Page 77 - 1960-01
P. 77
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA! Mai uşor, m ai repede,
mal smSsEshl o M. CRISTESCU: Pentru o mai ieftin
activitate rodnică în întreprinderi
Miercuri 27 ianuarie 1961) 4 pagini 20 bani şi pe şantierele de construcţii Inovatorii, aceşti neobosiţi Perspective
căutători ai noului, au adus în îmbucurătoare
(pag. 2-a) ; cursul anului trecut, o preţioasă
® Oţelul soptenalukii contribuţie la acţiunea de obţi Ea Atelierele C.F.R. din Si-
nere a cît mai multe economii.- meniia, aiu fost aplicate amul tre
(pag. 3 -a): Aptrl acesta, inovatorii au por cut 92 de inovaţii, din cele 125
» Popoarele africane trebuie să nit şi mai hotădţi în munca lor înregistrate. După calculele pre
fie vigilente şi să aibă relaţii bune creatoare. Dovadă stau nume liminare, aceste inovaţii aduc a-
cu toate ţările, fără excepţie roasele propuneri care s-a-u pre nuail o economie' de peste
zentat la cabinetele tehnice în 90.000 lei;
(pag. 4-a). primele două decade ale lunii
ianuarie a.c. Inovatorii ceferişti sînt preo
Anul X II N r. 1583 cupaţi şi în cursul acestui an
instalaţie automată de promovarea ooului. Astfel,
Sâ executăm cu răspundere ' URI. IN REGIUNEANOItSTRA de înregistrare deşi s-a scurs puţin timp din
lucrările pregătitoare pentru a temperaturii
lingourilor noul an, la cabinetul tehnic au
campania de primăvară! Din reparaţie iâniit Brdd, a fost vizionat de! d’ irectorul Teatrului de stat şi fost înregistrate 3 inovaţii.
Da cabinetul tehnic aî Gombî- Dintre acestea1, deosebit de im
¦ Plenara C.C. al P.M.R. din de primăvară, lucrări ce au o 72.000 spectatori. „Valea Jiului“, care a vorbit) natului siderurgic din Hunedoa portantă este inovaţia „Strunji-
3-5 decembrie 1959 precizează însemnătate deosebită în ce pri ra a fost prezentată recent pri rea segmenţilor de sertar fără
că în acest an planul de stat veşte sporirea producţiei. Tre generală La U niversifafea despre „Dramaturgia lui Al ma inovaţie din planul' tematic lipire cu alamă“, oare aduce
prevede să se obţină recolte me buie identificată şi curăţită în P. Cehov", Ai. Mocanu, de tăi pe acest an. Este vorba de o economii de circa' 10.000 lei.
dii sporite la grîu, porumb, sfe treaga cantitate de seminţe ne instalaţie pentru determinarea1
clă de zahăr şi floarea-soarelui. cesară în campania de primă In cursul zilei de ieri, ta) 1 populara Institutul de mine Petroşani, temperaturii lingourilor înainte 10 inovaţii — peste
Plenara subliniază că la stabili vară. Pentru a nu se însamînţa secţia de locomotive a Ate care a vorbit despre „Contri de intrarea în caja blumingului. •70.0.r000 lei e.c¦onomii
rea acestor sarcini s-:a ţinui boabe necorespunzătoare, aşa
seama de îmbunătăţirea măsu cum s-a întâmplat în multe lierelor C.F.R. din Simeria, a buţia lui Cehov în literatură, Această instalaţie înregistrea Numărul inovaţiilor aplicate
rilor agrotehnice care urmează locuri în anii trecuţi, va trebui ieşit din reparaţie generală Universitatea populară 'dini universală“ şi Tăut Emerit, ză automat temperatura lingou în cursul anului trecut în ca
a ti realizate în anul 1960 şi ca fiecare gospodărie de stat şi locomotiva nr. 40.109. Repa oraşul Deva este frecventată membru al cenaclului literar] lui, constituind prin aceasta un drul Trustului minier - Deva, a
de aplicarea lor în proporţii de colectivă, fiecare întovărăşire şi. raţia a fost executată la timp de peste 100 oameni ai muri-* „Minerul", care a vorbit des preţios ajutor în munca 1amina- fost mic. Cele 10 inovaţii apli
masă prin mobilizarea în acesi fiecare ţăran individual să ia şi de cea mai bună calitate. cii din localitate dornici să-şi - pre „Viaţa şi opera lui A. P. toriilor. Ea du'ce la o mai buna cate, aduo însă anual, economii
In aceeaşi zi, locomotiva a ridice continuu nivelul cunoş folosire a agregatelor, la o mai (după antecalcul) în valoare de
tinţelor lor de cultwă genera Cehod“. -1 mare precizie în laminare, pre peste 700.000 lei. Aceasta do-’
cum şi la reducerea' personalu vădeşte că a existat o serioasa
plecat spre staţia de destina lă. In cursul zilei de ieri, a- In încheierea simpozionu lui de termotehn icierţi de la preocupare din partea colective*
| bluming. lor de inovatori pentru rezolvă*
ţie Bucureşti-Triaj. ceştia au audiat în cadrul a) lui, actorii Teatrului de stat rea celor mai dificile problema
” ~ Tr- * ^
scop a tuturor lucrătorilor din măsuri pentru încercarea puterii Număr record de trei cicluri, lecţii deosebit de, , „Valea Jiului" au prezentat, alo procesului de producţie.
agricultură. de încolţire a seminţelor. Se re importante. Spre exemplu, la scenetele „Chirurgia" şi „Vi- ?éT'T; pf- Prima inovaţie propusă în a*
comandă ca unităţile socialiste spsdafori ciclul economia politică, le-a nătorul“. .,;77 i
In regiunea noastră există să nu se mai limiteze ca în anii fost predată lecţia „Reproduc cest an este: „Utilizarea steri
reale posibilităţi pentru o spori trecuţi numai la probele de ger Filmele „Vizita tov. Niki- ţia socialistă şi veriitul naţio '; MHt lului rezultat de la ffotaţie pen
re simţitoare a producţiei la minaţie pe care ie fac ele, ci să ta Sergheeviei Ilruşciov în nal“, ta ciclul de limba romî- •:4 v:x: :
toate culturile şi în fiecare gos trimită de îndată probe de se America“ şi „Pagini de vite uă li s-a predat lecţia „Viaţă tru fabricarea cărămizilor sili*
podărie de stat, gospodărie co minţe pentru analiză la labora jie", continuă să se bucure şi opera scriitorilor Gh. Coş- co-calcaroase“. Propunerea este
lectivă“, întovărăşire sau sat. torul pentru controlul seminţe de un deosebit succes din par în studiu. Dacă -va putea fi
Este necesar însă ca, aşa după lor din Alba Iulia. Acest labo tea spectatorilor din regiunea buc şi Alexandru V.lahuţă", aplicată, ea vă aduce economiei
cum subliniază plenara C.C. al rator a dat un preţios ajutor în iar la ciclul fizico-chimie li naţionale a n u a l,e c o n o m ii de
P.M.R., să se ia măsuri pentru fiecare an gospodăriilor colecti s-a~ predai lecţia „Reacţii ter multe milioane lei.
aplicarea în proporţie de masă
noastră. Aceste filme au fost monucleare si energia sola
a regulilor agrotehnice înain ve şi întovărăşirilor oare au tri
vizionate pînă în cursul zilei ră“. ¦
tate, a experienţei unităţilor so mis seminţe la analiză. Se con
cialiste fruntaşe şi a metodelor stată însă că numărul acestora de ieri de un număr record S im p o zio n
înaintate ale fruntaşilor recolte e mic. Multe neglijează trimi de spectatori. Astfel, filmul
terea probelor de sămânţă şi ceea sovietic în culori „Vizita tov. La Petroşani, în sala clu
lor bogate. ce este şi mai rău, neglijează
Experienţa dobîndită în anii
trecuţi de unităţile socialiste din pregătirea în bune condifiuni a N. S. LIruşciov în America, bului A.S.I.T., a avut‘loc ieri
agricultură dovedeşte cu priso seminţelor pentru însămînţat. a fost vizionat pînă ieri de un ¦simpozion organizai ¦ de
sinţă marea însemnătate ce o Inginerii şi tehnicienii agronomi peste 37.000 spectatori, iar, Consiliul raional A.R.L.U.S. întrecerea m inerilor
filmul „Pagini de vitejie" ca pe tem a: „A. P. Cehov oglin
are aplicarea regulilor agroteh au obligaţia de a determina fie dit în literatura universală". Răspunzînd. chemării la întrecene
nice pentru sporirea producţiei, care gospodărie colectivă şi fie re a rulat ieri la căminul cul La simpozion au luat cuvîn- lansată de .minerii din Lupeni, colecti
vul minei. Petrila s*a angajat să mun
iată r.umai cîteva exemple luate care întovărăşire să trimită na- cească în anul 1960 în aşa fel, ca toa»
te brigăzile şă-şi îndeplinească ritmic
din multe altele care demon- întîrziat probe de seminţe pentru tural din comuna Crişâior, ra- tul tovarăşii locui Petrovici, sarcinile de plan.
str iză clar acest luam. Gospo control, să cureţe şi să trateze Muncind precum s-a angajat, colec
tivul acestei mine a dat patriei peste
dăria colectivă din Daia, raio întreaga cantitate de seminţe Fier vechi penfru o fe lă rii! pian 2.200 tone de cărbune, în numai
nul Sebeş, a realizat anul tre destinată însănrîn ţărilor de pri 20 de zile.
cut, în medie ta hectar, 7.000 kg. măvară. Un rol hotărîtor în ce Şi n@i Y i § sp riDjUiEn im In fruntea întrecerii socialiste înlre
porumb boabe de pe o suprafaţă priveşte sporirea producţiei la sectoare, se află sectorul I, care a ăat
de 17 ha. pe care s-au aplicai hectar o are calitatea seminţe în perioada respectivă niai mult rJ°
cele mai noi măsuri agrotehni lor. De aceea inginerii şi teh 1.000 tone de cărbune peste plan, ur
mat de, sectoarele IV şi IIT. Printre, bri
ce, iar pe un lot experimental nicienii agronomi trebuie să în Pentru a con siderurgiei pe găzile fruntaşe se numără cele condu
se de Mihai Grăsuc de Ia sectorul 1.
de 2 ha. unde a; iost aplicat de veţe- practic pe colectivişti, pe tribui în mai Scrisoarea adresată lingă cărbune Nicolae Gondo de Ia sectorul TU şi
“ ¦asemenea întreg ’complexul de întovărăşiţi şi pe ţăranii munci mare măsură la cocsificabil de Aurel Gepălău de la sectorul IV.
tori cum să aleagă săifiîhţa, dezvoltarea tine-: de minerii din Vulcan bună calitate,
măsuri agrotehnice indicate, s-a cum s-o cureţe şi cum s-o tra R. BALŞAN
obţinut 104.000 kg. sfeclă de za teze şi să o păstreze. Trebuie a- rei noastre in oţelurilor hunedoreni cel puţin 350 to corespondent
hăr la hectar. Producţia medie râtat însă că unii dintre specia
de sfeclă de zahăr realizată de liştii din agricultură privesc cu dustrii socialiste, ne fier vechi, din
această ^gospodărie de pe o su indiferenţă această sarcină a
prafaţă de peste 100 ha. este de lor, mărginindu-se să discute colectivul minei Vulcan s-a an tre care 120 tone pînă ia 1 Mai.
30.000 kg. la fiecare hectar. doar ocazional cu colectiviştii şl
G.A.C. din Uroi, raionul Hune întovărăşiţii despre această pro gajat să extragă peste planul Conştienţi de importanţa aces
doara, a realizat 5.000 kg. po blemă. Comitetele executive ale
rumb boabe la hectar, G.A.C. sfaturilor populare au datoria să acestui an 15.000 tone de căr tor acţiuni patriotice în sporirea
din Apoldu de Sus, raionul controleze mai muît felul cum
Sebeş, 4.537 kg. porumb boabe fiecare inginer şi tehnician îşi bune cocsificabil şi energetic, să producţiei de oţel, îndemnăm pe
şi 2.256 kg. floarea-soarelui la face datoria şi să tragă la răs
hectar, iar G.A.C. din Cîlnic a pundere pe cei care dovedesc sporească productivitatea muncii toţi muncitorii mineri din Valea
realizat 26,000 kg. cartofi Ia
dezinteres şi superficialitate în cu peste 15 la sută şi să reali Jiului să depună eforturi spo
hectar..
Aceste cîteva exemple arată muncă. zeze cel puţin 635.000 lei eco rite pentru a colecta şi pune la La Teliuc s-a dat |
în folosinţă anul trecut
limpede cit de mari sînt posibi O altă măsură agrotehnică de nomii suplimentare. dispoziţia siderurgiei cît mai un nou funicular de
lităţile de sporire a producţiei capacitate mărită. Gu
mare însemnătate pentru spori Zilele trecute, aflând despre mult fier vechi. acest funicular se fa colectiuei
agricole în regiunea noastră. ce transportul minereului de fier ,J7$ -CV-. H?/
Trebuie arătat însă că nu în rea producţiei, este îngrăşarea scrisoarea prin care voi, dragi COTOŢ IOSIF de ta Teliuc ia furnalele Combina aaa/vw vvaAa a a ^
tului siderurgic Hunedoara.
tovarăşi oţeîari, aţi cerut cefe şeful exploatării In clişeu: Un aspect de ia noul
funicular.
riştilor din Simeria sprijinul în MIRZA AUREL e trei zile nu-şi venise în ţările sufleteşti îl chinuiau din<
acţiunea de colectare a fierului secretarul comitetului de partid
vechi pentru sporirea continuă a L / fire. Sora de caritate, o ce în ce mai mult. Zile şi nopţi <
producţiei de oţel, minerii de (a RIPA PETRU
exploatarea Vulcan au analizat preşedintele comitetului de întreprindere fată mică de statură, cu părul îl măcinau gîndurile: ce să]
posibilităţile ce le au pentru a
POPESCiU STEL1AN negru, cîrlionţăt, şi, cu o bască facă pentru a fi şi el de foloS, <
ioate locurile există preocupare terenului. Unităţile socialiste, răspunde şi ei acestei chemări. secretarul comitetului U.T.M.
aşezată pe ceafă, veghea la să nu mănînce pîinea degeaba? <
pentru folosirea acestor posibili ţăranii muncitori individuali dis La iniţiativa comuniştilor, în căpătîiul lui. Se trezi din somn. De puternic era puternic. S-ar]
tăţi. Va trebui să luăm toate pun de cantităţi mari de gunoi ziua de 24 ianuarie, s-a organi Ocoli salonul cu privirea dar fi prins la luptă cu oricare tt-\
măsurile cuvenite pentru ca ele
să fie folosite peste tot. In acest de grajd. Acesta trebuie trans zat o largă acţiune patriotică, nu pricepu unde se află. In- iiăr din sat, dar piciorul...
cu care prilej s-au colectat 25
scop organizaţiile de partid, sfa portat la cîmp pentru ca la pri tilni privirea sorei, pe a cărei Duminicile şi în zilele de săr
turile populare şi cadrele teh măvară să poată fi îngropat sub tone de fier vechi, care urmează faţă catifelată se prelingeau bători venea pe ta scoată, iar]
să fie expediat în cei mai scurt două lacrimi ca două mărgele. după ce s-a construit căminul',
timp.
nice din agricultură vor trebui brazdă. Acum zăpada este destul Peste 700 noi cititori concursul „Iubiţi cartea“ 14 in — Unde sînt? Ce-i cu mine? cultural era nelipsit de aici. ,
să se ocupe mai bine de popu de potrivită pentru a se trans signe „Prieten al cărţii“.
In zilele acestea de iarnă, la Hai spuneţi /... La cămin se întilnea ou oameni ]
biblioteca raională din Petro BELA LUGOŞI
larizarea măsurilor agrotehnice porta uşor cu sania. Din păcate Analizînd posibilităţile pe care şani este o vie animaţie. Zilnic, corespondent Se ridică în ,«il tineri si uîrstnt- <
înaintate, să ia măsuri pentru 70-80 de oameni ai muncii vin
ca acestea să fie aplicate pe Ie avem, ne angajăm ca în Seară de poezii coate şi vru să Oameni şi fapfe ci şi pînă sea
sară din pat. ra tîrziu discu-
(Continuare, în pag. 11P a ) cursul acestui an să trimitem
-m - Simţi însă in !iri!i!!l'lilllillllll!lllli!lîl!lil!|1"' tau despre tre-(
scară cît mai largă în toată re- 1 piciorul drept o durere sfişie- burile care frămintau locuitorii!
giunea. să împrumute cărţi. Cercul literar „Flacăra“ din toare. Şi-l !lipăi: de sus de la satului. Gheorghe Josan ajun-\
Acum, în timpul iernii, se cer Numai în primele 20 de zile Hunedoara a organizat la clu glezne, piciorul îi fusese rete sese în scurtă vreme să fie sfă- ;
a fi înfăptuite o serie de lucrări ale lunii ianuarie a.c., s-au în bul siderurgiştilor o seară de
pregătitoare pentru campania scris la această bibliotecă, un poezii închinată partidului. zat. — Omoriţi-mă, nu vreau tuitorul satului. Toţi îl ascul- *
număr de 707 cititori, oare au
Produse agricole citit 2.557 cărţi şi broşuri. Tinerii poeţi Alchis Sevastia- să mai trăiesc. Eu olog... Fără tau cu atenţie. Cînd cineva a-\
nos, Ion Drăgănescu, Gomei
Gristache, şi alţii, au fost mult un picior... Nu, nu!.. vea vreun necaz se oprea 1a\
Bolnavii se uitau buimaci la poarta lui Ghi-c — aşa-i spun]
invalidul din patul de la geam, oamenii din sat — şi-i cerea
care-şi lăsă capul pe pernă şi sfatul.
contractate Printre cititorii nou înscrişi apreciaţi de cei peste 80 oameni — Ce zici Ghic, facem ori 5
ai muncii prezenţi în sală, pen
cu statul se numără minerii din Petriîa tru versurile reuşite închinate plinse zgomotos.
partidului.
Pentru a răspunde aşa cum Biro Iosif, Victor Gucu, Gh. De patul bolnavului se apro nu gospodărie în sat ?
se cuvine grijii pe care partidul M. STOICA pie un doctor înalt, blond, ca — Apoi cum sâ nu facem ?\
şi guvernul o poartă oamenilor Grişan, gospodinele Ana Dănes- corespondent re purta nişte ochelari cu. ramă Doar ce, noi om fi mai puţin<
muncii din patria noastră, ţă
cu, Ilona Kalath, Ileana Hum- Colectiviştii la repetiţii groasă. Se aşeză pe marginea harnici ca cei din Leşnic ori<
mel etc. patului. Cîteva clipe tăcu gîn- din llia ? Unii, e drept, se mai\
R. BALŞAN ditor, apoi i se adresă bolna codesc, dar pînă la urmă ajungi
ranii muncitori întovărăşiţi din corespondent Ea gospodăria agricolă colec vului: ¦ şi ei la spusele noastre. Singu-i
satul Beldiu, raionul Alba, au Şezătoare literară tivă „Drumul lui Lenin“ din —' Nu eşti singurul care şi-a ra cale spre belşug e doar gos-'
hotărit într-o adunare generală Sebeş, se depune o muncă stă pierdut piciorul în acest răz podăria colectivă...
boi. Zeci de mii, sute de mii
să contribuie şi ei la crearea ruitoare în vederea pregătirii de oameni, tineri ca tine, au Josan vorbea ou multă în
rămas fără mîini, fără picioa sufleţire. Citea zilnic în presă]
fondului central de produse a- Colectivele bibliotecilor comu unui program artistic. De trei re, iar alţii orbi. Astea-s urmă despre alte gospodării colective]
gricole al statului. Pe baza ho- ori pe săptămînă, membrii bri rile nefaste ale războiului. în fruntaşe, lucru ce-t ajuta ca<
tărîrii luate în adunarea gene nală şi a Şcolii pomicole din găzii artistice de agitaţie, echi cearcă să nu mai fii necăjit; întotdeauna să aibă pregătite<
rală, ei au contractat cu statut pa de dansuri populare, forma se va găsi un loc unde să argumente convingătoare pen
17.000 kg. grîu, 12.000 kg. po comuna Geoagiu, au organizat ţia corală şi soliştii se întâl munceşti pentru a-ţi cîştiga tru fiecare om. Şi zilnic stălea'<
rumb, 1.000 kg. floarea-soarelui, nesc lă sediul gospodăriei unde plinea. de vorbă cu oamenii vorbinduf
de curînd o şezătoare literară le despre avantajele muncii în]
4.000 kg. cartofi şi 500 kg. fa gospodăria colectivă.
închinată poetului Mihai Emi-
hescu. *
sole. După ce tov. Ioan Vlaicu a fac repetiţii.
Întovărăşită de aici au mai vorbit despre viaţa şi opera iui Aceste formaţii şi-ău prop'us n ăzboiul s-a terminal. Gfie- Aşa se face că cererile pen-\
Mihai Eminesou, elevi din anul să prezinte la sfîrşitul acestei
contractat cu statul şi cantita II de la şcoala de maiştri au luni un spectacol în faţa colec orghe Josan a venit a- tru gospodăria colectivă s-au ,
recitat din poeziile marelui poet. tiviştilor din Pricaz.
tea de sfeclă de zahăr care va La facultatea de chimie a Universităţii „C. I. Parhon" din casă. Zi de zi, sprijinit în două adunat una cîie una si, ziua<
Capitală, a fost amenajat recent un laborator nou de izotopi La sfîrşitul programului, au ANA SALIŞTEAN
fi recoltată ele pe o suprafaţă şi radio-chimie. fost înmîfiate participanţilor la' corespondentă cîrji, batea, satul ele la un ca P. ISTRATE
de 10 ha. NI6U TRAISTARU In clişeu : Utemisiele An gela Moisiuc şi Maria Roma- păt la altul privind cum totul
nescu, studente în anul V, efec tuînd practica de laborator.
corespondent clocoteşte de muncă. Frămîn- (Continuare în pag. IlI-a)
kA -vW\AA, •.' .-VA'V\ i IW'v'V’W
