Page 75 - 1960-01

Nr. 1582 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. S '

I ü -p i1: • /•¦’Jtrif.

A 1. a I I II If« SA |A A j»A| i .11 i i . 1 1.9

Gospodăria colectivă din Lăpuşnic şi sfudenfilor din fările regiunii
Balcanilor şi Mării Adriático

are posibififăfi să contracteze cu sfatul Peste cîteva zile, în Capitala patriei membru al biroului Comitetului regio­

noastre va avea loc întîlnirea tineretu­ nal U.T.M. IHI 3 fotbal de categoria1 A, Minerul
Lupeni. Din aceştia-, s-au evi­
lui şi studenţilor din ţările regiunii De asemenea, se vor organiza şta­ Sala de şaih' al duhului „Mi­ denţiat Mihafacjhe, Nisipeanu şi
nerul“ diin Lupeni' a găzduit GrăinicţeanU. ¦> *• ciortea
mai multe produse agricole Balcanice şi Mării Adriatlce. In ve­ fete aie tineretului pe următoarele tra­ duminică o competiţie de şah.;
Organizată de aisociaţiile spor­ corespondent
derea întîtnpinării acestui eveniment see : Alba Iulia—Defva, Brad—Deva, tive Energia Pâroşeni şi Mi­
nerul Lupeni, oomp'etiţia a reu­ V #11 E I!
deosebit din viaţa tineretului, ¦în re­ Petroşani—Haţeg—Deva, Sebeş—Orăş­ nit îri întrecere un număr de 6
echipe1. In finală s-au întîlnit Consiliul orăşenesc U.G.F.S.
Membrii gospodăriei agricole rioară posibilităţilor de oare dis­ Lăpuşnic au posibilitate'ă să con­ giunea noastră se vor organiza adu­ tle—Deva, Călan—Simeria—Deva, llia echipele de şah ale asociaţiilor Deva' a organizat duminică o
oolectiye „Octombrie roşu“ din pune gospodăria colectivă. Ho- tracteze cu statul o cantitate Energia’ Pâroşeni şi Minerul întîlniire la volei între echipele
Lăpuşnic au obţinut în anul tărîrea Conferinţei raionale de de peste 35.000' kg. grîu. nări ale tineretului la care vor vorbi —Deva, Hunedora—Deva. Primirea me- Lupeni. După prima rundă, re­ şcolii sportive, Flamura1 roşie
trecut rezultate frumoase în toa­ partid Ilia prevede ca producţia zultatul a1 fost. e g a l: 4—4. In şi Gorv-inul, la băieţi şi fete.
te sectoarele de activitate. Sui­ de porumb medie pe raion să fie Nici producţiile prevăzute a membri ai biroului Comitetului regio- gagiilor tineretului din raioanele regiu­ runda1 a' doua, victoria a revenit Meciurile ş-au disputat în sala
turile de Gîinp întreţinute co­ de 2.700 kg.- Terenul gospodă­ se obţine de la cultura, cartofilor la1 limită echipei M inerul' Lu­ sportivă a şcolii pedagogice din
respunzător au rodit mai bogat riei colective din Lăpuşnic este şi florii-soarelui nu sînt pe mă­ nai lU.T.M. nii Hunedoara, precum şi mesajul tine­ pani, ou 4 y2' şi 3Vs'. Deva. La’ băieţi s-au întîlnit
decît, în anii cînd ţăranii mun­ un teren cu o fertilitate natura­ sură posibilităţilor. • echipele Selecţionata' şcolii sp'or-
citori din Lăpuşnic lucrau pe lă .ridicată, capabil să dea rod Astfel, la Lupeni, în ziua de 29 Ia­ retului din regiunea Timişoara, va a- O bună comportare a avut-o tive cu Flamura' roşie'. Victoria
loturi individuale. De la gnu s-a bogat. Admin i-strînd îngrăşămin­ In general, planul de produc­ nuarie a.c., va vorbi tinerilor tov. vea loc la data de 26 ianuarie a.c., concurenţii Alexan dru Botici, a revenit Selecţionatei şcolii
obţinut o producţie de peste te organice şi chimice în ţie al G.A.G. Lăpuşnic prevede Fodor Cornel şi Tiberiu Mihu sportive' cu '«dorul de 2-1.
2.000 kg. la hectar, iar de la cantităţi corespunzătoare, cul- producţii care nu sînt sti­ Szabo Carol, prlm-secretar al Comi­ orele 16, în sala festivă a Şcolii me­ de la' Minerul, Gheorghe' Măie-
floarea-soarelui o producţie mai tivînd soiuri de porumb pro­ mulative. Ble nu dezvoltă inte­ ran şi Alexandru Rebreanu de Disputat, maii ales prin evolu­
mare de 1.000 kg. la hectar. ductive sau hibrizi, şi a- resul colectiviştilor de a munci tetului regional U.T.M.; la ’ Combina­ dii „D»cebal‘‘ din Deva. Ştafetele şi Ia Energia Pâroşeni.- ţia scorului, a’ fost meciul din­
Producţii bune au obţinut colec­ plicînd lucrările de întreţinere mai 'intens, nu preocupă pe tul siderurgic Hunedoara, în ziua de mesagiife tineretului din regiunea Ti­ tre echipele feminine Şcoala
tiviştii şi de la oultiirile de po­ la timpul potrivit, colectiviştii membrii consiliului de a găsi 1 februarie, va vorbi tov. Georgescu mişoara şi din raioanele regiunii Hu­ IHIAWiBJ^IL m 7/ sportivă — Gorvimul, terminat cu
rumb, sfeclă de zahăr, orz şi din Lăpuşnic pot obţine o pro­ cele mâi potrivite metode de lu­ Mihai, secretar al Comitetului regio­ nedoara vor fi preluate de către şta­ scorul de 2-1 (8-15; 15-10 şi
ovăz. ducţie de porumb' medie de cel cru pentru sporirea producţiei.' nal U.T.M.; în oraşul Alba Iulia, în feta regiunii noastre, care Ie vor duce In după-amîaza zilei de dumi­ 15-13)'.
puţin 3.000 kg. la hectar. şl preda apoi ştafetei regiunii Stalin. nică, la Lupeni, în sal-a clubului
Din recolta obţinută anul tre­ Mai mult chiar, datorită aces­ ziua de 30 ianuarie, va vorbi tov. La data de 30 Ianuarie, ştafeta va a- Minerul, a avut loc o competi­ IP o SPII C Ei
cut, colectiviştii au vîndut sta­ Pentru oreşterea veniturilor tor producţii scăzute Cantitatea' junge în Capitală unde va fi predată ţie de hâindbal în 7 (băieţi). Au
tului pe bază de contract 12.649 gospodăriei, se va înfiinţa o în- de produse contractată cu sta­ Suciu Aurel, secretar al Comitetului re­ delegaţiilor tineretului şi studenţilor participat- 4 echipe; Minerul I Tot duminică s-a' disputat şi
kg. grîu, 9.074 kg. porumb', grăşătorie de porci. Dar pentru tul este inferioară posibilităţi­ Lupeni, Minerul II Lupeni, Stra­ finala' i a întrecerile de popice
lor şi deci nu aduce colectiviş­ gional U.T.M.; în G.A.S. şi G.A.C, ja’ Lupeni şi Energia Pâroşeni. din oa’drul „cupei 24 Ianuarie“
20.715 kg. cartofi şi importante că preţul de cost al cărnii Valo­ tilor veniturile cele mai mari. întrecerile au oferit spectacole organizată în oraşul Deva. In
Orăştle va vorbi tov. Piinlşoară Tltus, din ţările regiunii Balcanice şi Mării bune, dina'mice. Iaită rezultate­ finală s-au întîlnit echipele Mi-:
cantităţi de legume şi zarzava­ rificate să fie ort mai scăzut, e Această situaţie trebuie să le m e ciu rilo rM in e ru l I Lu­ nerul Deva şi Flamura roşie.
deă de gî-ndit membrilor consi­ secretar al Comitetului regional U.T.M.; Adriatlce, peni—Energia' Pâroşeni 13-13;’ Victoria a revenit Minerului la'
turi, obţinînd venituri însem­ necesar să se mun'cească in­ liului de conducere şi organi­ Minerul II Lupeni—Straja Lu­ o diferenţă de 11 Ierniie.
zaţiei de bază din gospodărie. iar la nodul C.F.R. Simeria la 30 ia. IACOB VESA peni 19-14 ; Minerul II Lupeni
nate. tens pentru realizarea unei pro­ Ei trebuie oa în cel mai scurt —Minerul I Lupeni 15-11; E- P. NAGY
timp să revizuiască producţiile nuarie, va vorbi tov. Ivanov Ser^iu, activist al Comitetului regional U.T.M. nergi-a Paroşeni—Straj-a Lupeni corespondent
In acest aln, colectiviştii au ducţii de porumb sporite la hec- 15-13.
tar. Dacă producţia de porumb' agricole planificate şi să spo- ¦m- m PROGRAMUL
prevăzut în planul de producţie rea-scă cantitatea de , produse Surprinzătoare a tost compor­
va creşte cu încă 1.000 kg. lă contractată ou statul, deoarece Lci festivalul bienal de teatru participă tarea echipei Minerul II alcă­ TE m m m
să cultive ou grîu 110 ha., cu numai aşa, veniturile gospodă­ tuită din jucători a-i echipei de 27 IANUARIE 1960 _
porumb 93 ha., ou cartofi 8 ha. hectar se va putea vinde sta­ riei vor fi mai mari şi colecti­ peste 95 la sută din căminele culturale Programul 1 : 6,30 Marşuri
viştii vor primi mai mulţi bani patriotice; 7,15 Jocuri populare
şi cu sfeclă de zahăr 10 ha. Tot­ tului pe bază de contract nu can­ şi produse la ziua-muncă. Al doilea festival bienal de festival participă peste 95 la sU- romîineşti; 8,30 „Tineri compo­
teatru „I.L. Garagiale“ se află tă din căminele culturale ale zitori romîni“ : Simfonia I în
odată au prevăzut da din pro­ titatea de 14.000 kg. porumb', I. COSTEA în.plină desfăşurare. Acum, cînd regiunii noastre, cu peste 140 re minor de Adalbert W-inkiler;
a>re loc faza ?ntercomunailă, se echipe de teatru. 9,30 Vreau să ştiu ; 10,20 Mu­
ducţia vegetală să vîndă statu- cît s-ă prevăzut, ci 30.000 kg. poate constata că echipele de zică clin operele lui M ozart;
teatru se prezintă bine la con­ Cele mai multe elehipe de tea­ 11,03 Muzică din baletul „Lacul
Iui pe bază de oontract 20.000 şi chiar mai mult. De asemenea, curs şi că sînt pătrunse de do­ tru care participă la festival sînt lebedelor“ de Geaikovski; 12,35
rinţa de a ocupa un loc cît mai din raioanele Orăştie, Ili-a şi Muzică populară sovietică; 14,00
bun în întrecere. Alba. Aici, numărul participan­ M-uzică simfonică; 1.5,10 Din
ţilor la festival, s-a mărit faţă viaţa de concert a Capitalei;'
Trebuie remarcat faptul că la de primul concurs,, ou peste 70 16,Í5 Vorbeşte Moscova!; 17,15
de formaţii de teatru. Concert simfonic; 18,00 In sluj­
----------------------s s s a s --------------- ba patriei ; 19,20 Formaţii co­
kg .grîu, 14.000 kg. porumb, sporind producţia de porumb, se rale de am atori; 20,30 Concer­
tul în re minor pentru vioară
30.000 kg. cartofi şi 262.000 kg. poate spori şi cantitatea de car­ Bine ar fi claea... şi orchestră de 'Jean Sibeliu-s;
sfeclă de zahăr. Din producţia ne contractată cu statul. 2 1,00 Şcoala şi viata ; 22,30
animală, vor vinde 60.000 litri conducerea cooperativei meşteşu­ Muzică corală romîneă'scă'; 23,’15
lapte, 800 kg. brînză şi 200 E necesar ca consiliul de con­ Fragmente din operete.-
kg. lină.. ducere şi colectiviştii dornici de găreşti „Solidaritatea'' din Deva ar Programul I I : 14,07 Vechi
a face din gospodăria colectivă controla mai îndeaproape secţia de melodii populare romîneşţi; 14,30
Veniturile ce le vor obţine din o unitate socialistă puternică, Muzică uşoară romîneasc'ă; 15,40
vînzârea acestor produse vor de­ să planifice obţinerea unei pro­ Pentru un mo­ cismărie din Dobra.' Aici, de multa „Pe drumul ţării luminos“, pro­
păşi şutna de 300.000 lei. ducţii de porumb mai mare şi ment, bibliotecara gram de cîntece; 16,30 Tineri
de la căminul cul­ interpreţi romîni de muzică in­
Faţă d,e suprafaţa arabilă ca­ să sporească cantitatea de ce­ tural din Vinţu de ori şefa secţiei, tov. Maria luga lip­ strumentală ; 16,50 Gurs de lim­
re o deţine gospodăria şi de reale contractată cu statul. Jos, lipseşte. Dar seşte ore întregi de la serviciu, In ba rusă; 18,05 „Pagini din tre­
suprafaţa cultivată cu cereale, aceasta nu înseam­ cutul de luptă al poporului nos­
cantitatea de produse agricole Nici de la oultura griului nu nă că micuţa Mari- acest fel, cetăţenii ce vin cu diferite tru în creaţia muzicală“: poe­
contractată cu statul este to­ s-a prevăzut în planul de pro­ lenq Pop, din clp- lucrări la secţia de cismărie din mul simfonic „Eroii Jiului“ de
tuşi mică. Gospodăria agricolă ducţie să se obţină o producţie sa lll-a elementa­ Constantin Bobesou; 19,30 Tea­
•Ci io-Jl'e. .ctivă din Lă/p’Vjuşn*i1c1 iva.r; e •' p-..os•«i.-. prea mare. Deşi în primul an de ră, nu esfe servită Dobra, sînt purtaţi fără rost pe tru la microfon: Medalion Ion
.biliţiţi să -contracteze cu statul muncă în comun, colectiviştii au cu ¦cărţile . prefera­ Manolescu — un maestru al
o cantitate ¦mult mai mare de obţinut la hectar 2.014. kg., grîu, te.. Directorul cămi­ drumuri. SIMIOM POPESCU scenei romîneşţi; 21,04 Muzică
produse agricole. în acest an au planificat să ob­ nului cultural, tov. uşoară; 21,45 Pagini alese din
ţină doar 1.800 kg., o produoţie Joniţâ Almăşan, U -’ corespondent muzica simfonică; 22,30 Emisiu­
dă Marilenei ( după ne literară; 23,15—24,00 Sexte­
cum se vede din TSSSS tul pentru coarde în Sol major,
fotografia noastră) de Brahms.
cartea dorită. .... conducerea cooperativei meşteşu­
găreşti din Orăştie, s-ar, îngriji de BULETINE DE ŞTIR I: 5,00;
dotarea cu scaune şi cuiere suficiente 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52
Deşi planul de producţie pe nu îndeajuns de stimulativă pen­ a atelierului de frizerie situat in cen­ (programul I) 14,00; 16,00;’
18,00; 21,30; 23,00 (progra­
anul în ours a tost întocmit de tru colectiviştii de aici. trul oraşului. In prezent, clienţii ce mul II).

un colectiv format din oameni La G.A.G. Lăpuşnic, în al doi­ vin in acest atelier, sînt nevoiţi să '0 PaRaSFMBî’lFffiiifsif
stea in picioare cu paltoanele pe mină.
cunoscători ai posibilităţilor lea an de activitate, cînd tere­ 27 IANUARIE 1960
'OAN BERCHEZ
reale ale gospodăriei, totuşi, în nul a fost lucrat mult mai bine, corespondent DEVA; Ultima aventură a
plan s-a prevăzut să şe obţină sămînţa a fost dintr-un soi pro­ lui Don J u a n ; ALBA IU LIA :
producţii mici de la majoritatea ductiv, trebuie să se obţină la ... dacă oficiul P.T.T.R. Hunedoara Gomioos ; Teodora ; BRAD :
culturilor. hectar cel puţin 2.200 kg. grîu ar controla felul cum se face difuza­ Escadrila Liliacul; ILIA : Stea­
şi nicidecum o producţie infe­ rea presei in raza comunei Teliuc. guri pe turnuri ; HAŢEG : Ne­
Aşa, de pildă, la cultura po­ rioară anului trecut. Sporind Abonaţii la. presă din satele mai în­ văzut, necunoscut; HUNEDOA­
rumbului s-a planificat să se producţia la hectar cu cel puţin depărtate de centrul comunei, primesc RA : Căsnicia Loren-z; ORAŞ-
obţină ia hectar doar 2.000 kg. ziarele .numai la- 4-5 zile odată, sau TIE : Rîsete în paradis; Vizita
chiar odată pe săpiămînă. lui Ni. S. Hruşciov în America;
Este o producţie cu mult infe- 400 kg. grîu, colectiviştii din PETROŞANI: Nu aştepta luna
m a i; Torentul; SEBEŞ : Iva-n
JOCOQOOQCOCXX!ÜCQGOOQQ3COCXXXXXK>OQCXX>ÜCOGOQQOCKXXXXSl3íD^rXí^ Brovkfn se însoară; SIMERIA:
Marile familii; BARU MARE:
Kostolany. Muncitorii de la în întreaga ţară. Lista este din Ummkart, care este un ma­ Favoritul 13; LONEA: Lady
foarte lungă. In loc de tencuia­ terial plastic din răşini sinteti­
M aratonul c o n str u c ţiilo r „Porobeton“ m-au asigurat: lă se folosesc materii plastice, ce şi celuloză. Un asemenea pa- Ham ?l-ton ; TEIUŞ : Razia ;'
— Oamenii din Moravia au superioare chiar celor tradiţiona­ nou-zid avînd o grosime de nu­
intr-adevăr fantezie, dar nici le. Materialele plastice ocupă un meri 5 cm. poate înlocui cu suc­ Z.LATNA : Cînteouil matrozilor ;
loc de seamă în prevederile ce­ ces un zid tradiţional de 45 cm. APOLDU DE SUS : Facerea lu­
slovacilor, nu le lipseşte. lui de-al treilea cincinal. De pe
acum şe ştie că industria chimi­ — Mă interesează Uinmkar- mii ; GALAN: Sufletul mării.
La Pardubice s-a construit HOR1A LIMAN portul de materiale. Rezultatele La „Porobeton“ se fabrică a- că va livra aproximativ 18 mi­ tut. Ai putea să-mi dai şi alte
un bloc cu patru etaje, în 12 zi­ merită 'să fie luate în seamă. anal atitea cărămizi de beton lioane metri pătraţi de mate­ amănunte ? suL sm m m m m k
le. La Brno, în 36 de zile s-au Corespondentul AGERPRES la Praga Un prototip¦de bloc in patru poros cile ar fi necesare pentru riale pentru podele şi mii de to­
construit 37 de locuinţe. Praga aripi Şi cu patru etaje este rezul­ construcţia a 6.000 de aparta­ ne de alte produse, care vor în­ — Desigur. Ummkartul poate PENTRU 24 ORE:
a cîştigat ceea ce aş numi ma­ muncitori să se iepede de pro­ tatul muncii unui colectiv har­ mente. Cărămizile de acest fel au locui 1.270.000 mc. lemn de ste­ fi folosit la acoperirea pereţilor,
ratonul construcţiilor“. Am vă­ fesiune, astfel incit in toamna nic de lucrători din sectorul con­ calităţi deosebite de izolare jar, fag şi alte esenţe ca şi mai cu seamă pe coridoare, pe Vreme închisă cu cerul mai mult
zut şantierul din cartierul Krc, anului 1945 nu se mai găsea strucţiilor. In primul rînd, ceea termică. Şi nu numai atit. Poro- 65.000 tone fontă şi oţel. scări şi în băi, dar îl poţi găsi acoperit; vor mai cădea precipitaţii
cînd se afla în faza organizării. decît U5 din mina de lucru di­ ce atrage atenţia este sistemul betonul este mai uşor decît apa. deopotrivă la instalaţiile de ră­ slabe sub formă de ploaie, iar în re­
La punerea fundaţiei tot acolo nainte de război. Dacă la acea­ de turnare în forme de metal. . — De altfel, chiar şi betonul cire, de pildă. Este rezistent la giunea de munte lapoviţă. Temperatu­
mă găseam. Numai că... sta adăugăm faptul că 220.000 Cofraiul metalic este uşor adap­ — Noi am rezolvat problema este înlăturat, încetul cu înce­ acţiunile chimice, nu se alterea­ ra îh uşoară creştere, ziua între plus
de imobile au fost distruse de tabil, se poate monta şi demonta reducerii greutăţii constituţiilor, tul, mă informează prietenul ză şi suportă o temperatură de 2 şi plus 8 grade, iar noaptea în-,
Prietenul meu Matousek a a- urgia celui de-al doilea flagel fără prea mari dificultăţi. După spun muncitorii de la Zemian- meu Matousek. Ştii, noi folo­ plus 100 grade Celsius. tre plus 1 şi minus 5 grade. Vînt po­
vut dreptate cînd m-a averti­ mondial, imaginea Cehoslovaciei unele calcule, el poate fi folosit ske Kostolany. sim foarte mult zgura în dife­ trivit cu intensificări temporare din
zat : „Lasă pentru cîteva zile post-belice ne apare in toată rite combinaţii, pentru a înlocui — Dar laminatele de sticlă? sectorul sudic.
peregrinările tale prin teatrele sumbra ei realitate. In cursul de cel puţin o sută de ori. O — Dar şi a rezistenţei ? betonul. Kevivitul, keramzitul, — E vorba de o soluţie de
din Praga. E adevărat că sînt primului cincinal (1949-1953) — Porobetonul este mai ief­ agloporitul, zgura spumată, — răşină polislirenică foarte rezis­ PENTRU URMĂTOARELE
foarte variate ca gen şi că me­ s-au construit nu numai cîteva primă economie, in ceea ce pri­ tin decît betonul obişnuit, dar sînt bune materiale de construc­ tentă la intemperii, căreia i se 3 ZILE
rită să fie studiate, dar... ele au mari întreprinderi, baraje şi cen­ deloc mai puţin rezistent. De ţie. Betoanele celulare (gazosi- pot da forme diferite şi care,
fost construite mai de mult. Nu trale electrice, dar şi oraşe noi! veşte construcţia de stîlpi, ta­ altfel, trebuie să vedeţi şi con- licate, microporite, betoane spu­ fiind transparentă, poate fi fo­ Vreme schimbătoare cu fe'mpeîatura
pleca de pe şantierul Krc. Rişti Havirov, Poruba, Nove Kladno, mă) sînt uşoare, bune-izolatoare losită ca material pentru aco­ staţionară Ia început, apoi în uşoară
să te bintuie regretele“. Şi într- N ovij Most. Numeroase locuin­ Scrisoare din R. Cehoslovacă şi rezistente, chiar dacă zidul perirea caselor. Laminatele de scădere.
adevăr am regretat. După 81 de ţe au fost puse la dispoziţia nu este atit de gros ca acela sticlă sînt experimentate actual­
ore, trei apartamente îşi aştep­ populaţiei. vane, pereţii au tencuială pe sirucţiile din tuf. In contact cu din beton. Cuburile produse din mente ca înlocuitoare de sticlă.
tau locatarii; iar în 35 °de zile, ambele părţi. O a doua econo­ aerul, tuful se întăreşte ca be­ zgura rămasă de la uzinele e- Este probabil că, într-un viitor
42 de apartamente erau date in — Dragă Matousek, dar mi mie : se cîşligă prin acestea în­ tonul. E de asemenea un exce­ lectrice sînt nu numai rezisten­ apropiat, se vor produce feres­
folosinţă. se pare că preţul de' cost este semnate cantităţi de oţel, pietriş, lent material de construcţie. Ştiţi te ci şi foarte economice. Un tre complete, cu geamuri şi ra­
mult prea ridicat. Ritmul de ciment, dar mai cu seamă lemn. că in Slovacia de est s-a con­ singur cub înlocuieşte nouă că­ me, din asemenea laminate.
— Dragă Matousek, aici e Krc, construcţie este, intr-adevăr im­ In sfirşit, prin creşterea produc­ struit o fabrică de cărămizi din rămizi. Un nou produs, expan- Miram amintit de şantierul
sau mă tragi pe sfoară ? Nu văd presionant dar în 1957 mi s-a ditai, rezultai din calcinarea
deşeurilor de ardezie în furnale blocului de la Pardubice. Acolo
nici un şantier. spus... tivităţii muncii, se vor reduce zgură şi calcar? rotative, este de fapt un beton m-am întîlnit, de fapt, pentru
de calitate superioară, care va întîia oară cu materialele des­
Prietenul meu a rls cu poftă. — Ai dreptate, in 1957 am considerabil cheltuielile de con­ Trebuie să mărturisesc că, a- înlătura în curînd toate înlocui­ pre care îmi vorbea Matousek.
— De ce te miri ? Alaltăieri avut o situaţie destul de grea. strucţie. De altfel, şi greutatea tunci oină am pornit să fac in­ toarele de pe piaţă, cum sînt faţada şi izolaţia termică se rea­
keramzitul, kavivitul şi spuma lizau cu ajutorul unor produse
nu mai era nimic de făcut, ieri In 1958, era mai bună. Cred că construcţiei va scădea, ca şi vo­ vestigaţii in domeniul construc­ de zgură. El va fi folosit, de alt­ din deşeuri de sticlă spumată şi
fel, şi în toc de nisip. Polisti- azbest.
s-a terminat şi cu şantierul. Da- am putea învăţa destul de multe lumul ei. ţiilor, m-a interesat în primul renut a ajuns şi el la preţ, în
vremea din urmă. Plăcile de po- - Dragă Matousek, l-am în­
că vrei, tniine te duc să vezi de la voi, în ceea ce priveşte re­ Meşterii din Prostejov vor tur­ rină problema noilor materiale, lisUren nu sînt numai foarte de­ trebat, dar de ce nu-mi spui ni­
corative, ci şi rezistente şi im­ mic despre prefabricate ?
cun} s-a instalat un coleg al ducerea consumului de materia­ na, în formele cofrajului, zgură menite să determine reducerea permeabile. Ele se folosesc ca
ziduri despărţitoare, între un — Foarte simplu. Pentru că,
meu. le, scurtarea timpului de lucru, betonată cu frînturi de cărămidă preţului de cost şi înlocuirea de strat de laminate de sticlă sau după părerea mea, viitorul con­
strucţiilor depinde de... viitorul
In 1657, cînd am vizitat pen­ scăderea preţului de cost. Anul sau alt beton uşor. Ei şe mai materiale mai importante pen­ chimiei. Şi chimia trebuie să re­
zolve întreaga problemă a con­
tru întîia oară Republica Ceho­ 1959 a fost insă, după părerea gindesc ta o inovaţie: păinintut tru alte sectoare ale economiei strucţiilor, de la fundaţie pînă

slovacă, am auzit adese ori spu- mea, un an de cotitură în toate scos ta săparea fundaţiei'va fi naţionale. Meşterii din Proste­ la acoperiş.

nindu-se: „Dacă se mai men­ compartimentele construcţiilor. dăunat în terase cu răsaduri de jov mi-aii demonstrat că nu este

ţine cîţiva ani situaţia locuinţe­ Intr-adevăr, el nu exagera. In flori şi amenajate astfel incit şă necesar să faci risipă de lemn,

lor în stadiul de azi, ne sufo­ raionul Prosiejov ( reg. Olomouc) se înlesnească şi scurgerea a- de oţel, de pietriş, de ciment.

căm“. In 1939, ocupanţii nazişti s-a studiat problema reducerii pelor jeziduale. Dar mergind mai departe, am a-

au interzis cu desăvîrşire con­ greutăţii construcţiilor şi aceea Ştirnit de iniţiativele celor flat că producţia de materiale

strucţiile civile. Aceasta a de­ a realizării de economii în ge­ din părţile Olomoucului, am uşoare pentru construcţii con­

terminat un mare număr de neral, ca şi îndeosebi în trans­ pornit tocmai piuă ia Zemianske stituie o preocupare de seamă