Page 78 - 1960-01
P. 78
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1583
de construcţii
In discuţiile purtate pe marginea dării partamente în blocuri, un bloc cu 39 Conferinţa orăşenească de partid Deva teiul orăşenesc de partid n-a urmărit Năstâse Farmazon a subliniat că îri
de seamă, delegaţii la conferinţă au garsoniere, un hotel cu 38 camere. cum se îndeplineşte pe parcurs pro viitor trebuie să se acorde mai multă
relevat transformările importante care au Cu toate acestea, planul de producţie priul său plan de măsuri în ce pri atenţie antrenării inginerilor şi tehni
avut Ioc în oraşul Deva în anii re al şantierului din localitate n-a fost In zilele de 16-17 ianuarie ale. a avut loc, in ganizaţiile de bază din întreprinderile oraşului. veşte munca culturală. In acest sens cienilor la activitatea ştiinţifică, eco
gimului democrat-popular. Oraşul realizat decît în proporţie de 70 la ,sala festivă a Sfatului popular regional, confe- au vorbit mai mulţi delegaţi. Tova nomică şi obştească. Conferinţa a ară
Deva, s-a transformat în aceşti ani, sută. In darea de seamă şi în cuvîn- , rinţa orăşenească de partid din Deva. au desfăşurat o activitate mai bună ¦ ele şi-au, răşul Ioan Sîrbu a insistat asupra ne tat necesitatea ca noul organ să ma
căpătînd o importanţă tot mai mare. tul mai multor delegaţi printre care cesităţii de a se desfăşura o maî larjgă nifeste mai multă grijă pentru întări
Activitatea culuturală este din ce în Maria Pitiricî, Fleşeriu, Ioana Hor- Din darea de seamă prezentată de tov. Ladis- întărit competenţa în conducerea activităţii eco- răspîndire a progresului ştiinţific şl rea activităţii ideologice, să se ocupe
ce mai largă. Întreprinderea minieră vath, Abel Popovici şi alţii, s-a cri , Iau Fedoranid, prim-secretar al comitetului oră- a învăţăturii marxist-leniniste în rîn mai îndeaproape de îmbunătăţirea mun
din oraş cunoaşte o dezvoltare tot ticat de asemenea slaba preocupare şenesc de partid s-a desprins faptul că orga- nomice şi culturale, analizează mai profund, dul intelectualilor, mal ales în rîndul cii politice şi cultural-educative de ma
mai pronunţată, s-au dezvoltat indus pentru calitatea şi preţul de cost al ,nizaţia orăşenească de partid din Deva s-a pre- să, să ridice nivelul muncii In rîndul
problemele esenţiale ale întreprinderilor, desfă- ,
şoară o muncă de propagandă şi agitaţie mai
concretă, mai strîns legată de viaţă. (
tria de prelucrare a cărnii, industria construcţiilor. >zentat în faţa conferinţei întărită din punct de Discutînd darea de seamă asupra activităţii > medicilor şi cadrelor didactice, iar tov. intelectualilor.
locală, construcţiile. Odată cu aces Alulte din lipsurile existente în ac vedere politic, şi organizatoric. Îndrumate, de comitetului orăşenesc de partid, delegaţii la con- , ? ?
tea a început să crească nivelul ur tivitatea de construcţii — arăta tov. comitetul orăşenesc de partid, organizaţiile de ferinţă au'vorbit cu toată seriozitatea, de pe po-
In încheierea lucrărilor conferinţei a pentru a-şl întări rolul de conducător
banistic al oraşului, s-a dezvoltat ba Ioana Horvath — se datoresc slabei , bază din întreprinderile şi instituţiile oraşului,- ziţiile unei înalte principialităţi de partid, des-, luat cuvîntul tov. Ion Ardeleanu, se politic, îndrumîndu-Ie să analizeze în
za materială a culturii, a crescut ni activităţi a conducerii T.R.C.L.H. In au depus o vie astivitate în mijlocul maselor pre activitatea depusă de comitetul orăşenesc cretar al Comitetului regional de par mod sistematic activitatea conducerilor
velul de trai al celor ce muncesc. rîndul cadrelor de conducere din trusl ide oameni ai muncii, în vederea mobilizării lor. în. perioada dintre cele două conferinţe, despre \ tid. Vorbitorul a subliniat în cuvîntul administrative, să tragă Ia răspundere
şi de pe şantiere a existat o fluctua <la înfăptuirea sarcinilor trasate de conferinţele posibilităţile şi rezervele existente pentru obţi- său principalele realizări obţinute de aceste conduceri pentru lipsurile exis*
Sub conducerea comitetului orăşe ţie foarte mare. Din această cauză, ide partid regională şi orăşenească pe baza di- nerea de noi succesq în dezvoltarea economică | oamenii muncii din oraşul Deţva sub tente în activitatea lor, să ia măsuri
nesc de partid,' muncitorii, tehnicienii mulţi din cei care au făcut greşeli rectivelor Congresului al II-lea al partidului. Fo- şi culturală a oraşului, în ridicarea nivelului ţ conducerea comitetului orăşenesc de pentru sporirea continuă a producţiei,
şi inginerii din întreprinderile oraşu grave nici nu pot fi urmăriţi şi traşi Ieşind experienţa cîştigată în anii trecuţi, or- de trai material şi cultural a celor ce muncesc. \ partid în îndeplinirea sarcinilor trasate pentru creşterea productivităţii muncii
lui, au obţinut în anul care a trecut
succese însemnate în sporirea produc la răspundere. de partid în ceea ce priveşte sporirea şi reducerea preţului de cost.
ţiei şi productivităţii muncii şi în re
ducerea preţului de cost. întreprinde — Noi comuniştii constructori ne-am de grijă faţă de punerea ia punct a lui organ să îndrume sfatul popular şi vîrîte înapoi pa aita. Menţinerea producţiei industriale şi agricole şl în O sarcină deosebit de importantă
rea minieră din localitate a realizat dat seama că lucrările executate pe băii populare care de multă vreme se orăşenesc să acorde mai multă aten unor astfel de elemente în diferite pos dezvoltarea activităţii culturale.
o producţie dublă faţă de anul pre şantierul nostru lasă încă mu)t de do turi a dăunat multactivităţii între ce revine noului organ — a subliniat
cedent, depăşind planul anual cu pes rit în privinţa calităţii şi preţului da găseşte înir-o stare d,e proastă func ţie întreţinerii şi folosirii fondului de prinderilor. Făcînd o apreciere asupra lucrări tov. Ardeleanu — este aceea de a
te 20 la sută, ceea ce i-a adus dra cost — a spus tov. Gheorghe Sirăuţ. lor conferinţei tov. Ardeleanu a ară
pelul de întreprindere fruntaşă pe ţa ţionare. , locuinţe. Vorbind despre sumele importante asigura desfăşurarea larţgă a criticii
ră. De asemenea, unitatea P.T.T.R. Organizaţia de bază a fost şi este
Deva, în urma succeselor importante frămîntată de aceste lipsuri. Ea n-a Conferinţa a criticat şi o serie de In cuvîntul lor, mai mulţi delegaţi delapidate de la T.A.P.L. — peste 1 tat că ele s-au caracteri*zat printr-o şi autocriticii în activitatea aa şi a
obţinute în anul care a trecut a cu găsit insă sprijinul şi înţelegerea nece alte lipsuri în legătură cu gospodări au salutat cu bucurie apropiata în
cerit drapelul de unitate fruntaşă pe sară din partea conducerii trustului- rea oraşului, cum este faptul că Sfa cepere a traducerii în viaţă a planului milion lei — tov. Olimpia Fleşeriu a- înaltă combativitate faţă de lipsurile organizaţiilor de bază. Numai în acest
ţară. Atunci cînd am iniţiat organizarea ii- tul popular s-a preocupat mai mult de de sistematizare a oraşului şi au fă
nor cursuri de minim tehnic cu toţi buna gospodărire a centrului oraşului cut propuneri pentru construirea şi a- răta că la cercetările făcute s-a con care au existat în activitatea organi fel, dezvăluind cu curaj lipsurile, pro-
Succese remarcabile au obţinut şi muncitorii, pe profesii, pentru ridicarea neglijînd cartierele mărginaşe. Unele menajarea unor noi aşezăminte cu ca- statat că cea mai mare parte din a- zaţiilor de partid, de stat, economice movînd cu îndrăzneală critica de jos,
colectivele altor întreprinderi ca fa nivelului de calificare a muncitorilor, din străzile oraşului ca Victor Babeş, tacier social-cultural în vederea sa ceste delapidări le-au făcut elemente şi obşteşti. Lucrările conferinţei 5 vom putea să înlăturăm lipsurile care
brica de teracotă, întreprinderea de conducerea trustului nu ne-a ajutat I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Mihai tisfacerii înfr-o măsură tot mai ma 6trăine de oraş care au fost angajate spus tov. Ardeleanu —‘ s-au desfăşu frînează activitatea în organizaţiile de
gospodărie orăşenească, întreprinderea cu cadrele de ingineri şi tehnicieni ca Viteazul şi altele, prin aspectul lor re a cerinţelor şi nevoilor populaţiei. în posturi de gestionari fără a se cer
de electricitate, întreprinderea „Bam- re să conducă aceste cursuri. De ase neîngrijit nu constituie o mlndrie a Printre altele, delegaţii la conferin
potoc“, întreprinderea de construcţii de menea, atunci cind organizaţia de ba noastră. In conferinţă s-a arătat că ţă au cerut comitetului orăşenesc de ceta cu răspundere trecutul lor. rat în climatul sănătos al criticii şl partid, în întreprinderi, Instituţii şi în
drumuri nr. 2 ş.ă, Conferinţa a scos ză a analizat unele aspecte importante în atenţia Sfatului popular trebuie să partid să ia măsuri pentru grăbirea
în evidenţă realizările obţinute în a- ale muncii pe şantier cadrele din con stea grija pentru buna gospodărire şi îrjeeperii lucrărilor de construire a In conferinţă s-au arătat de ase autocriticii partinice. organizaţiile obşteşti, ;
nul trecut în lupta pentru traducerea ducere ale trustului au refuzat să par curăţenie a tuturor cartierelor şi a tu noului cinematograf prevăzut pentru menea urmările nefaste ale activităţii Qprindu-se asupra sarcinilor ce re
în viaţă a sarcinilor izvorîte din ple ticipe la aceste analize. turor străzilor. Delegaţii care au vor oraşul Deva, să studieze împreună cu unor elemente necinstite, străine de in Tov, Ardeleanu a arătat în înche
nara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie bit despre aceste probleme au cerut sfatul popular al oraşului posibilita teresele clasei muncitoare, ca Eugen vin noului comitet, în lumina dezba-
1959 în cea ce priveşte realizarea da Multe greutăţi în îndeplinirea pla Pîrvu, Mihai Vizeşi ş.a. care au con terilor conferinţei orăşeneşti de partid, iere că luorările conferinţei, ,preţioa^
economii. Angajamentul luat de co nului pe şantierul de construcţii au dus în anii trecuţi industria locală. vorbitorul a arătat că noul comitet
lectivele întreprinderilor din oraş de fost cauzate şi de lipsurile existente sele învăţăminte oare s-au desprins
a realiza 3.829.000 lei economii la preţul în activitatea de proiectare. Aşa, de
de cost a fost îndeplinit şi depăşit rea- pildă, după cum s-a arătat în confe din aceste lucrări vor trebui să însu
lizindu-se peste 4.300.000 lei. Numai
lucrătorii din cadrul direcţiei regio Conferinţa a criticat de asemenea lipsa va trebui să pună accent în activitatea fleţească noul comitet şi întreaga or
nale P.T.T.R. au realizat peste
1.500.000 lei economii ia preţul de ca organele Comitetului orăşenesc de tea reconstrucţiei şi dezvoltării băii de vigilenţă de care au dat dovadă sa viitoare în primul rînd pe lichida ganizaţie de partid din Deva ca în
partid şi Sfatul popular orăşenesc să sărate, amenajării unui ştrand şi a rea lipsurilor reieşite din conferinţă. întîmpinarea apropiatei conferinţe re
se deplaseze mai des în cartierele măr unui bazin de înnot etc. angajîndu-se unele organizaţii de bază cu ocazia Trăgînd învăţăminte din aceste lipsuri, gionale şl a Congresului al 1II-lea ai
ginaşe ale oraşului şi să ia măsuri în acelaşi timp să depună toate efor comitetul nou ales va trebui să de partidului să obţină noi succese în
pentru îmbunătăţirea gospodăririi a- turile pentru mobilizarea cetăţenilor primirii de noi membri şi candidaţi de pună eforturi pentru întărirea legătu lupta pentru traducerea în viaţă a ho-
rinţă, proiectele executate de Institu cestor cartiere. ia sprijinirea acestor construcţii şi al- partid precum şi în păstrarea docu
mentelor.
Trăgînd învăţăminte din aceste lip
tul regional de proiectări n-au cores Conferinţa a cerut de asemenea nou- tor lucrări cu caracter gospodăresc. j suri, conferinţa a cerut 6ă se ia mă rii cu masele, pentru cunoaşterea pro tărîrilor partidului şi guvernului pen
puns întotdeauna, necesitînd modifi suri în continuare pentru asigurarea blemelor care frămînţă pe oamenii tru victoria socialismului în patria
traducerii In viaţă a Hotlrtrii plena muncii din întreprinderile şl institu
cări ulterioare ceea ce a dus la în- Mal aproape de organizaţiile de baza, rei C.C. a partidului din iunie 1958. ţiile oraşului, pentru desfăşurarea unei noastră. »’ •;
Spiritul partinic şi combativitatea fer activităţi strîns legate de problemele
tîrzieri şi cheltuieli inutile. mai atenţi ia critica de jo s! mă cu care s-a dezbătut această pro Delegaţii ia conferinţă au ales noul
Mai mulţi delegaţi au criticat cu
comitet orăşenesc de partid. Ca prim-
cost. seriozitate slaba preocupare pentru îm Lucrările Conferinţei orăşeneşti de sezisărilor şi plingeriior membrilor de blemă de către conferinţă, trebuie să vitale ale oraşului. secretar a fost aies tov. Ladisiau Fe-
Tovarăşul Sabin BoticI, directorul bunătăţirea activităţii economico-fi- partid au scos în evidenţă că în pe partid de rînd şi ale celorlalţi oameni servească drept exemplu în activitatea In faţa noului comitet stă sarcina doranici, Iar ca secretar, tov, Carol
Trustului minier din localitate şi alţi nanciare la o serie de întreprinderi rioada care s-a scurs de Ia confe ai muncii. noului comitet pentru curmarea defini de a acorda un ajutor mai mare or KostyaJ.
vorbitori au arătat că aceste succese cum sînt „f Mai", T.A.P.L., O.C.L. rinţa trecută, nivelul muncii politice tivă a lipsurilor care au existat. ganizaţiilor de bază din întreprinderi
se datoresc îmbunătăţirii muncii de Alimentara şi altele care în loc să sf şi organizatorice desfăşurate de co — Existenţa unor astfel de lipsuri M. CRISTESCU
partid, creşterii roiului de conducă încadreze în lupta pentru economii au mitetul de partid şi organizaţiile de în activitatea comitetului orăşenesc de Munca ideologica
încheiat anul care a trecut cu pierderi. bază a crescut, mai ales în ultimele partid — a spus tov. Petru Almăşan în centrul atenfiei
tor politic al organizaţiei de partid, a luni. S-au îmbunătăţit formele şi me — se datoreşte şi faptului că critica
Care este cauza acestei stări de todele de muncă, s-a îmbunătăţit ex Darea de seamă prezentată de tov. Organizaţia de bază analizează
influenţei şi capacităţii lor de a mo- ' lucruri ? Răspunzînd Ia această între perienţa organizaţiilor de bază. Atît şi autocritica, această armă de îndrep- Ladisiau Fedoranici a oglindit larg
biliza masele la rezolvarea sarcinilor bare, delegatul Ioan Puican şeful sec< comitetul de partid cit şi marea ma tare a lipsurilor şi greşelilor, n-a fost munca ideologică şi educativă desfă
economice. In participarea activă şi ţiei financiare a Sfatului popular re joritate a organizaţiilor de bază, au folosită îndeajuns. In activitatea co şurată de organizaţiile de partid. In învăfămînful de partid
analizat cele mai importante aspecte mitetului orăşenesc de partid s-a ma mai toate organizaţiile de bază a
entuziastă a masei largi de muncitori gional a arătat că în urma unui con aie activităţii economice şi culturale. nifestat adeseori tendinţa de cocolo- crescut preocuparea pentru educarea Adunarea generală a organi activă ia discuţii şi sînt fruntaşi
la activitatea în producţie, în nume trol făcut Ia întreprinderea „1 Mai* şire a lipsurilor. comunistă a oamenilor muncii. A
roasele propuneri cu caracter ţehnico- s-a constatat că preţul de cost este Analizînd multilateral activitatea co crescut nivelul învăţămîntului de par zaţiei de bază nr. 1-'turnătorie, în producţie.;
mitetului orăşenesc de partid, confe Mai mulţi delegaţi au arătat cit rău tid. Comitetul orăşenesc şi majorita
organizatoric, în propunerile de ino depăşit datorită personalului neproduc rinţa a scos în evidenţă şi unele defi a pricinuit muncii de partid legăturile tea organizaţiilor de bază au depus de la uzina „Victoria“-Căian, ce In urma analizei făcute a re
cienţe serioase care au existat în ac de prietenie lipsite de principialitate, eforturi pentru a lega mai strîns mun
vaţii şi raţionalizări se oglindeşte creş tiv prea numeros, lipsei de spirit gos tivitatea vechiului organ de partid, în care au existat între fostul prim-secre- ca ideologică de sarcinile construcţiei a avut loc acum cîteva zile, a ieşit că mai sînt şi unele cercuri
deosebi în stilul său de muncă. Dele far al comitetului, Ioan Niculescu şi socialiste.
terea conştiinţei socialiste a muncitori podăresc şi de orientare a conducerii gaţii llie Almăşan, Andrei Costi, E- fostul preşedinte al sfatului popular analizat modul în care se desfă şi cursuri în care învăţămîntu!
mil Radu şi alţii, au subliniat faptul orăşenesc, Ioan Henţiu, anturajul ne In anul şcolar curent funcţionează
lor din întreprinderile oraşului — rod întreprinderii, cheltuielilor neeconomî- că o bună parte a membrilor vechiu sănătos pe care ei şi-l creaseră îh în oraş 115 cercuri şi cursuri în care şoară învăţămîntui de partid în de partid nu se desfăşoară fa
al muncii desfăşurate de organizaţiile coase, lipsei de preocupare pentru re lui comitet au fost pasivi, nu s-au jur. Conferinţa a criticat poziţia tov. sînt încadraţi 1.725 membri şi can
de partid, de comunişti. Conferinţa ducerea consumurilor specifice. achitat de sarcinile ce Ie reveneau. Carol Kostyal,- secretar al comitetului, didaţi de partid, utemişti, tojvarăşi din cercuri şi cursuri. Din referatul nivelul cerut. Pentru remedierea
orăşenească de partid a apreciat me Comitetul orăşenesc de partid, apara care n-a luat atitudine hotărîtă faţă activul fără de partid, fruntaşi în
todele bune folosite de organizaţiile Conferinţa a stabilit că astfel de tul său, n-au controlat şi sprijinit de abaterile săvîrşite de aceştia. producţie. Numărul cursanţilor este prezentat şi din discuţiile ce s-au deficienţelor constatate, aduna
de partid înir-o serie de întreprinderi. lipsuri au fost posibile şi datorită fap în suficientă măsură organizaţiile de simţitor mărit faţă de anui trecut.
Organizaţii de bază cum sînt cele de tului că organizaţiile de bază din a- bază. Urmările acestor lipsuri ale co In conferinţă s-au dezvăluit fapte Au fost luate de asemenea măsuri purtat, a reieşit că în acest an rea a adoptat un plan de mă
la I.A.R.T., P.T.T.R., „Bampotoc", fa ceste întreprinderi nu dau dovadă de mitetului s-au resimţit în activitatea u- care au arătat că tendinţa de coco- pentru reorganizarea şi îmbunătăţirea
brica de teracotă şi altele, s-au ocupat suficientă combativitate faţă de lipsu nor organizaţii de bază dintr-o serie ioşire a lipsurilor şi de înăbuşire a învăţămîntului ideologic al cadrelor di s-au obţinut rezultate mai bune suri, care să ducă la îmbună
rile existente, manifestă o slabă preo de întreprinderi importante ale ora criticii şi autocriticii care s-a mani dactice din şcolile elementare şi me
şului ca I.A.R.T., „1 Mai“ ş.a„ unde festat ia unii din foştii membri ai dii, care studiază problemele teoriei în ce priveşte frecvenţa, calitatea tăţirea activităţii acestor cercuri
activul fără de partid este slab folo vechiului birou a influenţat şi activi marxist-leniniste şi ale politicii parti
sit, munca de primire în partid s-a tatea unor organizaţii de bază şi a dului noslru. In darea de seamă sînt şi conţinutul lecţiilor, în lega şi cursuri. Printre altele, în plan
desfăşurat nesatisfăcător. unor cadre de conducere de la între oglindite rezultatele mai bune obţinute
îndeaproape de problemele producţiei, cupare pentru aplicarea propunerilor prinderile din oraş. Tov. Arcadie Ar în ce priveşte selecţionarea şi pregă rea problemelor teoretice de sar s-a prevăzut ca membrii birou
Vorbind despre stilul de muncă de deleanu a relatat cum o tovarăşă de la tirea propagandiştilor, în legarea învă
au îndrumat organizaţiile sindicale să făcute de muncitori în scopul îmbună fectuos al vechiului comitet, tov. Emil G.L.D.C. a fost persecutată mult timp ţământului de problemele specifice în cinile practice. Cursanţii se pre lui să fie repartizaţi să răspun
Radu, a arătat că într-o zi au fost pentru că a criticat unele lipsuri ale treprinderilor şi instituţiilor oraşului.
organizeze mai bine consfătuirile de tăţirii activităţii economice, nu se o- chemaţi la comitetul orăşenesc de par directorului unităţii respective. Sub gătesc mai temeinic şi participă dă de cîte o formă de învăţă*
tid toţi cei 7 membri ai biroului or influenţa acestuia, organizaţia de ba Analizînd aceste probleme, conferinţa
producţie, şi să dezvolte întrecerea so cupă îndeajuns de mobilizarea colec ganizaţiei de bază de Ia garajul au ză de la G.L.D.C. a sancţionat pe a- s-a oprit îndeosebi asupra muncii des mai activ la discuţii. mînt. Cursanţii care vor conţi*
cialistă, Vorbind despre aspectele po tivelor întreprinderilor la îndeplinirea tobazei I.R.T.A, pentru a fi traşi la ceastâ tovarăşă cu „vot de blam şi făşurate în rîndul intelectualilor. Con
răspundere în legătură-. cu nerezoiva- avertisment“ pentru că „n-a ştiut să ferinţa a apreciat ca bune unele ac Au fost date ca exemple bu nua să lipsească nemotivaţ de
rea unui dosar. Niî era cu mult mai se comporte şi a trîntit uşa directoru ţiuni întreprinse de Comitetul orăşe
zitive ale activităţii organizaţiilor de par sarcinilor de producţie, Ea a cerut bine — a întrebat vorbitorul — dacă lui“. Biroul comitetului orăşenesc de nesc pentru educarea marxist-leninistă ne, cursul serai anul II condus Ia învăţămînt şi nu vor depune
s-ar fi deplasat la noi în întreprindere partid, care a avut cunoştinţă de a- şi atragerea la activitatea culturală a
tid în conducerea şi rezolvarea probleme noului comitet să îndrume organizaţii un tovarăş din comitet: sau .din ,apa,- cest caz, n-a făcut nimic pentru cla intelectualilor. Printre acestea se poate de propagandistul Gheorghe Mă- eforturi pentru a creşte din
lor economice, numeroşi participanţi la le de bază în vederea creşterii preocu ratul comitetului pentru a rezolva., a- rificarea iui. Tov. Ştefan Balasfi a menţiona invitarea unor specialişti cu
ceastă problemă? EI a cerut ca meni: citat de asemenea cazuri cînd mem munci de răspundere din Bucureşti gureanu, cercul condus de pro punct de vedere politic şi ideo
conferinţă s-au oprit în cuvîntu! lor pării lor pentru problemele de producţie brii comitetului şi a i, biroului să, se bri de partid şi alţi muncitori de la care au făcut în faţa intelectualilor
deplaseze mai des în organizaţiile de „1 Mai“ au fost persecutaţi pentru din oraş expuneri pe teme interesante pagandistul Vasile Pascale şi logic, vor fi ajutaţi în adunări
asupra lipsurilor existente în acest şi să le orienteze spre o mai bună re bază pentru a le da un ajutor mai că au „îndrăznit“ să critice pe unii din c a : „Transformările revoluţionare din
domeniu, analizînd pe larg cauzele partizare a sarcinilor în aşa fel îneît direct, mai concret şi mai eficace. conducerea întreprinderii. ţara noastră oglindite în legislaţia altele. De asemenea, au fost e- generale, .j
care au împiedicat activitatea unor la toate locurile de muncă importante Dezvăluind astfel de cazuri şi criti- videnţiaţî şi unii cursanţi căire CONSTANTIN CHIRIAQ
cîndu-le cu toată tăria, conferinţa a
întreprinderi. Conferinţa a criticat cu să lucreze membri şi candidaţi de studiază cu sîrguinţă, iau parte corespondent
asprime lipsurile serioase care au e- partid. -3SE—
xistat în activitatea întreprinderii de Conferinţa a trasat noului organ Concursul brigăzilor artistice
industrie locală „1 Mai“ şi şantieru sarcina ca împreună cu activul său să
lui de construcţii din localitate. urmărească permanent desfăşurarea ac de agitaţie
Mobilizaţi de organizaţia de partid, tivităţii de producţie în întreprinderi
muncitorii constructori din localitate şi pe şantierele de construcţii, să ana
au depus eforturi pentru îndeplinirea lizeze periodic rezultatele fiecărei în Din iniţiativa Comitetului o- lor mai bune. brigăzi artistice
răşenesc de partid Hunedoara de agitaţie. După concurs se va
sarcinilor de plan. Datorită acestor treprinderi şi să ia măsuri pentru mo s-a organizat un concurs al bri organiza o şedinţă de lucru în
găzilor artistice de agitaţie din care se vor analiza aspectele
eforturi, în anul 1959 au putut fi date bilizarea tuturor forţelor în vederea întreprinderile şi instituţiile o- pozitive şi negative din activita
raşului. Pe lîngă fiecare briga tea brigăzilor artistice de agita*
în folosinţă oamenilor muncii 155 a- îndeplinirii sarcinilor de plan. dă a fost repartizat cîte un mem ţie şi pe baza concluziilor des
prinse se vor lua măsuri pentru
Oraşul reşedinţă de regiune — bru ăl cenaclului literar şi cîte
mai bine gospodării, mai curat
un tovarăş din colectivul tea
si mai frumos
R.P.R.“, „Progresul tehnic şi construc
Un ioc important în lucrările con- prestat peste 70.000 ore muncă volun Cu deosebită tărie s-a criticat în con cerut noului comitet să ia măsuri pen ţia desfăşurată a comunismului în trului muncitoresc pentru ă le îmbunătăţirea activităţii acesto
jerinţeî l-a ocupat problema gospodări tară, permiţind sfatului popular oră ferinţă atitudinea nepermisă a unor foşti tru introducerea unei atmosfere sănă U.R.S.S.“, „Contribuţia savanţilor so ajuta în pregătirea programului. ra. Cea mai bună brigadă ar
rii oraşului. O bună parte din delegaţi şenesc să realizeze o economie de cir membri ai biroului comitetului orăşe toase de critică şi autocritică, cale vietici la îmbogăţirea medicinii uni tistică de agitaţie din oraş vă
au vorbit cu satisfacţie despre reali ca 200.000 Iei. nesc de partid ca Ioan Niculescu, Joâh sigură de lichidare a lipsurilor, de versale“ ş.a. Concursul se vă încheia la 28 face o excursie la Cluj.
zările obţinute în ultimii ani în dez Henţiu şi alţii, care nu dădeau atenţie îmbunătăţire a muncii de partid. februarie a.o. cu participarea ce
Trecînd în revistă succesele foarte Prin S.R.S.C., A.R.L.U.S., A.S.I.T.,
voltarea şi gospodărirea oraşului de frumoase, obţinute în dezvoltarea re Să finem Irează vigilenta revoluţionară Crucea roşie, un număr înseninat de -aao
reşedinţă a regiunii noastre. Ei au a- ţelei sanitare a oraşului, tov. dr. intelectuali din oraş a fost antrenat
rătat că sub conducerea organizaţiilor Romulus Rusu a arătat că Sfa
Problemă ce trebuie soluţionatăPlenara C.C. al P.M.R. din iunie rouiui orăşenesc de partid şi preşedin la ridicarea nivelului politic, profesio
te al sfatului popular orăşenesc. De a-
de partid, deputaţii sfatului popular, tul popular al oraşului şi Comi 1958 a pus în faţa organizaţiilor de semenea, datorită slabei vigilenţe au nal şi de cultură generală al oame In oraşul Simeria există o sifonerie, Conducerea cooperativei din Simeria
organizaţiile de tineret şi’ de femei au telui orăşenesc de partid, n-a a- partid sarcina de a întări vigilenţa pulut fi promovate şi menţinute în nilor muncii din oraş. Aşa după cum a solicitat de Ia T.A.P.L. Hunedoara
mobilizat mii de cetăţeni la executa cordat întotdeauna atenţia cuvenită revoluţionară pentru descoperirea şi posturi de răspundere la întreprinde s-a arătat însă în conferinţă ceea ce care a funcţionat pînă în vara anului preluarea fabricii pentru a o pune în
rea diferitelor lucrări de interes obş problemelor sanitare ale oraşului, O demascarea elementelor duşmănoase. A- rea „1 Mai“, Institutul regional de s-a făcut în direcţia aceasta este încă funcţiune, dar propunerea l-a fost re
tesc şi gospodăresc. Cu sprijinul târg parte însemnată a spaţiului atribuit nalizînd în conferinţă preocuparea comi proiectări, T.R.C.L.H. şi în alte între nesatisfăcător. O bună parte a inte trecut. De atunci, este oprită ca „ne- fuzată.
al cetăţenilor, în anul care a trecui circumscripţiilor sanitare a spus el — tetului orăşenesc de partid pentru tra prinderi din oraş elemente cu trecut lectualilor din oraş încadraţi ca lec
s-au pavat şi modernizat o serie de este ocupată în prezent de diferiţi lo ducerea în viaţă a prevederilor aces tori în cadrul universităţii populare rcntabilă", după cum spune tovarăşul In prezent, aprovizionarea oraşului cu
străzi, s-a nivelat terenul din jurul catari particulari. Problema circum tei hotărîri, mai mulţi delegaţi au cri dubios. nu se prezintă pentru ţinerea confe sifon se face din alte localităţi, cu
director al T.A.P.L Hunedoara, de ca
re aparţine. ţw
stadionului, au fosl amenajate noi zone scripţiilor sanitare putea fi. rezolvată ticat cu tărie lipsurile care au existat — La T.R.C.L.H. şi pe şantierele de rinţelor decît după anumite insistenţe. De remarcat, că ase’menea sifonerii mari cheltuieli de transport.
verzi, s-au plantat un însemnat nu în urma desfiinţării cabinetelor me în această privinţă. Datorită slabei construcţii — spunea tov. Ioana Hor- Dacă Comitetul orăşenesc de partid şi funcţionează în multe localităţi din re Ar fi bine dacă secţia comercială a
măr de pomi decorativi. La muncile dicale particulare, ale căror spaţii pu vigilenţe de care au dat dovadă unii valh, relatînd astfel de fapte — n-a organizaţiile de bază din instituţiile giunea noastră. De ce n-ar putea func Sfatului popular regional, s-ar ocupa
voluntare organizate pentru sprijini teau fi puse la dispoziţia circumscrip membri de partid, un element duşmă existat preocupare pentru aplicarea ho- în care muncesc aceşti intelectuali ar ţiona şi cea din Simeria ? Aceasta cu de soluţionarea acestei probleme.
rea efectivă a acestor lucrări au par ţiilor. Dar statul popular al oraşului nos ca Ioan Henţiu a reuşit să se tăririi plenarei Comitetului Central din fi desfăşurat o muncă mai rodnică atît mai mult, cu cît aici este un cen
ticipat aproape 20.000 cetăţeni care ah a neglijat aceaslă problemă. Sfatul strecoare în funcţia de membru al bi- iunie 1958. Multe elemente necorespun în rîndul intcl. luaţilor, lucrurile n-ar tru muncitoresc destul de important,’ corespondent
popular orăşenesc a manifestat lipsă zătoare au fost scoase afară pe o uşă sta aşa cum se prezintă acum. Corni- ŞT. ŞERBAN