinile şi tractoarele 'aflate în re­
                                                                                                                                                                                 Au fost însă şi unele lipsuri. Darea
                                                                                       multă atenţie !                                                                         de seamă nu a explicat, de pildă, cau­          Fruntaşe la reparaţii' sînt e- paraţie. Este de menţionat că
                                                                                                                                                                               zele care au generat unele neajunsuri,
                                                                                          Conferinţa raională de partid a dez­      poruitib-siloz. Totodată ne-am propus      a vem’t cu puţine propuneri şi suges­           chipele conduse de Dumitru Cor­ pînă acum piesele se spălau cu
                                                                                       bătut pe larg şi problema dezvoltării        — a arătat tov. M. Dobîrtă să spo­         tii, care să ducă la îmbunătăţirea ac­
                                                                                       şeptelului de animale. Analizînd sarci­      rim numărul de animale la 100 vaci,        tivităţii pe anul acesta. O lipsă a dării       nel şi Pricăjan Gheorghe. Primă petrol şi motorină, Iar prin mon­
                                                                                       nile trasate de Consfătuirea de la Con­      de la 12 existente, al scroafelor făcă­    de seamă a fost şi faptul că nu a
de producţie s-a situat şi colectivul puţini la număr, care se pare că se              stanţa şi de plenara C.C. al P.M.R.          toare la 73 şl la ol la 600. De ase­       arătat- modul cum s-a exercitat dreptul         şi-a realizat sarcinile de plan tarea pompei centrifuge, se spă­
întreprinderii Vinalcool Albă. Colecti­ mal împacă cu risipa de materiale de           din 3-5 decembrie 1959, conferinţa a         menea să creăm o fermă de 1.000 pă­        de control al organizaţiilor de partid,
                                                                                       apreciat că nu s-a făcut totul, că nu        sări.                                      asupra conducerilor administrative.             stabilite pînă la 20 ianuarie îri lă cu apă.
                                                                                       a existat o preocupare la nivelul po­
vul de aici a economisit în anul tre­       fa unele locuri de muncă, cu procen­       sibilităţilor de dezvoltare a acestuia.         In direcţia asigurării bazei furajere,    Apreciind modul în care s-au purtat           proporţie de 160 la' sută, iar a' Mecanizatorii 'de lă S.M.T.
cut peste 6,5 milioane lei. Succese, au     tul ridicat de rebut etc. Asemenea si­                                                  deşi au fost date indicaţii, G.A.C. au     discuţiile tov. A. Bulgărea a arătat
arătat în cuvîntul lor tovarăşi ca Ale­     tuaţii se mai întîlnesc la I.R.T.A.,          In cadrul unor gospodării a existat       făcut încă prea puţine lucruri.            că ele au fost principiale, dovedind            doua în proporţie de 120 la su­ Orăştie se mîndresc pe drept
                                                                                       totuşi o oarecare preocupare pentru                                                     simţ de răspundere. Poziţia comunişti­
xandru Mariş, Iosif Toth, Valeriu Ne­        l.I.L. „Horia", întreprinderea „Gh. Do­   creşterea animalelor. Astfel rezultate          In unele G.A.C. furajele însilozate     lor din conferinţă reflectă de fapt şl          tă. Celelalte cinci echipe se a- cuvînt cu aceste realizări de
gri şi alţii, au obţinut şi colectivele de   ja“, Iprodcoop şl altele.                 bune a obţinut, aşa cum a arătat în          nu au fost de oalitate. Slabă preocu­      poziţia lor în procesul de producţie.
muncă de la revizia de vagoane Coş.                                                    cuvîntul său toV. Ispas Duşa colecti­        pare au dovedit în această direcţie                                                        flă şi ele la zi cu sarcinile din seamă. EI sînt’ însă pe bună
lariu şi Teiuş, staţia C.F.R. Teiuş,            Deficienţe serioase 6-au manifestat    vist, G.A.C. Berghin, care şi-a creat        G.A.G. Obreja, Găpud, Getea şi Teiuş.        Vorbind apoi despre succesele din
Atelierele centrale, fabrica „Ardelea­       în cadrul unor întreprinderi şl în ce     o fermă de 10 vaci, iar în anul acesta                                                  cadrul raionului tov. A. Bulgărea a             planul de reparaţii. Trebuie men­ 'dreptate’ nemulţumiţi de compor-
na" şi altele.                               priveşte întărirea disciplinei în mun­    s-a prevăzut sporirea fermei zootehni­       La acestea se mai adaugă şi faptul         ar'Yătat că* 'realizărilre- obţiniu'yte în în-
                                             că. Vinovaţi pentru acestea sînt condu­   ce cu încă 100. de oi şl 70 miei, cu         că îngrijitorii de animale nu peste tot    treprinderi oglindesc creşterea maturi­         ţionat că majoritatea mecaniza­ ! tăiea Unora 'dintre' tovarăşii din
   Din lucrările conferinţei ă reieşit       cătorii întreprinderilor respective, or­  32 vaci şl 6 boi.                            sînt cei mai calificaţi oameni, iar re­    tăţii şi competenţei organizaţiilor de
că în raionul Alba sînt întreprinderi        ganizaţiile de partid, sindicale şl                                                    tribuţia îngrijitorilor nu se face în ra­  partid în conducerea economiei, creş­           torilor lucrează c-u hărnicie pen­ ' «electivul lor, cüm esté de exem­
care, cu tot ajutorul dat de comitetul       U.T.M. care s-au ocupat slab de edu­         O preocupare deosebită pentru for­        port cu producţia Qbţtruită ci după        terea conştiinţei oamenilor muncii, ca
raional de partid, nu au reuşit să-şi în­    carea în spirit nou faţă de muncă a       marea şi dezvoltarea fermelor zooteh­        zile-muncă fixe.                           urmare a educării lor în spirit nou,            tru- a executa reparaţii de ca­ plu, tractoristul Potruţesou Ni­
deplinească sarcinile de plan. Printre      . unor muncitori. Sînt situaţii ca cea     nice a avut-o comitetul raional de                                                      partinic. Există deci toată garanţia că
acestea se numără întreprinderea „Gh.        de la fabrica „Ardeleana" unde numai      partid faţă de gospodăriile agricole            Nu pe măsura posibilităţilor s-a dez­   în viitor se. vor putea obţine noi suc­         litate şi pentru a scurta durata' colae, căre în loc să-şi Vă'dî dé
Doja“ şi l.I.L. „Horia".                     numărul învoirilor se ridică la 613       colective constituite în acest an. Ast­      voltat sectorul zootehnic în oadrul        cese.
                                             zile-otn, timp în care se puteau pro­     fel, aşa cum au arătat tov. C. Ien-          G.A.S. din raion.                                                                          acestor reparaţii. Mecanici agri­ luciru, Umblă toată ziuă gură-
  — La întreprinderea „Gheorghe Do­          duce peste 320 perechi încălţăminte,      druşalr,. Nicolae Feneşerlu şl alţii                                                      Cifrele de plan pe 1960, a arătat
ja" a arătat tov. Vasile Marcu, mai­         iar la atelierele centrale „Ardealul"     G.A.C. Alba lulia şi-a creat o fermă           Trăgînd învăţămintele necesare din       vorbitorul, au fost dezbătute cu toţi           coli ca Jeic loan, tractorişti că cască 'de la un loc 'dé muncă la
stru miner, s-an manifestat mult timp        întirzierile şl învoirile echivalează cu  de 10 vaci, G.A.C. Bucerdea o fermă          lucrările plenarei C.C. ai P.MR. din       oamenii muncii. Cu acest prilej, a
lipsuri în organizarea muncii. Astfel,       timpul necesar reparării a aproxima­      de 180 oi, G.A.C. Ighiu o fermă de           3-5 decembrie 1959, în cuvîntul lor de­    reieşit că din partea muncitorilor ci­          Âurel Oniga, Croitoru Barai am- altul. Tractoriştii RusU Petru şi
de abia în ultimul timp s-a trecut la        tiv de 3 tractoare.                       200 oi.                                      legaţii la conferinţă, colectivişti şi     frele respective au fost primite cu en­
preluarea schimbului la locul de mun­                                                                                               muncitori din G.A.S. s-au angajat că       tuziasm şi hotărîrea de a le realiza şi         bie şi alţii, sînt exemplu de hăr- Imbre Iosif, au găsit că esté mai
                                                                                          Cu toate acestea numărul de ani­          vor spori mult fermele zootehnice.         chiar depăşi. S-au luat astfel anga­
                                                                                       male Ia suta de hectare este sub cel                                                    jamente şi s-au descoperit noi                  nicie şi disciplină. Un merit al simplu să confecţioneze cuţite
                                                                                       necesar.                                        Dezvoltarea continuă a şeptelului       rezerve interne, de sporire a produc­
                                                                                                                                    de animale ridică însă şl problema         ţiei şi realizarea de economii. De alt­         lor este şi acela că se preocu­ de bucătărie în loc să lucreze
                                                                                          Practica, aşa cum a reieşit din lu­       construcţiilor necesare adăpostirîi lor.   fel, plenara CX. al P.M.R. din de­
                                                                                       crările conferinţei, a dovedit că fer­       In această direcţie, aşa cum a reie­       cembrie 1959, precizează şi stabileşte          pă pentru a recondiţiona diferite la reparatul maşinilor şi tractoa­
                                                                                       mele zootehnice au adus gospodăriilor        şit din lucrările conferinţei, unităţile   ca pentru anul acesta să se realizeze
                                                                                       agricole colective mari venituri. In         socialiste au manifestat preocupare pen­   economii de 5,2 miliarde lei. Pentru            piese. Croitoru Haralaimbie a relor, iar Mureşan' Vaier, atunci
                                                                                       amil lrecut, de pildă, veniturile din        tru realizarea de grajduri şi saivane      realizarea acestor sarcini, nou! or|gan
                                                                                       fermele zootehnice, deşi acestea au fost     ieftine, folosind resursele locale. De     ales cit şi organizaţiile de partid vor         recondiţionat, de pildă, axe-am- cînd é trimis dé şeful de echipă
                                                                                       mici, se ridică la 633.500 lei. Veni­        pildă, la G.A.C. Berghin, a arătat tov.
                                                                                       turile puteau însă fi şi mâi mari dacă       Ispas Dusa, s-a construit un grajd         trebui să se preocupe cu ţoală răs­             breiaj, furcă-ambreiaj cadru-că- la magazie după diferite' piese
                                                                                       s-ar "fi creat condiţii mâi bune de fu­      pentru 50 bovine. După proieot, âcest
Creşte şi se intăreşie sectorul                                                        rajare a animalelor. O preocupare a          grajd costa 120.000 lei. Folosind însă     punderea. Trebuie făcut iotul pentru            rucior şi alte piese.                      său soule, uită să se măi întoar­
      socialist al agriculturii                                                        G.A.C. Cistei, a arătat tov. Mihai Do-       resursele locale şi prin muncă volun­
                                                                                       bîrtă, a lost în anul trecut şl porutn-      tară grajdul a fost construit cu numai     ca producţia şi productivitatea muncii          In anul trecut, S.M.T. Orăş- că dacă cineva din echipă nu se
                                                                                       bul-siloz. Văzînd însă marile avantaje       45.000 lei.
                                                                                       pe care le oferă acesta în sporirea                                                     să crească, iar preţul de cost să fie           tie a realizat economii la preţul duce să-l cheme. Mulţi mecani­
                                                                                        producţiei animale, colectiviştii de aici      In general în această problemă
  Conferinţa raională din anul 1958,        un număr de 19.175 familii, cu 48.448      şi-au propus să sporească cu mult            G.A.C. au manifestat mult interes. Pe      redus sistematic. Noul organ va tre­            de cost în valoare de peste zatori se' întreabă : „Cum îi lasă
potrivit sarcinilor celui de-al 11-lea      ha, întreaga răspundere în munca de        în acest an, suprafaţa cultivată cu          alocuri însă s-a simţit lipsa îndrumă­
Congres al P.M.R. şi a Conferinţei          transformare socialistă a agriculturii                                                  rilor tehnice din partea sfatului popu­    bui să-şi îndrepte în primul rînd aten­         600.000 lei din oare circa 500.000 oare inima pe aceşti tineri să
regionale de partid, a pus in faţa Co­      s-a mutat în organizaţiile de bază, la                                                  lar raional, din care cauză unele lu­
mitetului raional de partid Alba sarci­     comitetele de partid comunale şi sfa­                                                   crări au întîrziat.                        ţia înspre acele întreprinderi şi orga­         lei au fost realizaţi în urma re- „ardă gazul degeaba“ în timp
na de mare răspundere de a munci            turile populare. Acestea au acumulat
neobosit pentru ridicarea producţiei a-     astfel o bogată experienţă în munca                                                                                                                                                condiţionării de piese şi a pre­ ce toţi ceilalţi lucrează cu hăr­
grlcole pe calea dezvoltării sectorului     politică de transformare socialistă
socialist al agriculturii, prin întărirea   a agriculturii.                                                                                                                                                                    lungirii duratei de funcţionare a nicie la realizarea planului
şi consolidarea economico-organizato­
rică a unităţilor socialiste agricole          — In satul nostru, Buccrdea, a ară­                                                                                                                                             tractoarelor şi maşinilor. In              Asemenea' oameni sînt pu­
existente şi crearea de noi unităţi so­     tat în cuvîntul său tov. Nicolae Fe-
cialiste agricole.                          neşeriu, preşedintele G.A.C. din Bu-                                                                                                                                               anul acesta, mecanizatorii de ţini, ce-i drept, la S.M.T. Orăş­
                                            cerdea, înainte de Consfătuirea de la
   Despre munca depusă de organiza­         Constanţa era constituită doar o în­                                                                                                                                               aici sînt hotărîţi să realizeze un tie. Ei există totuşi şi organi­
ţiile de partid, sfaturile populare şl      tovărăşire agricolă mică. In scurt timp
de celelalte organizaţii de masă, des­      însă, orgnnizîndu-ne bine munca am                                                                                                                                                 volum şi mai mare de econo­ zaţia U.T.M. are datoria să-i a-
pre melodele şi măsurile organizatori­      reuşit să formăm încă o întovărăşire.
ce penlru ducerea la îndeplinire a sar­     Rezultatele bune obţinute în întovără­                                                                                                                                             mii. De aceea, ei şi-au sporit jute în aşa fel îneît să se tre­
cinilor în agricultura raionului, s-au      şire, ne-au ajutat mult în convingerea
ocupat pe larg darea de seamă şi dis­       ţăranilor întovărăşiţi de a se înscrie                                                                                                                                             preocuparea faţă de recondiţio- zească la realitate. Gazeta de
cuţiile purtată în cadrul conferinţei.      în G.A.C. care a luat fiinţă în Bu-
S-a făcut astfel o analiză profundă în      cerdea anul trecut. Acum gospodăria                                                                                                                                                narea pieselor, se străduiesc ca perete va trebui să-i critice mai
spirit critic şi autocritic.                colectivă din Bucerdea numără 120 fa­
                                            milii (de la 86 familii cile an fost la                                                                                                                                            prin calitatea reparaţiilor, prin aspru, să satirizeze mai mult pe
   Astăzi, in cadrul raionului, sînt con­    inaugurare) cu peste 200 ha.
stituite 17 gospodării agricole colec­                                                                                                                                                                                         respectarea normelor de îngriji­ toţi „pierde-vară“ din cadrul sta­
tive, 39 întovărăşiri agricole şi 28 în­       Succese Importante în transformarea
tovărăşiri agrozootehnice care cuprind      socialistă a agriculturii au obţinut,                                                                                                                                              re şi întreţinere, prin ridicarea ţiunii. împotriva leneşilor, chiu-

                                                                                                                                                                                                                               calificării tractoriştilor să pre­ . iangiilor, a tuturor acelora o^re

                                                                                       C.oniiniia întărire a viefii interne                                                    nizaţii de bază unde în anul trecut             lungească cît mai mult durata cred că se poate trăi fără . să
                                                                                                        de parlld                                                              în îndeplinirea sarcinilor dc plan s-au
                                                                                                                                                                               manifestat lipsuri.                             de iun cţionare a maşinilor şi munceşti, trebuie creată o con­

                                                                                                                                                                                                                               tractoarelor.                              tinua opinie de masă. Numai în

                                                                                         Rezultatele pozitive din munca eonii. toresc în primul rind îmbunătăţirii               Vorbind despre munca în G.A.S. vor­           O contribuţie de seamă la felul acesta' asemenea oameni
                                                                                       telului raional de partid, aşa cum a vieţii inlerne de partid, a creşterii              bitorul a apreciat că mai sînt încă
                                                                                       reieşit din lucrările conferinţe', se da- simţului de răspundere personală a            o serie de lipsuri. |.n priiţnil rînd aici      realizarea unui volum sporit de pot fi ajutaţi să se îndrepte şi

                                                                                                                                                                                                                               economii, o aduc inovatorii sta- să devină şi mai utili societăţii.
   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79