Page 73 - 1960-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
1 Anul XH Nr. 1582
Fier vechi penlru ofelării?
iniţiativaprinde viaţă
Pentru cine cunoaşte bine sta­
ţia C.F.R. Simeria-Triaj, i s-ar
¦fi părut un fapt ciudat forfota
de duminică dimineaţa, înainte
de sosirea trenului de la ora
8,15. De obicei, aici urcă şi co­
boară foarte puţini călători. Du­
minică, Insă, în ciuda gerului ca­
re le biciuia faţa, în staţie aş­
teptau trenul o mulţime de oa­
meni, şi mai vîrstnici şi mai ti­
neri, care rîdeau şi discutau cu
voce tare, părînd a fi pe cît de
voioşi, pe atît de nerăbdători.
Se vedea cit de colo că vor că­
lători împreună şi că au de
dus la bun sfîrşit o acţiune im­
portantă. ,
In fine, trenul a sosit. Odată
cu plecarea lui, gara a rămas
d in . nou tăcută ca mai înainte.
Peste o jumătate de oră, 57
de ceferişti se aflau în staţia
Călan-Băi. Imediat s-au şi pus
pe treabă. Cele 10 vagoane ca­
sate şi dezmembrate cu cîteva
zile înainte, în zeci şi sute de
bucăţi cu ajutprul aparatelor de
sudură, au început să fie încăr­
cate în vagoane. Fierul rece le
ardea manile,- iar aerul răcoros
al dimineţii de iarnă şi vîntul
subţire, făcea ca frigul să le pă­
trundă prin îmbrăcăminte.
Aceasta însă nu le stăvilea ela­
nul. Lucrau cu încordare. Cîte
unul dintre ei, pentru a se dez-
Colecimsfe fruntaşe
din 6. A. C. Oacea
‘v W W
?N/VV/W^
. AS1NEFTA MICA
¦ Participînd cu regulari­
tate la muncă, ea a reuşit
să- efectueze în anul trecut
132 zite-muncă şi în acest
fel să se situeze printre
fruntaşii gospodăriei. Pen­
tru munca depusă, ea a
primit 1.850 kg. grlu, 1.575
kg, porumb, cantităţi în­
semnate ¦de alte produse
agricole şi o importantă
sumă de bani.
LET1Ţ1A COCIOBEA
In afară de muncă, pe
care o desfăşoară în gos­
podăria agricolă colectivă
din Bacea, Letiţia Cociobea
duce şi o intensă activi­
tate şi pe tărîm obştesc.
Ea este o deputată destoini­
că şi în acelaşi timp o agi­
tatoare pricepută. Prin
munca politică desfăşurată,
ea a reuşit să atragă în
colectivă numeroase fami­
lii de ţărani muncitori.
' ÍII REGIONALP.M1 HUNEDOARASI At SFATULUt POPULARREGIO
Marţi 26 ianuarie I960
morţi, se apropia din clnd în cînd
de Ioan Păcuraru, care lucra cu
aparatul de sudură, pentru a
tăia şi mai mici bucăţile de me­
tal care erau prea grele şi nu
puteau fi încărcate.
Ioan Păcuraru nu este sudor
de meserie, ci lăcătuş, dar se
pricepe la toate. Cum a auzit
că pentru vagoanele casate din
Călan este nevoie de sudori, ca­
re să le taie şi să le dezmem­
breze, căci altfel nu puteau fi
încărcate într-alie vagoane şi
transportate, s-a oferit cel dinţii. pozion, tov. Elena Frunză, An­
Acum era singurul sudor pe tot
, şantierui", căci cea mai mare
parte din operaţia aceasta s-a
făcut cu o zi înainte, sîmbătă.
Simbătă au mai fost cu el şi
sudorii Nicolae Cibian de la de­
poul de locomotive C.F.R. Sime-
ria şi Nicolae Stîrc de la Ate­
lierele* de locomotive si vagoane.
Au tăiat atunci împreună nu mai
puţin de 5 vagoane. Celelalte 5,
din cele 10 pe care le-am amin­
tit mai sus, au fost tăiate cu
cîteva zile mai înainte.
Luptîndu-se cu gerul şi ză­
pada, cei 57 de ceferişti de la
revizia de vagoane Simeria au
încărcat în cursul zilei de du­
minică de la Călan-Băi peste 34
tone de fier vecfii, care va lua
în cu-rînd drumul oţelăriilor Mar­
tin din Hunedoara.
Cu cele peste 34 tone de fier
vechi colectat duminică, ceferiş­
tii din Simeria au colectat pen­
tru oţelarii hunedoreni pînă in
prezent, circa 100 tone de fier
vechi.
C. GHEORGHE
Maşină redată
producjiei
Zilele acestea', la secţia meca­
nic şei de la Atelierele G.F.R.
Simeria, după ce a fost supusă
unor luorări de reparaţii, a fost
redată producţiei maşina de rin-
delat cu masă alergătoare.
Prin contribuţia adusă de
muncitorii Pavei Moca, Gheor-
ghe Mihuţ, Carol Ufmeanu şi
Nicolae Hăncilă, timpul de dare
în folosinţă a maşinii a fost re­
dus Ia jumătate. In acelaşi timp,
la redarea maşinii în funcţiune,
s-â realizat o însemnată eco­
nomie la metalele neferoase.
U n ii
Răspunzînd chemării la între­
cere lansată de minerii din Lu-
peni, colectivul minei Vulcan
şi-a propus printre alte obiective,
să realizeze în anul 1960 o eco­
nomie de 615.000 lei. Desigur că
la mina Vulcan sînt posibilităţi
şi resurse suficiente nu numai
pentru îndeplinirea, ci şi pentru
depăşirea acestui angajam ent
Este de datoria fiecărui munci­
tor, tehnician şi inginer să a-
ducă o contribuţie cît mai mare
la lupta pentru realizarea de
economii.
Ce se întîmplă însă la sectorul tor, a găsit o soluţie bună. In puţin timp ide brigada lui Va- nalele de apă ale galeriilor ’de
II al minei, sector care extrage
aproximativ o treime din produc­
ţia exploatării şi căruia îi re­
vin sarcini deosebite pe linia
realizării unor economii oît mai
mari ? Se poate afirma că ma­
joritatea muncitorilor din acest
sector caută pe toate căile să
economisească la locurile lor de
muncă material lemnos, explo­
ziv, capse, caută să sporească
productivitatea muncii. Rezulta­
tele ce se dobîndesc, diferă însă
de la brigadă la brigadă. Spre
exemplu, pentru armarea abata­
jului frontal din stratul 15, se
consuma o cantitatea mare de
material lemnos, se întîmpinau
greutăţi în transportul lemnului
pînă la frontul de lucru. Comu­
nistul Emanoil Bordea, şeful bri­
găzii, s-a gîndit în fel şi chip la
ceea ce ar trebui făcut pentru a
înlătura greutăţile şi a face
munca membrilor brigăzii mai
rodnică şi mai uşoară. In cele
din urmă, cu sprijinul ingineri­
lor şi al tehnicienilor din sec­
tăUUm
‘ Ë 2A
WihpiimimnaeirMA
• Să ridicăm continuu munca
de partid la nivelul sarcinilor —
Conferinţă raională de partid Alba
(pag. 2-a) ;
• Maratonul construcţiilor
(pag. 3 -a):
• Savanţii sovietici despre noua
realizare a tehnicii balistice
(pag. 4-a).
I „ 4 pagini 20 b§! Material refractar
SĂRBĂTORIREA de calitate
superioară
CENTENARULUI P. •îmbunătăţirea calităţii produ­
selor este una din preocupările
Cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la naşterea lui de seamă ale colectivului Indus­
Anton Pavlovioi Cehov, Consiliul regional A.R.L.U.S., în co­ triei ceramice din Baru Ma­
laborare cu secţiile de învăţă mint şi cultură ale sfaturilor, re. Dacă acum 4—5 aini cărămi­
populare regional şi raionale şi comitetele de luptă pentru zile pentru oaleile de turnare li­
pace, au organizat în zilele de 24 şi 25 ianuarie a.c., mani­ vrate sidemirgîştilor hunedoreni
festări închinate vieţii şi operei marelui scriitor rus. rezistau abia -1a 6 şarje, ele re ­
zistă astăzi la1 11 şi ohiar 12
Simpozion Cornelia Bucur, a ţinut confe­ La atelierul de timplărle al Fabricii chimice din Orăştle a şarje.
rinţa „Dramaturgia lui A. P. început să se producă de curînd mese tip mobilă „Ileana", pen­
La cinematograful ’„Filimon Cehov“.- tru maşini de cusut. Fruntaşi în producţie la executarea acestui Această realizate' se datorea­
Sîrbu“ din Deva a fost organi­ produs sînt comuniştii Adrian Stoica şi Ioan Cosma. Ei îşi de­ ză atît noilor măsuri tehnice lua­
zat duminică un simpozion pe Conferinţa a fost audiată de păşesc zilnic norma în medie cu 10 la sută. te de conducerea întreprinderii,
tema „Viaţa şi opera lui A. P. peste 350 oameni ai muncii din
Cehov“. In oadrul acestui sim­ localitate. cît şi atenţiei pe care o acordă
fiecare muncitor, maistru, teh­
Expoziţii de cărţi nician şi inginer, respectării în­
gliei Nistor şi Victor Pogolşâ, tocmai a procesului tehnologic
profesori la Şcoala medie „De- La' unele centre de raion din şi reducerii la maximum a pro­
cebal“, aiu vorbit despre viaţa regiunea noastră, s-au deschis centului de rebut.
şi opera acestui mare scriitor expoziţii de cărţi ouprinzînd o--
rus. perele lui A. P. Cehov. La Industria ceramică 'din
Baru Mare, a început de cu­
Cei peste 700 'de’ oameni ai Expoziţia de cărţi din oraşul rînd fabricarea unui material re­
muncii prezenţi în sală, au vi­ Deva a fost deschisă la „Libră­ fractar de bună calitate, nece­
zionat apoi filmul românesc „La ria noastră". Cu ocazia deschi­ sar cillindrării dopurilor de în­
chidere a oalelor de turnare la’
mere“, inspirat din opera scrii­ derii expoziţiei, tov. prof. An­ oţellăria Martin nr. 2 din Hune­
gliei Nistor a vorbit despre o- doara. Trebuie amintit că pîna
torului A. P. Cehov şi filmul pera scriitorului. acum, acest materiali se procură
din import.;
sovietic „Poemul mării“. Tot în Deva, în faţa' Şcolii
medii „Decebal“, a fost amena­ Succese u sin a
Conferinţă jată o vitrină cu fotografii re­
prezentând viaţa şi opera lui A. //
Toi în cadrul sărbătoririi cen­ P. Cehov.
tenarului A. P. Cehov, în sala r V letona C a í a n AAAAA/V
cinematografului „Maxim Gor- N. ACHIA1
ki“ din Hunedoara, tov. proiî.- corespondent
Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ Intr-lina din zilele trecute, Ce l-a determinat pe toţi,
nerii de la uzina „Victoria“ Gă-
La propunerea deputaţilor lan, antrenaţi în întrecerea so­ difuzoarele din staţia C.F.R. ca unul, să ia această hotărî- Ş
cialistă, a-u obţinut însemnate Teiuş transmiteau felicitarea] re? De ce nici măcar unul
succese în primele două decade Direcţiei regionale C.F.R. din ei n-a şovăit cînd i s-a
ale lunii ianuarie. Cluj către personalul comple­ înmînat foaia de parcurs ?.
Reparaţii de poduri Recent, ei au propus să se între­ xului C.F.R. Teiuş-Coştariu, Desigur, numai conştiinţa şi
prindă o acţiune în vederea lărgirii Astfel, la sectorul furnale, pla­ grija faţă de realizările între-
Majoritatea podurilor din raza co­ drumului ce duce spre satul Rovine. nul de producţie a fost depăşit pentru comportarea sa exce­
munei Gurasada, raionul llia, deveni­ Tot ei au propus ca pentru efectuarea cu 4,1 la sută, fruntaş fiind co­ lentă In perioada viscolului.
seră în ultimul timp nepraoticabile în- acestei lucrări să se deschidă o ca­ lectivul furnalului nr, 1,- cu o
greunînd astfel circulaţia căruţelor şl rieră locală de unde să se procure depăşire de 7,4 la sută.
autovehiculelor. Acest lucru a fost se- întreaga cantitate de piatră. Ambele
zisat sfatului popular de mai mulţi propuneri au fost acceptate şi apli­ Frumoase realizări a obţinut
cetăţeni, iar deputaţii Viorel Iacob şl cate în practică. Astfel, aproape 900 şi colectivul semioocseiriei, care Cu circa două, trei săptă- gului colectiv. Ei s-au anga
Anghel Igreţ, au ridicat această pro­ pînă Ta 22 ianuarie, a depăşit mîni în urmă, prin locurile a- jat ca în anul 1960 să depă,- ^*
blemă şi în cadrul unei sesiuni. Ei de cetăţeni cu 395 de atelaje, au parti­ planul ou 10,1 la sută. Geie mai
au propus să se mobilizeze un număr cipat mai multe zile -la rînd, la mun­ bune rezultate s-au înregistrat
însemnat de cetăţeni, care, prin muncă ca voluntară pentru extragerea din la cuptoarele bateriei oarbofluid, cetea a bîntuit un viscol pu- şească planul de producţie la
voluntară, să repare podurile din raza carieră a 20 ntc. piatră şi pentru unde depăşirea de plan este de
comunei. Personal apoi, deputaţii Vio­ transportul din albia unui rîu a 500 11,6 ia sută. Acelaşi colectiv a ternic, care a durat cîteva zi- toţi indicii, să realizeze eco-
rel Iacob şl Anghel Igreţ, au stat de m.c. de pietriş. Tot acest material a mai extras şi valorificat cu 70,5
vorbă cu mai mulţi cetăţeni, convin- fost apoi folosit la repararea drumu­ la sută mai mult gudron, faţă
gîndu-i de necesitatea reparării podu­ lui amintit. de prevederile planului.
rilor. S-au prestat astfel peste 100 de le. Vîntul ridica valuri întregi nomii însemnate la preţul de
ore muncă voluntară şi s-au reparat Noi Construcţii Şi la turnătoria uzinei s-au
toate aceste poduri. Tot cu această obţinut în această perioadă suc­ de zăpadă, piuiîndu-le furios, cost. Pentru aceasta, forţa vie
ocazie, cel doi deputaţi au mobilizat Zilele trecute, la îndemnul unui grup cese. La sortimentul cazane de
216 cetăţeni la curăţatul zăpezii din de deputaţi, cetăţenii din comuna Ceru încălzire centrală, planul a fost de colo-colo. a locomotivelor trebuie utili­
şanţuri. Băcăinţi, raionul Oxăştie, au extras, realizat în proporţie de 119,8 la
transportat şi aşezat pe o lungime de sută, iar la sortimentul piese de Pe o asemenea vreme, că­ zată în întregime, trebuie e-
întreţinerea drumurilor 1 km, de drum, aproape 50 m.c. de radiatoare in proporţie de 112,7
pietriş. Tot la propunerea deputaţilor la sută. Montării au livrat şi ei ruţaşul preferă conomisit cît
Deputaţii Marîa Piesa şi Nicolae din comună, s-au procurat şi 53 m.c. cu 16 la sulă mai m’ulte produ­
Stanciu din comuna Bucureşci, raio­ de piatră pentru construirea unui lo­ se decît prevede planul. să stea acasă, mal mult com- >!
nul Brad sînt apreciaţi de către ce­ cal de şcoală. In aceste acţiuni, s-au bustibil şi a- $
tăţenii din localitate pentru numeroa­ evidenţiat în mod deosebit cetăţenii I. CRAŞGA şoferul pleacă O am eni şi fapte
sele propuneri şi acţiuni întreprinse în Traian Tat, Avram Munteanu, Romu­
vederea bunel gospodăriri a comunei. lus Noja, Aurel Drăgan, Traian Tril corespondent la drum cu tea­ poi, cel mai im- $
şi alţii.
mă, iar mecanicilor de loco­ portant lucru, este remorcarea 4
motivă li se permite să retnor- trenurilorcu tonaj sporit. , <
( cheze trenuri cu tonaj redus]
cu 20 la sută. La baza acestei hotăriri >
mai stă fără îndoială apăra­
Şefii de tură de la depoul rea prestigiului de unitate
C.F.R. Teiuş au trăit atunci
cîteva zile pline de surprizei fruntaşă pe ţară, titlul cuce-
Contrar aşteptărilor, nici unul rit pentru realizările din pri*
dintre mecanici n-a soli­ mul seniesţru al anului tre­
citat reducerea tonajului. cut. i>: î
Ioan Dascălu, Livlu Sîr­ De amintit că şi realizările]
bu, Ioan Păcuraru, Gligor . obţinute în cel de-al doilea
Medrea, toţi mecanici, pre­ semestru, sînt cît se poate de,
cum şi fochiştii, se, prezentau bune. Ele îi îndreptăţesc să,
ca de obicei, la orele potrivite, spere că îşi vor păstra pe mat
ris ip e s c pentru a primi foile de par­ departe acest titlu.
ad u n ă curs, cu singura deosebire dl Faptul că în zilele de viscol
?
pe feţele lor se putea citi în trenurile au mers fără nici o
timpul* acela mai multă îndîr- abatere, ca in zilele senine dă
brigada condusă de comunistul sile Tivadar, de abia se mai ţin? transport), bandajarea s-a făcut fire. Privind cifrele de pe ele, vară, îşi are explicaţia în
Emanoil Bordea, lemnul vechi Ba mai mult, s-au găsit grinzi numai de „ochii lumii“, uu toa- clătinau din cap mulţumiţi şl coeziunea acestui harnic co­
nu mai este lăsat în surpare, prinse de armătură prin cuie 1 te că şefului de brigadă i-a fost se îndreptau spre locul unde lectiv, în dragostea lui faţă
el se foloseşte la stive. Stivele Aceia care au executat asemenea atrasă atenţia în repetate rîn- trebuiau să remorcheze garni- de muncă,
se mută după frontul de lucru luorări dau dovadă de lipsă de duri să armeze suplimentar, a- turile.
(VvW v\ WvVWVvWN''
care înaintează. La stivele de răspundere pentru calitatea lu- cest lucru nu a fost făcut. Ga GH. COMŞUŢA
acum este folosit acelaşi lemn crărilor pe care le execută. o consecinţă a nerespectării mo­
ca şi în luna noiembrie. Lun­ Dar nu numai acesta este sin­ nografiei de armare, suitorul a
gind viaţa lemnului de armare gurul exemplu al muncii de intrat încă de pe acum în pre­
prin refolosirea lui, se econo­ mîntuială. siune: şi surparea care a urmat
miseşte o mare cantitate de ma­ In sectorul II lucrează de cî­ nh a putut fi evitată. In goană
teriali lemnos. Pe lingă aceasta, teva luni brigada condusă de după realizarea de oît mai mulţi
metri liniari de înaintare, mem­
Ste mai bSp S Î ..i'iiiHiiiimiiiiiiiiniiniiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiininr^ S Ş d r u .M ep brii 'brigăzii conduse de Maer
că, pentru că o La sectorul II al minei execută săparea Alexandru neglijează calitatea
U^or su'^or* ne' lucrării.
bună parte din Vulcan Lucrările suplimentare care
“ !t! Z .... ..... ..... . SShLiC trebuie prestate după această
bataj nu mai trebuie transportat turilor de lucru. In luna decem- brigadă aduc sectorului mari
de la distanţe mari şi în con­ brie a anului trecut, această bri­ pierderi.' Maiştrii mineri Octa-
diţii grele, el găsindu-se în ime­ gadă a terminat săparea suito­ vian Bozam, Galusek Iosif, Fio-
diata apropiere a frontului de rului de atac pe falie, nr. 1. Sui­
lucru. torul a fost dat în exploatare. Ge rea Sîrbu ou sînt mai puţin vi-
•novaţi de toată această neregu­
Mai sînt în sectorul II şi alte fel 'de lucrare a executat această lă. hi trec cu uşurinţă peste ca­
brigăzi, oare se străduiesc să do- brigadă, îşi poate da seama uşor
litatea. lucrărilor efectuate, neţi-
nînd seama de faptul că sînt
bîndească economii cît mai mari. oricine. Astăzi, numai după o principalii răspunzători pentru
Au mai rămas însă şi brigăzi lună de întrebuinţare, suitorul această stare de lucruri cu to­
din acelea care nu fac cinste co­ este greu accesibil chiar pentru tul inadmisibilă.
lectivului sectorului şi care prin circulaţie, fără să mai amintim Pentru ca realizările sectoru­
felul lor de a munci risipesc că pe el se face şi transportul lui II de la mina Vulcan să fie
cc. u t.. alţii, prin muncă con­ lemnului.
pe măsura posibilităţilor existen­
ştientă, au adunat. La unele lu­ Aceeaşi brigadă sapă acum te, se cer a fi luate măsuri de
crări miniere şi îndeosebi la suitorul de atac pe falie, or. 2. combatere a acelor tendinţe oare
suitoare, se văd urmele unei Calitafea lucrului la noul suitor subordonează interesul general
munci de mîntuială. Aşa, de pil­ nu se deosebeşte ou nimic de al colectivului, intereselor per­
dă, pe o porţiune a suitorului calitatea lucrării la suitorul nr. sonale, înguste. Situaţia în care Muncitoarele Iuliana Mezei, Rozatia Henţescu şi Irina Zsok,
din stratul 2, destinat transpor­ 1. Armăturile sînt puse în cîm- „unii adună, iar alţii risipesc“, care se văd în fotografia de faţă, sînt fruntaşe în producţie la
I.A.R.T. Deva. Lucrind cu hărnicie şi indemlnare la lipituricutii­
tului de lemn pentru abatajele puri mari, dimensiunea lemnu­ nu mai trebuie tolerată. întreg lor de conserve, ele îşi depăşesc zilnic norma în medie cu
4—5 la sută.
din straiele 15, 17 şi 18, s-au lui este necorespunzătoare (lemn colectivul trebuie mobilizat la
efectuat luorări de întreţinere. de dimensiuni corespunzătoare realizarea de cît mai multe eco­
Dar ce întreţinere mai este a- se găseşte la puţul 7 vest, dar nomii. C. MORARU
ceea, cînd armăturile puse de este pus la „conservare“ în oa-