Page 88 - 1960-01
P. 88
DRUMUL SOCI AU SMU LUr Nr. 15c5
3î'a 3L9K
uveriîü ?/fpif fffl I ©«I Iu Ii juitirrb&ie s;tüu • ixÜ Im e ie sJtiri .uliirrtaha sUrU
& Ü V& ?i ^ 0
á & l4 ^
guvernulii,Ö joaponez
MOSCOVA 28 (Agerpres). —- sierarea Insulelor menţionate (a- tre Japonia adînceşfe pericolul i. S. Hruşciov invitat si viziteza !ga sgspyisrol lurpteS p e n tr u i&-t
TASS anunţă.: Intr-o notă în- poniel, la extinderea teritoriului catastrofei, care, în mod Inevi eoexisten ţâ şi colaborare
mînată Ia 27 Ianuarie de minis folosit de trupele străine. tabil, ar rezulta din atragerea eraşe din Franţa -
trul Afacerilor Externe al Japoniei într-uri nou război. tra ire p o p o a r e
U.R.S.S., Andrei Gromîko, am Guvernul sovietic a declarat
basadorului japonez la Mosco că numai cu condiţia retragerii Guvernul sovietic, se arată în PARIS’ 28 (Agerpres)'. — Moselie) şi St. Maximin (Depar BUENOS AIRES 28 (Ager turile de bază ale popoiareiOr şî
va, S. Kadowaki, guvernul so tuturor trupelor străine de pe notă, este gata oricînd să acor pres) TASS anunţă.: Intre 24
vietic declară că aşa-numitul teritoriul Japoniei şi a semnări! de sprijin deplin acelor acţiuni Presa anunţă că noi oraşe din tamentul Oise) au hotărît să-I şi 27 ianuarie preşedintele Me se consolidează principiul ne-!
„tratai de colaborare şi securita tratatului de pace între U.R.S.S, ale Japoniei, care vor fi îndrep Franţa şl-au exprimat dorinţa invite pe înaltul oaspete. xicului, Lopez Mateos, a făcut
te“ încheiat Ia 19 ianuarie între şi Japonia, vor fi transferate de a-1 primi ca oaspete pe N. S. o vizită oficială în Argentina. amestecului. ; , (j
Japonia şl S.U.A. este îndreptat J.aponiel insulele Habomal ş! tate sore asigurarea condiţiilor Hruşciov, preşedintele Consiliu După cum reia tază săptămî-
îmnotriva Uniunii Sovietice şi Sikotan, potrivit declaraţiei din pentru dezvoltarea el Indepen lui de Miniştri al U.R.S.S., în nalul „France Observateur“, ca După întâlnirile pe care pre Cei doi preşedinţi s-iii pro«
Republicii Populare Chineze, îm 19 octombrie 1956. dentă, paşnică. Uniunea Sovie timpul apropiatei sale vizite în mera agricolă a Departamentu şedintele Mexicului le-a avut cu ¦nunţat pentru ,;o dezvoltare ari
potriva menţinerii păcii în Ex tică este gata, ca şi pînă în Franţa. După cum relatează zia lui Puy de Dome a hotărît să-l preşedintele Argentinei, Frondi- monioasă şi intensă a eoono«
tremul Orient. în notă se subliniază că an prezent, să dea împreună cu ce rul „l'Humanité“, consiliile mu invite pe N. S. Hruşciov să vi zi, a fost adoptată o declaraţie miei naţionale a fiecărei ţări şi
gajamentul Japoniei de a-şi spo lelalte puteri, garanţiile necesa nicipale ale oraşelor Longfavil- ziteze acest departament pentru comună în care se spune printre pentru lichidarea definitivă pe
Guvernul sovietic arată, de ri potenţialul militar, înzestra re pentru neutralitatea Japoniei. le (Departamentul Meurthe et a cunoaşte viaţa ţăranilor fran altele: „Situaţia internaţională continent a mizeriei şl Ignoran
asemenea, că încheind noul tra rea forţelor armate ale Japoniei După cum se ştie, guvernul cezi. contemporană creează condiţii ţei“. In declaraţie se subliniază!
şi a trupelor străine amplasate U.R.S.S. s-a pronunţat pentru foarte prielnice pentru ca po că trebuie căutate noi căi dej
tat militar, Japonia predă cu încheierea unui tratat de pace -SES- poarele, prin intermediul guver
pe teritoriul ei, cu arma nuclea şi prietenie între U.R.S.S., R.P. nelor lor, să intensifice lupta colaborare interamexicamă, tre
propriile ei mîlnl unei puteri ră şi arma rachetă, dovedesc că pentru coexistenţă şi colaborare
Chineză şi Japonia, fiind de a- Max Reiraaim sw ijin a propunerile buie „coordonate ş i . Unite efori
străine o mare parte din drep Japonia a pornit în mod făţiş cord ca la aceasta să participe
S.U.A. şi alte state din bazinul făcute de Walter Ulbricht tur iile popoarelor Amaricii Lati
turile safe de stat suveran, îşi pe calea remilitarizăril pe sca cancelarului Adenauer
Oceanului Pacific. ne, trebuie dezvoltată economia
picde independenţa naţională. ră largă, în ciuda repetatelor a- Uniunea Sovietică va tinde
rodnică între toate ţările în ve lor, apărate preţurile la toatei
După cum se subliniază în sigurări date de guvernul ei des spre stabilirea unor relaţii de a-
devărată bună vecinătate cu Ja BERLIN 28 (Agerpres). Intr-o' privire la un referendum popu derea realizării unei păci juste, produsele, trebuie sprijinită in
nota, în actuala situaţie, cînd pre dragostea sa de pace, în ciu ponia, spre extinderea relaţiilor declaraţie transmisă în seara zi lar în problema dezarmării tota
lei de 27 ianuarie de postul de le şi în problema tratatului de a libertăţii şi bunăstării care a- tensificarea' dezvoltării indus
trata tu* japono-american lipseş da constituţiei ei care proclamă comerciale, culturale şi de altă radio „Denitscher Freiiheitssen- pace, M. Reimann a declarat:
natură, reciproc avantajoase, ca der 904“, Max Reimann, prim- duc folos tuturor“. In declaraţie triale pentru a 'transforma Ame
te de fapt Japonia de indepen renunţarea ei pentru totdeauna re să contribuie la apropierea seoretiar al Comitetului Central Aceste propuneri corespund
al Partidului Comunist din Ger năzuinţelor majorităţii covârşi se arată că aceste ţeluri pot fi rica Latină într-o zonă a pro
denţă, Iar pe teritoriul japonez Ia războaie şi Ia ameninţarea cu dintre Japonia şi U.R.S.S. în in mania, a salutat scrisoarea a- toare a populaţiei vest-ge:rmane
teresul popoarelor japonez şi dresată de Walter Ulbricht can care cere cu tot mai multă insis realizate dacă se respectă dre'p- păşirii, păcii şi democraţiei“.
continuă să se afle trupe străi folosirea forţei militare. sovietic. celarului vest-german şi a spri tenţă să se pună capăt înarmă
jinit propunerile din această rii atomice, să înceteze imediat -®E-
ne, este cu neputinţă să se adu Politica externă a Japoniei în scrisoare, îndreptate împotriva înarmarea, în general să se a-
politicii de dezlănţuire a unui jungă la o înţelegere au Re Apelul partizanilor păcii
că Ia îndeplinire angajamentul clină tot mai mult spre milita război atomic pe pămîntul ger publica Democrată Germană a- Norvegia
man. supra creării unui oomitet pe
guvernului sovietic de a tran rizare şi participare directă fa întreaga Germanie oare să se
Subliniind mărea importanţă ocupe de elaborarea Tratatului
sfera Japoniei Insulele Habomal alianţe militare, se spune în no ă propunerii lui W. Ulbricht cu de pace cu Germania'.
şl Sikotnn. Guvernul sovietic nu
ta guvernului sovietic. încheie
poate 6ă contribuie, prin tran-
rea noului tratat militar de că-
ü ifM fi i Iii F ţi p OSLO 28 (Agerpres). TASS te ţările. Tocmai recunoaşterea
a n u n ţă : Ziarele norvegiene pu acestui fapt, se spune în apa!, â
blică un apel lansat de fruntaşi determinat evident năzuinţa lui
BERLIN 28 '(Agerpres)1. — adresai o scrisoare preşedintelui peste o sută de propuneri care af partizanilor păcii din Norve N. S. Hruşciov si D. Eisenhower
U.C.D.—U.C.S., Adenauer, pen urmăreau destinderea încordării
La conferinţa de presă care a tru că politica acestui partid gu şi realizarea unei înţelegeri, a gia, aparţinînd diferitelor orga spre contacte personale, pentru
avut Ioc la 28 ianuarie la Ber vernamental din Germania occi •sosit timpul să se treacă la tra
lin, Walter Ulbricht, prim-secre- dentală constituie un pericol tative şi la o politică de înţe nizaţii care luptă pentru pace. a croi calea spre slăbirea în
tar al C.C. al P.S.U.G. şi prim- grav pentru poporul german. El legere reciprocă.
vicopreşedinte al Consiliului de a subliniat’ că această politică !M iş c a re a g r e r â f ă sa a m p lo a r e In ape! se subliniază că în cordării. Aceasta constituie o
Miniştri al R.D.G., a propus ca nu trebuie identificată cu starea W. Ulbricht a salutat propu secolul atomic, realizarea unul condiţie necesară pentru obţi
în cursul viitoarelor 14 zile să de spirit a populaţiei din Ger nerea Iui N. S. Hruşciov cu pri în Anglia acord internaţional şi înfăptui nerea uno-r rezultate pozitive ta
se înceapă tratativele între gu mania occidentală, care se pro vire la dezarmarea generală şi rea dezarmării controlate a de conferinţa Ia nivel înalt, care vai
vernele R.D.G. şi R.F.G. în le totală, hotărîrea Sovietului Su venit o problemă actuală şi ex
gătură cu încetarea „războiului nunţă penţru pace. prem cu privire la reducerea u-
"rece“,- pactul de neagresiune, LONDRA 28 (Agerpres). — declarată într-uhă din secţiile trem de importantă pentru toa- avea Ioc în acest an.
renunţarea la înarmarea atomi W. Ulbricht a remarcat ca du nilaterală a forţelor armate so In Anglia ia tot mai mare am uzinei de automobile a societă
că şi în legătură cu alte pro ploare mişcarea grevistă. Con ţii „British Motor Corporation“ --------------m --------------
pă ce Camera Populară şi gu vietice şi propunerea cu privire tinuă greva declarată fa 8 ia din Birmingham.
bleme. nuarie Ia uzina societăţii „Bri- S.U.A»: Un comitet de !upia împotriva
W. Ulbricht a subliniat că 'ă vernul R.D.G. au adresat Bun- Ia tratatul de pace cu Germa tish Lighl Steel Pressings“ din La 27 ianuarie au declarat Comisiei pentru cercetarea activităţii
grevă muncitorii de la secţiile
destagului şi guvernului R.F.G. nia. Acton (Londra), declarată în de rectificare a uzinei din Lla !americane
sprijinul revendicărilor privitoa nelly (Wales) a societăţii „Mor
Feidmareşalul Montgomery despre re la sporirea salariilor. In ur ris Motors“. NEW YORK 28 (Agerpres).. fruntaşi ai lupte! penteu dreptu
relaţiile dintre Esî şi Vest ma grevei, Ia întreprinderile con — TASS anunţă : Un grup de rile democratice în S .U A
Potrivit datelor publicate de tineri partizani ai păcii din
LONDRA 28 '('Agerpreş). — ţe între participanţii la acest Montgomery condamnă pbziţia structoare de automobile din Ministerul Muncii, în anul 1959 S.U.A. au creat recent un comi Aproximativ 100 de tineri a-
La Londra a teşit de sub tipar bloc militar, lipsa de unitate şi ţărilor occidentale într-o serie Acton, Coventry, Oxford şi în Anglia au avut loc 2.085 de tet special denum it: „Tineretul mericani pleacă din New York’
o carie scrisă de feidmareşalul lipsa unei „politici comune“. de probleme deolarînd : nu este Dunstable nle grupului „Roots greve Ia care au participat în lupta împotriva comisiei ca la Washington pentru a protes
englez în retragere Montgomery Numeroase ţări membre ale logic să se aştepte ca U.R.S.S. Motors“ (din care face parte şi merei reprezentanţilor pentru ta pe lingă congresmeni împo
şi consacrată problemelor rela N.A.T.O., se plînge Montgomery, să fie de acord ca Germania u- această societate), a fost para G44.000 de muncitori. In urma cercetarea activităţii a.ntia men triva apropiatei „dezbateri“.
ţiilor internaţionale şi, în spe „sînt, de fapt, numai eu nume nită, înarmată cu arma nucleară lizată munca a 10.000 de mun grevelor s-au pierdut 5.250.000
cial, relaţiilor dintre Est şi Vest. le aliaţii noştri“. să fie indusă în N.A.T.O.; nu citori. zile de muncă, in anul 1958 au eau©“. La conferinţa acestui La 3 februarie, încă un grup'
este logic să se pornească de participat Ia greve 524 000 mun grup au luat cuvîniul Clark Fo- de tineret va pleca la Washing
Salutînd vizita lui N. Ş. Hruş- Referindu-se la politică pute la premisa că Republica Demo De trei zile continuă greva citori. reman, directorul „Comitetului ton pentru a urmări „dezbate
oiov în S.U.A. şi apropiata vizi rilor occidentale faţă de Uniu crată Germană nu există şi, în extraordinar pentru apărarea rea“. Comitetul de tineret a con
tă a lui Eisenhower în Uniunea nea Sovietică, Montgomery sub sfîrşit, nu este just să se con -E S- libertăţilor cetăţeneşti“, şi alţi vocat pentru 31 ianuarie, un mi
Sovietică, Montgomery scrie în liniază că „sînt necesare o nouă sidere că adevăratul guvern al ting de protest la New, York.
prefaţa cărţii sale că „însfîrşit, atitudine şi o mare elasticitate Chinei s-ar afla în Formoza. Scopul convocării Congresului
în relaţiile internaţionale inter în elaborarea căilor care să per
vine up orîmpei de judecată să mită Estului şi Vestului să In relaţiile cu Uniunea So partidului de guvernărnînî din Japonia Ls M o sco v a S"3 cescM s
nătoasă“. Faptul că liderii ce coexiste paşnic...' „In legătură vietică, arată Mongomery, oa
lor mai puternice state au căzut cu aceasta, autorul expune o se menii de stat trebuie sa evite TOKIO 28 (Agerpres). — Acest congres, care potrivit Primul Congres da m ecanici
de acord să se întîlnească şi să rie de „factori reali“ care ar pu politica „echilibristicii în pragul TASS anunţă : La Tokio a avut spuselor ziarului „Asahi“, s-a ieoreLca şi aplicata
discute căile şi mijloacele de so tea să contribuie la instaurarea războiului“ ; dimpotrivă, ei tre Ioc Congresul partidului liberal terminat fulgerător, 3 aprobat
luţionare a problemelor, conti unei mai bune înţelegeri reci buie să-şi sublinieze dorinţa de democrat din Japonia, partid de fără nici o reticienţă raportul MOSCOVA 28 (Agerpres). — lor de ştiinţă sovietici şl vor fl
nuă autorul, oontribuie, fără în proce. Unul din aceşti factori, a duce tratative cu conducătorii guvernămînt. După cum rezultă de activitate af secretarului ge 7/155 anunţă: La 27 ianuarie, stabilite noi sarcini In domeniul
doială, la slăbirea încordării in din ordinea de zi a congresului neral al partidului, Kavasima, a in sala de festivităţi a Univer mecanicii analitice, teoriei rezis-.
ternaţionale, cel puţin în Eu declară Montgomery, este faptul din Occident şi „trebuie, în pri şi din discursurile rostite de li ascultat o serie de discursuri c- sităţii din Moscova, de pe Coli tentei mişcării, teoriei mecanis
ropa. derii partidului, congresul a fost logioase ale adepţilor Iui Kişi nele-Lenin şi-a început lucrările melor şi maşinilor, mecaniciţ
că ţările din Rărăsit, în frunte mul rînd, să studieze cu sinceri convocat în scopul grăbirii ra şi a adoptat toate documentele primul congres unional de me lichidelor şi gazelor.
Montgomery critică activitatea tificării noului tratat militar, prezentate de conducerea parti canică teoretică şi aplicată. Lu
N.A.T.C. El arată, între altele, cu Uniunea Sovietică, nu inten tate toate propunerile de natură, încheiat recent cu Statele Unite dului. Congresul a evitat toate crările congresului vor dura 8 Im congres participă aproxi
existentă unor serioase divergen- de guvernul Kişi, şi în scopul problemele litigioase şi diver zile. mativ 2.000 de oameni de ştiin
ţionează să înceapă un război să ducă la slăbirea încordării unirii partidului în jurul acestui genţele care există în sînul par ţă şi ingineri practicieni, precum
tratat. tidului liberal democrat. In cadrul congresului se va si delegaţii din mai multe ţări
nuclear împotriva Occidentului. dintre Est şi Vest“. face bilanţul, activităţii oameni străine.
-S33-
,,’Africa treimile să fSe liberă şi rafy-yjtg» cu dibăcie şi negrii au de luptat E tapele care var duce la independenţa
unită“ ! sub această lozincă îşi ' t 5 áIs " acum cu un nou pretendent la
desfăşoară lucrările cea de-ă stoarcerea de profituri — impe van.O u U-J belgian
doua conferinţă a popoarelor ral al conferinţei popoarelor rialismul american, care caută
Africii deschis'ă la Tunis în ziua Africii, să fie elaborate forme brie. ca un rezultat ăl luptei poruî din Tanganica cere pro să ia locul imperialismului eu BRUXELLES 28 (Agerpres) făşura campania electorală. Ale
'da 25 ianuarie şi la care parti şi metode cit mai concrete de hotârîte a poporului nigerian clamarea ca stat suveran a pa ropean izgonit treptat din Afri In legătură cu stabilirea datei gerile pentru prima cameră a
cipă reprezentanţi ai tuturor sta luptă împotriva colonialismului împotriva ocupanţilor englezi. triei sale, iar Federaţia Mâli ca luptătoare. de 30 iunie pentru proclamarea parlamentului congolez şi ale
telor africane independente pre — acesta fiind de altfel şi sco Peste cîteva luni, în Camerunul (care cuprinde Senegalul şi Su- independenţei Congoului bel geri ie provinciale se vor desfă
cum şi a numeroase organizaţii pul principal al convocării con de nord şi în cel de sud va avea ijanul, membre a ie aşa-zisei co Nu este uşor drumul spre eli gian, conferinţa „Mesei rotun şura între 16 mai şi 6 iunie, iaaj
politice şi sindicale din „conti ferinţei de la Tunis. Popoarele loc un plebiscit cu care prilej munităţi franco-atricane) precum berarea deplină a Africii de sub de", oare se desfăşoară în pre alegerile pentru cea de-a doua'
nentul negru“. Principalele Africii învaţă să acţioneze, fiind se va hotărî soarta acestor două dominaţia imperialiştilor care în cameră vor avea loc la 15 iunie.;
puncte care figurează pe ordi că ştiu că lupta de eliberare nu regiuni; în aprilie expiră ter şi Madagascarul 'au cerut cu cearcă cu disperare să-şi men zent. la Bruxelles, a stabilit eta La 20 iunie se va constitui pri
nea de zi a acestei importante s-a terminat. Această luptă in menul de tutelă asupra Togoului ţină poziţiile cîştigate. Dar în mul guvern al Congoului bel
conferinţe se referă, fireşte, lă tră într-o fază hotărâtoare şi a- francez. Africa neagră se miş- fermitate guvernului francez să mişcarea naţională de eliberare pele pregătitoare în vederea a- gian, iar la 30 iunie se va în
necesitatea întăririi necontenite uul 1960 pune în faţa altor po a popoarelor africane a izvorît truni parlamentul pentru a pro
a limfei pentru scuturarea jugu poare din Africa problema cîş- le transmită o seamă do funcţii un element nou: ele au deja o cestui eveniment. Intre 15 apri clama independenţa.
lui colonial, la dezvoltarea eco-’ tigării independenţei. Pentru a- pregătire şi sînt hotârîte să lie şi 15 mai vor fi pregătite
nomidă şi socială a Africii, lă oeasia sînt deosebit de necesare dintre cele mai importante — lupte.
unitatea de luptă a popoarelor coeziunea şi unitatea de luptă. alegerile generale şi se va des
«fricăne. Popoarele africane trebuie să care constituie etape în lupta Conferinţa de la Tunis este
ştie să riposteze cu succes in chemată să dea un nou impuls -m -
Popoarele clin Africa rau Ho- trigilor pe care le ţes colonia pentru cucerirea totală a inde luptei de veacuri a popoarelor
jjîndit succese impunătoare îir liştii în scopul de a întîrzia eli africane pentru lichidarea ruşi
ţwvfa împotriva colonialismului. berarea ! semănarea vrajbei în pendenţei lor. nosului sistem ocJonial. Cu toa O noua încercare nereuşitâ
Pa harta marelui continent din tre triburi şi state, întrebuinţa te că diferite teritorii din Africa la. C a p C a n a v e r a l
emisfera sudică a globului nos rea de felurite şi subtile mane Cea de-a doua conferinţă ă se află în stadii deosebite în ce
tru se yăd acum 10 state, cu o vre politice. priveşte mişcarea de eliberare
populaţie de aproape 100 mili popoarelor Africii constituie un naţională şi ou toate că for
oane de oameni, care şi-au scu Sfera dominaţiei directe a im mele de luptă se deosebesc unele
turat prin luptă aprigă jugul co perialismului în Africa se în pas nou şi important înainte pe de altele, ţelul final este ace WASHINGTON ?8 (Ager lei de-a doua trepte a. rachetei,
lonial; cel mai recent stat inde gustează mereu. Nigeria, care laşi. Toate mişcările se conto pres). — O încercare de lansare Titan, care după afirmaţiile
are o populaţie de aproape 40 că. Se aşteaptă noi evenimente calea luptei do eliberare a în pesc într-una singură şi aceasta a rachetei intercontinentale Titan
pendent fiind Camerunul. milioane de oameni, va deveni a înregistrat la 27 ianuarie un agenţiei Associated Press este
stat independent în luna octom în estul continentului — în re tregului continent do sub ju cuprinde că un tluviu uriaş în nou eşec la centrul experimen considerată a fi cea mal puter
Popoarele africane au o în tal al forţelor armate ale S.U.A. nică rachetă a S.U.A., nu a fost
giunea care sc. numeşte „Cor gul colonialismului, pentru con tregul continent. Lupta pentru de la Cap Canaveral. Corespon încă experimentată „deoarece
delungată experienţă de luptă, dentul agenţiei France Presse toate încercările de pînă acum
nul african". In această parte solidarea independenţei statelor eliberarea de sub jugul colonia relatează „că deşi explozia ne au dat greş“. Prima explozie în
dar şi colonialiştii îşi înnoiesc cesară propulsiei s-a produs po aer a rachetei s-a produs cu pri
a Africii va deveni independentă deja libere. lismului se desfăşoară intens fă- trivit prevederilor, după izbucni lejul unei experienţe în luna au
.?uelodele“ de subjugare. Prin rea flăcării caracteristice rache gust. in cadrul experienţei de
fosta Somalie italiană, iar în Popoarele africane ştiu că cînd să se apropie ziua cînd în ta a rămas pe loc. Sistemul de la 10 decembrie, racheta a ră
urmare este nevoie, aşa cum a detectare electronic a descoperit
Somalia franceză şi britanică, imperialismul nu numai că nu treaga Africă va deveni pe de o defecţiune la grupul de pro mas imobilizată pe rampa de
declarat Dfallo, secretarul gene- pulsie a rachetei iniţiale“. Sco
vecine cu Somalia italiancă, ia> intenţionează să-şi cedeze pozi plin liberă. pul acestei experienţe eşuate era lansare, iar cu prilejul experien
de a se verifica funcţionarea ce
amploare mişcarea pentru con ţii economice, dar dimpotrivă, ţei de la 12 decembrie a explo
stituirea unui stat unit — So tendinţa sa de acaparare a dat în aer la scurt interval de
malia. Congo belgian şi Kenya imenselor bogăţii care aparţin la lansare.
au ridicat cu fermitate proble popoarelor africane ia proporţii.
ma recunoaşterii cît mai grab Reţeaua exploatării nemiloase a
nice a independenţei lor. Po- tuiuror ţărilor din' Africa se ţese
Kcd<u'|in şl adnunlaUajla ziarului: str. 8 Martie nr. 9. telefon: 188!1891 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tip'arui s. Întreprinderea Poligrafică „î M ar — Deva
Ţ
