Page 74 - 1960-01
P. 74
I
Pag. 2 V»*' •' ¦• drumul sm rm m m u i Nr. 158?
SA RKNCAM CONTINUU MUNCA DE PARTID U NIVELUL SARCINILOR
Zilele trecute au avut loc lucrările nătăţească metodele şl stilul de mun Conferinţa raională de partid Alba nil se studiază preventiv preţul de de faptul că raionul Albă oferă mari
Conferinţei raionale de partid ^Iba. că in îndrumarea organizaţiilor de bază cost. De asemenea, este nevoie ca posibilităţi în această direcţie este
Darea de seamă asupra activităţii co pentru mobilizarea comuniştilor, a ma aşa cum a reieşit din darea de seamă creşterea fondului de bază în anul membrilor de partid, în aplicarea hotă- noul organ să urmărească eficacitatea necesar ca organizaţiile de partid să
mitetului raional de partid de la ale selor de oameni ai muncii fără de şi din cuvîntul delegaţilor şl comitetele Investiţiilor făcute, cum se reflectă a- îndrume consiliile de conducere din
gerile din anul trecut şi pînă în pre partid, la îndeplinirea sarcinilor din comunale de partid şl sfaturile popu 1959 la aproape 5 milioane lei.' rîrilor partidului şi guvernului. In în cestea în preţul de cost. G.A.C. ca în planul de producţie pe
zent, prezentată de tov. Ştefan Bourep- planul de stat. Comitetul raional şi-a lare din Ighiu, Mihalţ, Cricău, Bără- anul curent să-şi prevadă această
nu, prim-secretar al comitetului raional mutat centrul activităţii sale jos în or banţ, Alba Iulia şi altele. Bunăoară, O atenţie mare s-a acordat şi înto treaga sa activitate comitetul raional Un rol important în descoperirea problemă ca una din cele mal Impor
de partid, a scos în evidenţă faptul ganizaţiile de bază. Deplasîndu-se în vorbind despre succesele obţinute, tovară vărăşirilor agricole. Urmarea muncii de partid a aplicat cu consecvenţă de noi rezerve în procesul de produc tante. Este necesar ca fermele de
că în centrul preocupărilor comitetului mijlocul acestora a contribuit în mod comitetului raional de partid, a orga principiul leninist al muncii colective, ţie îl au consfătuirile de producţie. De animale şl păsări să crească. De ase
au stat traducerea în viaţă a sarci direct şi într-o măsură mal mare la şii loan Nlcoară, Ion Munteanu, au ară- nizaţiilor de bază dusă în cadrul în folosind cele mai bune şi adecvate aceea, trebuie îmbunătăţit continuu con menea pentru asigurarea unei baze fu
nilor izvprîte cţip documentele celui îmbunătăţirea muncii de partid şi eco tat că în comunele Mihalţ şl Ighiu tovărăşirilor a fost că acestea au cres metode de muncă. In cadrul adunări ţinutul acestora, ca ele să discute mult rajere care să ducă la sporirea pro4
de-al 11-lea Pongres al P./V1.R., a ho- nomice. creşterea sectorului socialist din agri cut din punct de vedere economlco- lor generale ale organizaţiilor de par mai aprofundat cele mai importante ducţiel de carne şl lapte este necesar
tărîriloT plenarelor C.C. al P.M.R. cît cultură se datoreşte faptului că mun organizatoric. In această direcţie este tid s-a văzut un spirit critic şi auto probleme ale producţiei. să crească suprafeţele cultivate cu po
şi a hotăririlor conferinţelor regională Darea de seamă cît şi discuţiile pur ca politică a fost mai bine organizată. semnificativ faptul că la cerinţa înto- critic mai dezvoltat al comuniştilor. rumb pentru siloz care să fie recol
şi raională' de partid. Un accent deosebit s-a • pus pe creş vărăşiţilor cele 78 întovărăşiri exis S-a reliefat cu acest prilej creşterea Rezultate deosebite, a apreciat tov. tat în faza de lapte-ceară.
tate au analizat în spirit critic şi terea maturităţii organizaţiei de par tente în raion, s-au comasat în 39 maturităţii politice şl organizatorice Aurel Bulgărea, s-au obţinut şi în sec
In toată această perioadă comitetul tid, întărindu-se mult viaţa internă de — toate cu" o mare putere economică. a organizaţiilor de partid. torul agricol. Şi aici capacitatea de mo S-a apreciat în concluziile conferin
raional de partid a căutat şă-şi îmbu autocritic munca organizaţiilor de par partid. Munca s-a desfăşurat mal con Important este faptul că în urma bilizare şl organizare a ţărănimii a ţei că organizaţiile de partid ău fă
cret şi a fost folosit cu succes activul muncii politice desfăşurate de organi Demn de remarcat este faptul că crescut. Datorită preocupării perma cut puţin pentru educarea colectiviş
tid din toate sectoarele de aotlvitate. fără de partid, agitatorii — toate for zaţiile de partid şi sfaturile populare pentru întărirea muncii de partid, în nente a organizaţiilor de partid, ritmul tilor şi întovărăşiţilof.
mele de propagandă şi agitaţie. un mare număr de ţărani întovărăşiţi atenţia comitetului raional a fost preo de transformare socialistă a agricul
In întreprinderile industriale există au adus în unitatea respectivă în cuparea pentru înfiinţarea de nuclee turii a fost constant, in această di Muncind din ce în ce mal bine, mai
mea rezerve interne! Lucrările conferinţei au scos însă în treaga suprafaţă de teren. de partid în toate satele şi unităţile so recţie pozitiv este faptul că s-a res organizat, mai aproape de oametil, a
evidenţă şl faptul că unele comitete cialiste ale agriculturii, unde nu sînt pectat întocmai liberul consimţămînt. arătat în încheiere tov. Aurel Bulgă
Oglindind activitatea desfăşurată în că. Lipsuri au fost şl în ce priveşte comunale de partid şl sfaturi populare Lucrările conferinţei raionale de organizaţii de bază. rea, comuniştii, toţi oamenii muncii
ca cele din Ciugud şi Sîntimbru au partid au arătat că datorită creşterii Dacă îţi creşterea seotorulul socia din raionul Alba vor obţine în acest
cadrul întreprinderilor din raion, da calitatea producţiei. I n . cadrul între desfăşurat o slabă muncă organizato producţiilor ajgricole în unităţile so O preocupare pentru întărirea vie list agricol s-au făcut progrese, se an noi şl noi succese în toate sec
rică şl de propagandă în vederea lă cialiste ale agriculturii şi a muncii ţii interne de partid a fost şi instrui constată insă la unele unităţi că bat toarele de activitate.
rea de Seamă a arătat că organiza prinderii mai are loc şl acum o inare muririi ţărănimii de a păşi cu încre desfăşurate de comitetul raional de rea diferenţiată a secretarilor şi loc pasul pe loc sau înaintează încet din
dere pe calea agriculturii cooperatiste. partid, sfaturile populare şl cooperaţia ţiitorilor acestora din organizaţiile de punct de vedere al întăririi lor econo- Conferinţa a adoptat hotârîri cores
ţiile de partid de aici au desfăşurat, fluctuaţie de muncitori şi cadre tehni De aceea aici şl rezultatele au fost de consum, faţă de anul 1958, în 1959 bază cu ceje mai diferite şi importante mico-organizatoric. Aceasta reflectă sla punzătoare îmbunătăţirii muncii ide vi
sub posibilităţi. a crescut volumul contractărilor şl a- probleme ale muncii de partid speci ba preocupare a organizaţiilor de par itor.
sub îndrtîmarea comitetului raional de ce. In ce prlveşie aprovizionarea locu- chiziţiilor de cereale în G.A.C. Dar cu fice locului de muncă respectiv. Ast tid şl a sfaturilor populare. Aşa sînt
In perioada care s-a scurs de la toate acestea, faţă de posibilităţile fel s-a reuşit ca organizaţiile de par G.A.C. din Căpud, Cetea şi Miceştl. ?
partid, o muncă neobosită de mobili rilor de muncă cu materiale, scule ne conferinţa din anui trecut şi pînă a- existente s-a făcut puţin, cantităţile tid să mobilizeze masele la îndepli
cum, în atenţia comitetelor comunale contractate fiind încă mici. Şi în ce nirea sarcinilor economice, sociale şl O lipsă serioasă, a subliniat toV. Conferinţa raională â ales apoi .noul
zare a tuturor muncitorilor, tehnicieni cesare, au fost, de asemenea, mari de de partid a stat şl sarcina întăririi lelalte sectoare ale agriculturii, con culturale puse de partid. A. Bulgărea, este aceea că în unită comitet raional de partid. In prima sa
economico-organizatorice a unităţilor tractările nu s-au făcut pe măsura po ţile socialiste ale raionului şe munceş şedinţă plenară, comitetul şl-a alâs
lor şi inginerilor la îndeplinirea şl de ficienţe. cooperatiste din agricultură, ca una sibilităţilor. Cauza a fost, în primul Numeroşi delegaţi la conferinţă au te nesatisfăcător pentru dezvoltarea noul birpu al cojnitetului raional de
din sarcinile cele mal Importante. rînd, slabă preocupare a lucrătorilor arătat că organizaţiile de bază din şeptelului de animale. Faţă de preve partid. Ca prim-secretar a fost reales
păşirea sarcinilor de plan, creşterea Nici activitatea organizaţiei de par Astfel, comitetele comunale de partid, de la cooperaţie şi chiar de la sfa raion, în urma sprijinului permanent derile Consfătuirii de la Constanţa, tov. Ştefan Boureanu, Iar ca secretari
organizaţiile de bază, au îndrumat turile populare comunale. al comitetului raional de partid, şi-au încărcătura de animale pe suta de tov. loan Mărglneauu, Gheorghe Cri-
productivităţii muncii, reducerea preţu tid de aici nu s-a ridicat ia nivelul conducerile G.A.C, şl întovărăşirilor ca întărit rîndurile prin primirea în par hectare este încă mică. Ţlnînd seama şan şl Vasile Faroaş.
pentru întărirea economico-organizatori- tid a celor mai devotaţi şi merituoşi
lui de cost şl îmbunătăţirea continuă a cerut. Numai după ce comitetul raional că să-şi prpvadă în planurile de pro tovarăşi. In organizaţiile de partid au V. FUR1R
ducţie măsuri concrete care să ducă la
calităţii producţiei. de partid s-a deplasat jos în organi creşterea producţiei agricole, fa dez
voltarea ramurilor anexe, la creşterea
încă de !a începulul anului trecut, zaţie şi a luat o serie de măsuri or avutului obştesc. Mergînd pe această
linie, atenţia comitetului raional de
au arătat darea de seamă şi delegaţii ganizatorice, dînd şl îndrumări preţi partid a fost îndreptată înspre orien
tarea G. A. G. să treacă la
în cuvîntul lor, prin grija organiza oase, sarcinile de plan au început să organizarea muncii colectiviştilor
pe echipe şi brigăzi cărora li s-a
ţiilor de partid, sindicale şi lU.T.M. se realizeze. repartizat pe baza pianului de pro
ducţie suprafeţe din diferite culturi.
s-a organizat o largă dezbatere a întreprinderea de industrie locală Pentru prima dată în acest an s-a a-
plioat şi sistemul retribuirii supli
sarcinilor de plan în cadrul fiecărei !,Horia" se numără printre cele care mentare a muncii colectiviştilor.
întreprinderi. Cu această ooazie s-au nu şi-au realizat sarcinile de plan au — Dacă în anul trecut, la o serie
de culturi, a arătat în cuvîntul Iul
făcut propuneri preţioase pentru îmbu arătat tovarăşii Grlgore Mureşan şi Oc- tov. Mihai Dobîrtă, preşedintele G.A.C. Despre unele aspecte din activitatea
Cistei, am obţinut sportiri mari de re mecanizatorilor de la S. I . T Orăstie
nătăţirea procesului de producţie, fo tavian Popa. Pe lingă cauzele obiecti colte faţă’ de prevederile de plan, a-
cest fapt se datoreşte şi aplicării sis
losirea la maximum a capacităţii de ve, au fost şi unele subiective. In temului de retribuţie suplimentară a Conferinţa raională de partid a fă fost primiţi, în afara muncitorilor in
muncii. Astfel, colectiviştii au fost mai cut aprecieri şl asupra muncii desfă dustriali, colectivişti şi întovărăşiţi har
producţie, a rezervelor interne, elabo- primul rînd întrecerea socialistă în în mult cointeresaţi la sporirea produc şurate de S.M.T. Alba, subliniind că nici, fruntaşi în muncile agricole.
ţiei la hectar. această unitate a contribuit în mai
rîndu-se planuri de măsuri tehnico- treprindere nu a fost bine organizată Activul fără de partid a adus un
Măsurile luate de comitetul raional,
organizatorice. S-au creat astfel toate şl îndrumată. Apoi s-au făcut aprovi de organizaţiile de partid şl sfaturile
populare în direcţia întăririi economi
condiţiile pentru îndeplinirea şi depă zionări şi o serie de cheltuieli nera co-organizatorice a G.A.0. au dus la mare măsură la sporirea producţiei aport deosebit în îndeplinirea sarcini Sarcinile trasate oamenilor ţiunii. Mecanicul Golţea Con
agricole din raion prin efectuarea de lor. In scopul îmbunătăţirii muncii cu
şirea sarcinilor de plan la toţi indicii. ţionale, astfel că întreprinderea a în lucrări la timp şi de bună calitate. activul fără de partid, prin reorgani muncii din patria noastră de stantin şi strungarul loan Bu
Vorbind despre succesele colectivului cheiat anul 1959 cu o pierdere de către plenara C.C. al P.M.R. din zaţii au construit un dispozitiv
de muncă al uzinelor metalo-chlmice 540.000 lei. Nici comitetul executiv al S-a evidenţiat şl faptul că planul a- zarea şi lărgirea lui, au fost cooptaţi decembrie 1959 au mobilizat pe pentru recondiţion-area supape
Zlatna, ţov. Emil Mohai, a arătat că sfatului popular raional nu s-a ocu nual a fost depăşit cu 9,3 la sută tovarăşi merituoşi. mecanizatorii de la S.M.T, lor de refulare de la pompele de
în anul 1959 au fost bogate. Planul pat cu toată răspunderea de îndru Iar preţul de cost per hantru a fost Cu toate acestea, în munca de par Qrâştie în lupta pentru a rea „i injecţie. Prin a(plicaireă acestei
producţiei globale a fost îndeplinit marea şi controlul acestei întreprin redus cu 11 lei faţă de sarcina de tid există încă o serie de deficienţe.
cu 20 de zile mai deţvreme. Pe între deri, deşi îi este subordonată. plan. Unepri în controlul de partid asupra liza sarcinile prevăzute în pla inovaţii, staţiunea vă realiză e-
gul an productivitatea muncii a cres In lumina documentelor plenarei In atenţia "conferinţei au stat şi muncii unor organizaţii de bază s-au nul de producţie înainte de ter oonoimii în valoare' de' circa
cut cu 2,3 Ia sută faţă de prevederile C.C. al P.M.R., din noiembrie 1958 şl G.A.S. din raionul Alba. în anuf tre manifestat lipsuri. Adunările generale men, pentru a realiza' economii 40.000 lei anual. In afară de
planului. Un succes deosebit a obţinut iulie 1959, privind realizarea de cît
colectivul acestei întreprinderi şi în mai multe economii peste sarcinile de cut s-au obţinut unele succese, dar , ale unor organizaţii de bază nu au fost însemnate la preţul de cost al această, se scurtează jniullt- du
ele sînt pe departe de a satisface ce întotdeauna la nivelul, cerinţelor. Au
rinţele. S-a desfăşurat o slabă activi existat şi mai există încă organizaţii lucrărilor de reparaţii. Ei s-au rată reparaţiilor. Tovărăşii Zlate
privinţa economiilor. In întreg anul plan, sub îndrumarea comitetului ra angajat astfel să termine repar Niqolae, şeful de atelier, împreu
s-au realizat economii peste sarcinile ional de partid, organizaţiile de partid
de plan de 928.000 lei, angajamentul şi conducerile administrative, oamenii tate ta G.A.S. Alba — sectorul Oarda de ba?ă care se ocupă slab de folosi raţiile la tractoare şi la maşinile nă ctf mecanicul Fleşeru 'Aurel,
fiind astfel cu mult depăşit. muncii din întreprinderi au efeotuat o
-Succese importante în cursul anului minuţioasă analiză a posibilităţilor şl la G.A.S. Galda unde în sectorul rea şi lărgirea activului fără de partid. cu care vor lucra în dalmpania1 lucre,ază în' prezent la o' inova
trecut, a reieşit din lucrările conferin existente, angajîndu-se ca în întreg
ţei, au obţinut şi ceferiştii din cadrul raionul Alba în anul 1959 în între legumicol şl în sectorul zootehnic s-au,, ?ri /"?Vi•riC j de primăvară pînă cel tîrziu la ţie la maşina dé alezat’ cuzineţi-
complexului C.F.R. Teiuş-Coşlariu. Ast prinderi să se realizeze economii de
fel, datorită faptului că organizaţia de 7.980.300 lei. Datorită eforturilor de înregistrat pierderi. Lipsurile semnala 15 februarie. bielă. Aplicarea’ inovaţiei lor, va
bază a militat în tot timpul anului puse de oamenii muncii în frunte cu
pentru realizarea sarcinilor de plan, a comuniştii s-au realizat numai în 11 te au influenţat negativ rentabilitatea In concluziile trâse pe marginea lu Printr-o bună organizare a scuti staţiunea' de numeroasele
arătat tov. Cornel Catană şi Vasile luni, economii de 12.726.800 lei.
Stremţan, la depoul şi staţia C.F.R. G.A.S. Trăgînd învăţămintele necesare crărilor Conferinţei raionale de partid muncii, au şi reuşit ca pînă la1 'deplasări lă centrul mecanic diti
Teiuş s-a reuşit să se facă progrese Cu toate aceste succese însemnate
mari în ce priveşte siguranţa circu obţinute, ău arătat darea de seamă şi şi luînd măsuri faţă de lipsurile sem Alba, tov. Aurel Bulgărea, secretar al 20 ianuarie să repare tractoa Sibiu, ou diferite piese’ pentru
laţiei în remorcarea trenurilor cu supra- delegaţii care au luat cuvîntul, mai
tonaj şi economisirea de combustibil. sînt încă rezerve mari în întreprinde nalate în cadrul conferinţei, sectorul Comitetului regionâl de partid, a ară rele în proporţie de 50 la’ sută, a li se execută operaţia' respec
Rezuitaiul acestei munci a fost că pe rile raionului în direcţia reduce
depou s-au obţinut economii de aproa rii preţului de cost şi sporirii socialist al agriculturii raionului Alba tat că darea de seamă prezentată în
pe 1 milion lei. productivităţii muncii. Sînt organiza
ţii de bază, comitete sindicale sl va face paşi mari spre consolidarea faţa conferinţei ă fost completă si că plugurile de tractor în proporţie' tivă. i
La înălţimea sarcinilor din planul conducători de întreprinderi, ce-i drept
economico-organizatorică şi continua a reuşit să ridice cele mai importante de 67 la sută, se-mănătoriile în Econdmîî însemnate se reali
dezvoltare a tuturor G.A.C. şi Înto aspecte ale activităţii comitetului raio proporţie de 76 la sută, discuito- zează şi în urmă montării unei
vărăşirilor. nal de partid. Ea a reuşit să sdoată în
evidenţă activitatea comuniştilor în pro rile în proporţie de 20 la sută, pompe centrifuge cu ajutorul că
Ferm elor zootehnice, mai ducţie, realizările şi lipsurile manifes iar motoarele stabile sînt deja reia se spală piesele de la ma
tate.
terminate de reparat.- şinile şi tractoarele 'aflate în re
Au fost însă şi unele lipsuri. Darea
multă atenţie ! de seamă nu a explicat, de pildă, cau Fruntaşe la reparaţii' sînt e- paraţie. Este de menţionat că
zele care au generat unele neajunsuri,
Conferinţa raională de partid a dez poruitib-siloz. Totodată ne-am propus a vem’t cu puţine propuneri şi suges chipele conduse de Dumitru Cor pînă acum piesele se spălau cu
bătut pe larg şi problema dezvoltării — a arătat tov. M. Dobîrtă să spo tii, care să ducă la îmbunătăţirea ac
şeptelului de animale. Analizînd sarci rim numărul de animale la 100 vaci, tivităţii pe anul acesta. O lipsă a dării nel şi Pricăjan Gheorghe. Primă petrol şi motorină, Iar prin mon
nile trasate de Consfătuirea de la Con de la 12 existente, al scroafelor făcă de seamă a fost şi faptul că nu a
de producţie s-a situat şi colectivul puţini la număr, care se pare că se stanţa şi de plenara C.C. al P.M.R. toare la 73 şl la ol la 600. De ase arătat- modul cum s-a exercitat dreptul şi-a realizat sarcinile de plan tarea pompei centrifuge, se spă
întreprinderii Vinalcool Albă. Colecti mal împacă cu risipa de materiale de din 3-5 decembrie 1959, conferinţa a menea să creăm o fermă de 1.000 pă de control al organizaţiilor de partid,
apreciat că nu s-a făcut totul, că nu sări. asupra conducerilor administrative. stabilite pînă la 20 ianuarie îri lă cu apă.
a existat o preocupare la nivelul po
vul de aici a economisit în anul tre fa unele locuri de muncă, cu procen sibilităţilor de dezvoltare a acestuia. In direcţia asigurării bazei furajere, Apreciind modul în care s-au purtat proporţie de 160 la' sută, iar a' Mecanizatorii 'de lă S.M.T.
cut peste 6,5 milioane lei. Succese, au tul ridicat de rebut etc. Asemenea si deşi au fost date indicaţii, G.A.C. au discuţiile tov. A. Bulgărea a arătat
arătat în cuvîntul lor tovarăşi ca Ale tuaţii se mai întîlnesc la I.R.T.A., In cadrul unor gospodării a existat făcut încă prea puţine lucruri. că ele au fost principiale, dovedind doua în proporţie de 120 la su Orăştie se mîndresc pe drept
totuşi o oarecare preocupare pentru simţ de răspundere. Poziţia comunişti
xandru Mariş, Iosif Toth, Valeriu Ne l.I.L. „Horia", întreprinderea „Gh. Do creşterea animalelor. Astfel rezultate In unele G.A.C. furajele însilozate lor din conferinţă reflectă de fapt şl tă. Celelalte cinci echipe se a- cuvînt cu aceste realizări de
gri şi alţii, au obţinut şi colectivele de ja“, Iprodcoop şl altele. bune a obţinut, aşa cum a arătat în nu au fost de oalitate. Slabă preocu poziţia lor în procesul de producţie.
muncă de la revizia de vagoane Coş. cuvîntul său toV. Ispas Duşa colecti pare au dovedit în această direcţie flă şi ele la zi cu sarcinile din seamă. EI sînt’ însă pe bună
lariu şi Teiuş, staţia C.F.R. Teiuş, Deficienţe serioase 6-au manifestat vist, G.A.C. Berghin, care şi-a creat G.A.G. Obreja, Găpud, Getea şi Teiuş. Vorbind apoi despre succesele din
Atelierele centrale, fabrica „Ardelea în cadrul unor întreprinderi şl în ce o fermă de 10 vaci, iar în anul acesta cadrul raionului tov. A. Bulgărea a planul de reparaţii. Trebuie men 'dreptate’ nemulţumiţi de compor-
na" şi altele. priveşte întărirea disciplinei în mun s-a prevăzut sporirea fermei zootehni La acestea se mai adaugă şi faptul ar'Yătat că* 'realizărilre- obţiniu'yte în în-
că. Vinovaţi pentru acestea sînt condu ce cu încă 100. de oi şl 70 miei, cu că îngrijitorii de animale nu peste tot treprinderi oglindesc creşterea maturi ţionat că majoritatea mecaniza ! tăiea Unora 'dintre' tovarăşii din
Din lucrările conferinţei ă reieşit cătorii întreprinderilor respective, or 32 vaci şl 6 boi. sînt cei mai calificaţi oameni, iar re tăţii şi competenţei organizaţiilor de
că în raionul Alba sînt întreprinderi ganizaţiile de partid, sindicale şl tribuţia îngrijitorilor nu se face în ra partid în conducerea economiei, creş torilor lucrează c-u hărnicie pen ' «electivul lor, cüm esté de exem
care, cu tot ajutorul dat de comitetul U.T.M. care s-au ocupat slab de edu O preocupare deosebită pentru for port cu producţia Qbţtruită ci după terea conştiinţei oamenilor muncii, ca
raional de partid, nu au reuşit să-şi în carea în spirit nou faţă de muncă a marea şi dezvoltarea fermelor zooteh zile-muncă fixe. urmare a educării lor în spirit nou, tru- a executa reparaţii de ca plu, tractoristul Potruţesou Ni
deplinească sarcinile de plan. Printre . unor muncitori. Sînt situaţii ca cea nice a avut-o comitetul raional de partinic. Există deci toată garanţia că
acestea se numără întreprinderea „Gh. de la fabrica „Ardeleana" unde numai partid faţă de gospodăriile agricole Nu pe măsura posibilităţilor s-a dez în viitor se. vor putea obţine noi suc litate şi pentru a scurta durata' colae, căre în loc să-şi Vă'dî dé
Doja“ şi l.I.L. „Horia". numărul învoirilor se ridică la 613 colective constituite în acest an. Ast voltat sectorul zootehnic în oadrul cese.
zile-otn, timp în care se puteau pro fel, aşa cum au arătat tov. C. Ien- G.A.S. din raion. acestor reparaţii. Mecanici agri luciru, Umblă toată ziuă gură-
— La întreprinderea „Gheorghe Do duce peste 320 perechi încălţăminte, druşalr,. Nicolae Feneşerlu şl alţii Cifrele de plan pe 1960, a arătat
ja" a arătat tov. Vasile Marcu, mai iar la atelierele centrale „Ardealul" G.A.C. Alba lulia şi-a creat o fermă Trăgînd învăţămintele necesare din vorbitorul, au fost dezbătute cu toţi coli ca Jeic loan, tractorişti că cască 'de la un loc 'dé muncă la
stru miner, s-an manifestat mult timp întirzierile şl învoirile echivalează cu de 10 vaci, G.A.C. Bucerdea o fermă lucrările plenarei C.C. ai P.MR. din oamenii muncii. Cu acest prilej, a
lipsuri în organizarea muncii. Astfel, timpul necesar reparării a aproxima de 180 oi, G.A.C. Ighiu o fermă de 3-5 decembrie 1959, în cuvîntul lor de reieşit că din partea muncitorilor ci Âurel Oniga, Croitoru Barai am- altul. Tractoriştii RusU Petru şi
de abia în ultimul timp s-a trecut la tiv de 3 tractoare. 200 oi. legaţii la conferinţă, colectivişti şi frele respective au fost primite cu en
preluarea schimbului la locul de mun muncitori din G.A.S. s-au angajat că tuziasm şi hotărîrea de a le realiza şi bie şi alţii, sînt exemplu de hăr- Imbre Iosif, au găsit că esté mai
Cu toate acestea numărul de ani vor spori mult fermele zootehnice. chiar depăşi. S-au luat astfel anga
male Ia suta de hectare este sub cel jamente şi s-au descoperit noi nicie şi disciplină. Un merit al simplu să confecţioneze cuţite
necesar. Dezvoltarea continuă a şeptelului rezerve interne, de sporire a produc
de animale ridică însă şl problema ţiei şi realizarea de economii. De alt lor este şi acela că se preocu de bucătărie în loc să lucreze
Practica, aşa cum a reieşit din lu construcţiilor necesare adăpostirîi lor. fel, plenara CX. al P.M.R. din de
crările conferinţei, a dovedit că fer In această direcţie, aşa cum a reie cembrie 1959, precizează şi stabileşte pă pentru a recondiţiona diferite la reparatul maşinilor şi tractoa
mele zootehnice au adus gospodăriilor şit din lucrările conferinţei, unităţile ca pentru anul acesta să se realizeze
agricole colective mari venituri. In socialiste au manifestat preocupare pen economii de 5,2 miliarde lei. Pentru piese. Croitoru Haralaimbie a relor, iar Mureşan' Vaier, atunci
amil lrecut, de pildă, veniturile din tru realizarea de grajduri şi saivane realizarea acestor sarcini, nou! or|gan
fermele zootehnice, deşi acestea au fost ieftine, folosind resursele locale. De ales cit şi organizaţiile de partid vor recondiţionat, de pildă, axe-am- cînd é trimis dé şeful de echipă
mici, se ridică la 633.500 lei. Veni pildă, la G.A.C. Berghin, a arătat tov.
turile puteau însă fi şi mâi mari dacă Ispas Dusa, s-a construit un grajd trebui să se preocupe cu ţoală răs breiaj, furcă-ambreiaj cadru-că- la magazie după diferite' piese
s-ar "fi creat condiţii mâi bune de fu pentru 50 bovine. După proieot, âcest
Creşte şi se intăreşie sectorul rajare a animalelor. O preocupare a grajd costa 120.000 lei. Folosind însă punderea. Trebuie făcut iotul pentru rucior şi alte piese. său soule, uită să se măi întoar
socialist al agriculturii G.A.C. Cistei, a arătat tov. Mihai Do- resursele locale şi prin muncă volun
bîrtă, a lost în anul trecut şl porutn- tară grajdul a fost construit cu numai ca producţia şi productivitatea muncii In anul trecut, S.M.T. Orăş- că dacă cineva din echipă nu se
bul-siloz. Văzînd însă marile avantaje 45.000 lei.
pe care le oferă acesta în sporirea să crească, iar preţul de cost să fie tie a realizat economii la preţul duce să-l cheme. Mulţi mecani
producţiei animale, colectiviştii de aici In general în această problemă
Conferinţa raională din anul 1958, un număr de 19.175 familii, cu 48.448 şi-au propus să sporească cu mult G.A.C. au manifestat mult interes. Pe redus sistematic. Noul organ va tre de cost în valoare de peste zatori se' întreabă : „Cum îi lasă
potrivit sarcinilor celui de-al 11-lea ha, întreaga răspundere în munca de în acest an, suprafaţa cultivată cu alocuri însă s-a simţit lipsa îndrumă
Congres al P.M.R. şi a Conferinţei transformare socialistă a agriculturii rilor tehnice din partea sfatului popu bui să-şi îndrepte în primul rînd aten 600.000 lei din oare circa 500.000 oare inima pe aceşti tineri să
regionale de partid, a pus in faţa Co s-a mutat în organizaţiile de bază, la lar raional, din care cauză unele lu
mitetului raional de partid Alba sarci comitetele de partid comunale şi sfa crări au întîrziat. ţia înspre acele întreprinderi şi orga lei au fost realizaţi în urma re- „ardă gazul degeaba“ în timp
na de mare răspundere de a munci turile populare. Acestea au acumulat
neobosit pentru ridicarea producţiei a- astfel o bogată experienţă în munca condiţionării de piese şi a pre ce toţi ceilalţi lucrează cu hăr
grlcole pe calea dezvoltării sectorului politică de transformare socialistă
socialist al agriculturii, prin întărirea a agriculturii. lungirii duratei de funcţionare a nicie la realizarea planului
şi consolidarea economico-organizato
rică a unităţilor socialiste agricole — In satul nostru, Buccrdea, a ară tractoarelor şi maşinilor. In Asemenea' oameni sînt pu
existente şi crearea de noi unităţi so tat în cuvîntul său tov. Nicolae Fe-
cialiste agricole. neşeriu, preşedintele G.A.C. din Bu- anul acesta, mecanizatorii de ţini, ce-i drept, la S.M.T. Orăş
cerdea, înainte de Consfătuirea de la
Despre munca depusă de organiza Constanţa era constituită doar o în aici sînt hotărîţi să realizeze un tie. Ei există totuşi şi organi
ţiile de partid, sfaturile populare şl tovărăşire agricolă mică. In scurt timp
de celelalte organizaţii de masă, des însă, orgnnizîndu-ne bine munca am volum şi mai mare de econo zaţia U.T.M. are datoria să-i a-
pre melodele şi măsurile organizatori reuşit să formăm încă o întovărăşire.
ce penlru ducerea la îndeplinire a sar Rezultatele bune obţinute în întovără mii. De aceea, ei şi-au sporit jute în aşa fel îneît să se tre
cinilor în agricultura raionului, s-au şire, ne-au ajutat mult în convingerea
ocupat pe larg darea de seamă şi dis ţăranilor întovărăşiţi de a se înscrie preocuparea faţă de recondiţio- zească la realitate. Gazeta de
cuţiile purtată în cadrul conferinţei. în G.A.C. care a luat fiinţă în Bu-
S-a făcut astfel o analiză profundă în cerdea anul trecut. Acum gospodăria narea pieselor, se străduiesc ca perete va trebui să-i critice mai
spirit critic şi autocritic. colectivă din Bucerdea numără 120 fa
milii (de la 86 familii cile an fost la prin calitatea reparaţiilor, prin aspru, să satirizeze mai mult pe
Astăzi, in cadrul raionului, sînt con inaugurare) cu peste 200 ha.
stituite 17 gospodării agricole colec respectarea normelor de îngriji toţi „pierde-vară“ din cadrul sta
tive, 39 întovărăşiri agricole şi 28 în Succese Importante în transformarea
tovărăşiri agrozootehnice care cuprind socialistă a agriculturii au obţinut, re şi întreţinere, prin ridicarea ţiunii. împotriva leneşilor, chiu-
calificării tractoriştilor să pre . iangiilor, a tuturor acelora o^re
C.oniiniia întărire a viefii interne nizaţii de bază unde în anul trecut lungească cît mai mult durata cred că se poate trăi fără . să
de parlld în îndeplinirea sarcinilor dc plan s-au
manifestat lipsuri. de iun cţionare a maşinilor şi munceşti, trebuie creată o con
tractoarelor. tinua opinie de masă. Numai în
Rezultatele pozitive din munca eonii. toresc în primul rind îmbunătăţirii Vorbind despre munca în G.A.S. vor O contribuţie de seamă la felul acesta' asemenea oameni
telului raional de partid, aşa cum a vieţii inlerne de partid, a creşterii bitorul a apreciat că mai sînt încă
reieşit din lucrările conferinţe', se da- simţului de răspundere personală a o serie de lipsuri. |.n priiţnil rînd aici realizarea unui volum sporit de pot fi ajutaţi să se îndrepte şi
economii, o aduc inovatorii sta- să devină şi mai utili societăţii.