Page 86 - 1960-01

Pag. S
Gu aproape un â.n îri urmă, în
martie 1959, în viaţa saltului Ri-
biţa, raionul Brad, s-a petrecut
un eveniment de cea mai mare
însemnătate: a fost inaugurată
gospodăria colectivă „înfrăţirea"
în care s-au înscris toţi ţăranii
muncitori din sat. După ce au
inaugurat gospodăria, colectiviş­
tii s-au apucat de lucru cu toa­
tă hărnicia şi pffcepere'a cafe-i
caracterizează. insămîirţâfiile de
primăvară au fost făcute la tim­
pul indicat de agronomi şi în
condiţii agrotehnice superioare.-
La fel s-au făout şi lucrările de
întreţinere a culturilor şi de re­
coltare. Ga urmare, şi producţia
obţinută a fost mai mare.
Dar orice început îşi are greu­
tăţile §âle. Gospodăria nu avea
grajduri în care să adune ani­
matele proprietate obştească, nu
avea’ pătule pentru porumb şi
multe alte lucruri. Sub’ Îndruma­
rea. organizaţiei de bază, greu­
tăţile aii fost însă învinse rînd
pe rînd. Godeefiviştii s-au ap'ucat
să construiască un grajd din re-
sQrse locale pentru 80 capete vi­
tei, au construit pătule pentru po­
rumb în capacitate de 20 vagoa­
ne, o groiapă-siloz 'din beton în
capacitate de 60 tone şi altele.
@U alte' cuvinte se poate spune
că, colectiviştii din Ribiţa au ob­
ţinut realizări mari în toate di­
recţiile.
Realizările obţinute în primul
an de activitate', realizări des­
pre care colectiviştii au vorbit
cu îndreptăţită mîndrie în adu­
narea’ generală pentru darea de
seamă oare a avut loc recent,
le-au întărit încrederea în for­
ţele lor, determinîndu-i să por­
nească cu elan la înfăptuiri şi
mai mari. Ge şi-au propus ei să
realizeze în acest an ? In planul
de producţie care a fost dezbătut
cu multă răspundere şi aprobat
de adunarea generală, s-a pre­
văzut o sporire simţitoare a pro­
ducţiei la hectar prin aplicarea
regulilor agrotehnice şi prin în-
grăşarea terenului. S-a mai pre­
văzut să se termine construcţia
grajdului, să se construiască o
magazie de cereale în capacita­
te de 16 vagoane, încă două
gropi-Siloz din beton în capaci­
tate de peste 60 tone, o remiză
pentru maşini şi multe altele.
Trebuie remarcat faptul că a-
ceste construcţii vor fi realizate
p'rin muncă voluntară şi din ve­
niturile proprii ale gospodăriei
colective. Io felul acesta, împru­
muturile acordate de stat vor fi
XXXXXXÎOQCKXXX^COC^OOOCKXX}000<XXXX)OSOOOOOOOOCC OOO^lÄOi'XXCOGO^ÖOOOCDtXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX)« ’XXX>OOOOC2QOSC3(XX2GOQOOOQG0G(XXXXXXXy clasei muncitoare.
Conferinţa raională de partid
Ilia, care a avut loc recent, a
analizat pe lingă alte probleme
şi aportul adus de femeile din
G.A.G. la întărirea şi dezvolta­
rea gospodăriilor agricole co­
lective. In scopul răspîndirii ex­
perienţei înaintate şi a popu­
larizării metodelor folosite de
comisiile de femei din gospodă­
riile agricole colective, conferin­
ţa raională de partid a trasat
ca sarcină comitetului raional
al femeilor să organizeze perio­
dic consfătuiri cu femeile colec­
tiviste fruntaşe. Traducînd în
viaţă această sarcină trasată de.
conferinţa raională de partid,
comitetul raional al femeilor a
organizat în ziua de 21 ianuarie
a.o., o consfătuire la care au
participat peste 80 de colectivis­
te fruntaşe din raion.
Consfătuirea a scos în evi­
denţă faptul că organizaţiile de
femei din unităţile socialiste ale
agriculturii din raion, îndruma­
te de organizaţiile de partid, au
muncit cu simţ de răspundere
atît pentru antrenarea femeilor
la efectuarea a cît mai multe
zile-muncă, cît şi pentru conso­
lidarea economico - organizatori­
că a gospodăriilor colective din
raion.
In cadrul consfătuirii, tova­
răşa Maria Bota, ingineră la
secţia’ agricolă 'a' sfatului pop'u-. ridicarea bunăstării colectivişti­
lari raional, A prezentat un re­
folosite în întregime pentru cum­
părarea de animale de produc­
ţie. In acest scop vor fi folosite
şi o parte din veniturile băneşti
ale gospodăriei. Ferma de vaci
va creşte în acest an de la 60
la 124 capete (vor fi cumpărate
nUmai animale tinere) şi se va
înfiinţa o fermă ou 100 oi. Mer-
gînd pe linia trasată de plenara
G.C. al P.M.R. din decembrie
1959, colectiviştii au prevăzut să
cultive 15 hectare cu porumb si­
loz şi să realizeze o producţie
de 35.000 kg. la hectar. Porum­
bul pentrU siloz' va fi recoltat în cest eleşteu va începe să dea
faza de ooa'cere lap’te-ceară şi
se va însiloza' după indicaţiile
agronomilor. In acest fel se va
asigura cîte 15 tone siloz de ca-
Adunarea generală
a coîectiviştiîor
din Ribiţa
litate superioară pe cap de bo­
vină.
Prin înfiinţarea şi dezvoltarea
fermelor de animale, colectiviştii
au posibilitatea să vîndă statu­
lui, pe bază de contract, cantităţi şi cea mai bună garanţie sînt
mari de produse, realizînd astfel
mari venituri băneşti. Numai de
la vaci vor vinde în acest an
peste 70.000 litri lapte, ceea ce
înseamnă un venit de circa
100.000 lei. După calculele fă­
cute, de la cele 100 oi pe care
le cumpără, vor realiza, prin vîn-
zairea linei, brinzei şi a unei
părţi din miei, aproape 30.000
lei
ferat în care a fost oglindit a-
portul comisiilor de femei din
gospodăriile agricole colective
la întărirea economico-organiza-
torică a unităţilor socialiste din
agricultură..
Pe marginea referatului au
luat cuvîntul 22 colectiviste, oare tuează în grădina de legume a
au împărtăşit din experienţa
muncii lor şi au făcut propuneri
preţioase pentru îmbunătăţirea
activităţii de viitor. Participan­
tele la discuţii au apreciat ca
bine venită organizarea acestei
consfătuiri şi şi-au manifestat
^SAAAAAA'NAA/NAAAAAAA/'w w
Consfătuire cu
colectivistele fruntaşe
dorinţa ca asemenea consfătuiri
să fie organizate cu regulari­
tate.
Merită a fi subliniat entuzias­
mul cu care colectivistele din
raionul Ilia şi-au manifestat ho-
tărîrea de a munci în acest an
şi mai bine, de a obţine suc­
cese şi mai frumoase. In cins­
tea zilei de 8 Martie — Ziua
internaţională a femeii — multe
colectiviste s-au angajat să în­
treprindă diferite acţiuni patrio­
tice care să ducă la întărirea
gospodăriilor agricole' colective,
la înfrumuseţarea satelor şi la
lor,
DRUMUb SOGlAblSMÜLÜi
Spiritul gospodăresc al colec­
tiviştilor din Ribiţa, hotărîreâ lor
de a’ întări p'uterea economică a
gospodăriei colective sînt ilus­
trate şi de un alt exemplu. Gos­
podăria colectivă are o porţiune
de teren mlăştinos, oare nu pro­
duce nimic. Goleotiviştii au pre­
văzut în planul de producţie pe
anul 1960 să amenajeze, prin
muncă voluntară, un eleşteu
pentru peşte pe o suprafaţă de
două hectare, pe oare îl vor
popula cu peste 60.000 bucăţi
puteţi de crap. După doi ani, a-
o producţie de peste 60.000 kg.
peşte anual.
Ar mai fi multe de spus des­
pre planurile colectiviştilor din
Ribiţa. S-ar mai putea vorbi des­
pre livada de meri şi perl p'e
care o vor planta în primăvară
şi despre multe altele. Deocamda­
tă toate acestea sînt sarcini de
plan. Există însă garanţia’ *=!
realizările anului trecut, elanul
şi hotărîreâ' colectiviştilor — că
toate aceste sarcini de plan vor
prinde viaţă, vor deveni reali­
tate. Jtidecînd după elanul de
care sînt stăpîniţi colectiviştii,
după dragostea lor faţă de gos­
podăria colectivă, putem fi si­
guri că la adunarea generală
pentru, dare de seamă ce se va
ţine la sfârşitul acestui an, sar­
cinile de plan vor figura pe lis­
ta realizărilor, iar în viitorul
plan de producţie, vor fi pre­
văzute, desigur, sarcini şi mai
îndrăzneţe.
T. AL
-SÎ5SJ9-
Tovarăşa Elena Cristea, co­
lectivistă din Stretea, după ce
a arătat că în anul trecut a
efectuat 127 zile-muncă, s-a an­
gajat ca în anul acesta să efec­
tueze şi mai multe zile-muncă,
să acorde o atenţie mai mare
calităţii lucrărilor pe oare le efec pii. Astăzi trăiesc foarte bine,
gospodăriei, să mobilizeze şi pe
celelalte colectiviste la muncă
în aşa fel îneît nici una să nu
efectueze sub 100 zile-muncă.
Vorbind despre grădina de le­
gume şi zarzavaturi a gospodă­
riei colective din Lăpuşnic, to­
varăşa’ Maria Barna a arătat
că din vînzarea către stat a unor
produse de grădinărie, gospodă­
ria a realizat un venit de peste
150.000 lei. Pentru zilele-m-un-
că efectuate în grădina de zar­
zavaturi tovarăşa Maria Barna
a primit, împreună cu familia
sa, 3.700 kg. gnu, 6 care de
porumb, 37 kg. zahăr, 50 kg.
ţuică şi multe alte produse.
Datorită rezultatelor frumoa­
se obţinute anul trecut colecti­
viştii au hotărît să mărească
în acest an suprafaţa răsadni­
ţelor pentru a putea vinde orga­
nizaţiilor comerciale, pentru a-
provizionarea muncitorilor de la
oraşe, o cantitate sporită de
zarzavaturi şi legume.
Despre viaţa fericită a colec­
tiviştilor au vorbit numeroase
participante ia discuţii. Ele şi-au
Să îm bunătăţim munca de educare patriotică
şi internationalists a tineretului şcolar
Activitatea obştească ¦“ *
mijloc important de educare
In afara lecţiei de matematici, de
istorie, de limba rorhînă eto., in afara
orelor educative, in afara consfătuiri­
lor cu părinţii, în afara şedinţelor de
organizaţie, un mijloc puternic prin
tare educaipr.il creează şi dezvoltă
sentimentul patriotic şi iiitefndţtp/iă-
lisl la eit,vi este munca productivă, aC-
Unitatea obştească.
In procesul muncii productive, co­
pilul şi Umărul îşi dezvoltă particulari­
tăţile individuale, îşi formează şi îşi
cristalizează profilul
moral. Tot aici se
întăreşte spiritul de
colectiv, se cultivă
profund sentiment
tul patriotismului
socialist şi al internaţionalismului pto-
leiar.
Şcoala şl ceilalţi factori educativi —
familia, organizaţia de pionieri şi de
tineret — îşi propun drept ţel educa­
rea iinerei generaţii In spiritul unei
atitudini comuniste faţă de muncă.
Educarea elevilor in spiritul dragos­
tei pentru muncă, a unei atitudini co­
muniste faţă de aceasta, se poate face
prin activitatea obştească, la care sini
chemaţi Să participe atit profesorii cît
şi elevii.
Munca de folos obştesc reprezintă
o activitate organizată îndreptată către
o participare vie, pe măsura forţelor
elevilor, la construcţia economică şi
culturală a oraşului sau raionului in
care aceştia îşi desfăşoară munca.
La şcoala medie din Simeria, par­
ticiparea elevilor; la munca obştească
Reglajul şt re­
cepţia maşinilor de
cusut „Ileana“ slnt
operaţii care se cer bun. Ea deprinde pe elevi cu reali-
a fi făcute cu mul­
tă răspundere. La
aceste operaţii, de
care depind în ulti­
mă instanţă, călită-1
tea şi funcţionarea
în bune condiţiunl
a maşinei, lucrează
muncitori cu înaltă munist : spiritul de colectiv, ajutorul 1849, publicate, în cea mai ma­
calificare profesio­ reciproc, tovărăşesc, umanismul socia­ re parte, în „Noua Gazetă
nală.
In clişeu: Aspect
din atelierul de re­
glaj şl recepţie a
maşinii de cusut
„Ileana", de la
U.M. Gugir.
măn’ifesîăî increderea în viitorul
luminos şi fericit pe care-1 oferă
munca în colectiv.
— Sînt femeie în vîrstă — a
spus colectivista Tortia Miner-
va din Lăpuşnic, Am cunoscut
din greu amarul vremurilor de
demult. Am slugărit şi am răb­
dat foame pentru ca să-mi pot
creşte copiii. Tovarăşele mai ti­
nere nu cunosc viaţa grea de
altă dată. De aceea e bine s-o
ştie de la noi, cele care am pur-
tat povara acelor ani chinuiţi.
Noi n-am avut tinereţe. Tinere­
ţea noastră de-abia acum a înce­
put. Deşi sînt în vîrstă, am
efectuat totuşi 140 zile-muncă.
Datorită cîştigului realizat mi-
am cumpărat mobilă nouă, apa­
rat de radio, biciclete pentru co­
cum nici n-am visat vreodată.
— La început, cînd s-a în­
fiinţat gospodăria colectivă de
ia noi din Veţel, a spus colec­
tivista Cornelia Balint, aveam
îndoieli să intru în gospodăria
colectivă. Am ascultat de vor­
bele unuia şi ale altuia — rău
voitori care mă îndemnau să nu
mă înscriu. Acum îmi pare râu
că am ascultat de vorbele lor.
Am făcut o greşeală. De cînd
am intrat în gospodăria colec­
tivă am efectuat 180 zile-mun­
că, şi sînt foarte mulţumită de
ceea ce am primit pentru mun­
ca mea. Ba mai mult, am fost
aleasă şi în consiliul de condu­
cere al gospodăriei şi voi munci
ca nici o femeie din sat să nu
rămînă sub norma de 80 zile-
muncă pe an.
Despre aportul colectivistelor
la munca timpului, la ridicarea
unor construcţii în G.A.G., la
activitatea cultural-educativă, au
a stat in centrul preocupării conduce­
rii şcolii şi a comitetului organizaţiei
O.T.M. pe şcoală.
Astfel au fost organizate o serie de
acţiuni de folos obştesc pentru colecta­
rea fierului vechi, ă maculaturii, a sti­
clei sparte, pentru creşterea puilor de
găină, a iepurilor, de casă etc. In anul
trecut pionierii şcolii noastre au colec­
tat 5.000 kg. fier vechii 200 kg. ma­
culatură, au crescut 100 de pui d e,g ă i­
nă etc. Ceea ce trebuie reţinut eSte
faptul că expliciţii
du-li-se cu atenţie
şi răbdare impor­
tanţa acţiunilor lor, de istorie, Maria Gîrcoană, prof. Graioveanu, tehnicianul agro­
pionierii au devenit
conştienţi că ceea
ce fac foloseşte colectivităţii, foloseşte
patriei şi de aceea ti au simţit în­
treaga răspundere pentru munca lor.
Pentru ca o muncă de folos obştesc
să aibă tonsicinţeie educative dorite,
ea trebuie să fie organizată juSt, să
corespundă unor anumite cerinţe pedaj
gogice. Ca o primă cerinţă pedagogică
ce se impune este ca munca de folos
obştesc să fie organizată şi subordo­
nată sarcinilor instructlv-educaiive.
Ţintnd cont de cele arătate mai
sus, organizaţia U.T.M. din şcoala noa­
stră a organizat tineretul şcolar Tn
brigăzi de muncă patriotică. Astfel s-au
organizat 6 brigăzi care au efectuat
peste 12.000 ore de muncă patriotică
la reamenajarea viitorului stadion din
Curiea şcolii, la săparea şanţului pen­
tru conducta de gaz metan, la mun­
cile agricole din G.A.S. Bircea, la
Q.A.C. Urot, BiScarlă, Simeria veche,
lă plantarea pomilor pe şoseaua na­
ţională etc.
Munca obştească in cadrul brigă­
zilor patriotice cultivă la elevi spiri­
tul de economii, dragostea faţă de Bu­
nul obştesc şl respectul faţă de acest
iăţile vieţii noastre socialiste, cu rin-
duielile noastre de viaţă nouă, cu co­
laborarea şi ajutorul teciproc. tn ca­
drul muncilor de folos obştesc, colec­
tivul se încheagă mult mai repede şi
devine irainio.
In procesul muticii de folos obştesc .
se creează. cele mai favorabile condi­
ţii pentru însuşirea trăsăturilor mora­
lei comuniste, se creează acele calităţi
morale aRt de necesare ttnărulut co­
list, răspunderea faţă de propria mun­
că şl faţă de munca tovarăşilor, spi­
ritul de disciplină etc.
Numai prin participarea ditectă ta
munta de folos obştesc se făuresc şi
Se Călesc tineri constructori ai socia­
lismului victorios, Se formează şi se
cristalizează profilul moral al cetăţea­
nului de miine, participant activ la
făutirea Vieţii noi.
Prof. V10REL RUSO
director de studii
Ia Şcoala medie din Simeria
vorbit ou mult entuziasm tova­
răşele Solia Gîţu din Bîrsâu,
Viorica Bulea din Veţel, Virgi­
ni« Belea din Leşnio şi altele,
care au arătat că în multe munci
femeile âu fost alături de băr­
baţi.
In cadrul consfătuirii, multe
colectiviste s-au chemat la între­
cere pentru a obţine în anul a-
cesta succese şi mâi frumoase
în muncă. Astfel tovarăşa Ma­
fia Barna din G.A.G. Lăpuşnic
a chemat la întrecere pe toate
colectivistele pentru cultivarea
a cît mai multe legume şi zar­
zavaturi iar tovhrăşâ Maria Ne-
grilă — pentru creşterea păsări­
lor de curte, sub lozinca „Să
creştem cît mai multe păsări în
gospodăria colectivă, nici o co­
lectivistă fără 80 păsări de
curte în gospodăria personală!“
Angajamente frumoase au fost
luate în cinstea zilei de 8 Mar­
tie.
— Vom deschide grădiniţele
sezoniere — au spus tovarăşele
Florica Goanta din G.A.G. Brîs-
nic şi Virglnîa Belea din Leş-
nic; vom confecţiona lucruri de
mînă pentru expoziţia ce se va
organiza cu ocazia zilei de vem mare necaz“. Aşa îşi sură. Din această cauză ma­
8 Martie — a spus tovarăşa
Maria Ladar din G.A.G. Dobra;
vom termina toate răsadniţele
şi vom condiţiona seminţele — apoi confirmate şi de către ra din localitate şi să meargă
a spus'MaţiIda Lupşa din G.A.G.
Ilia. Angajamente asemănătoa­
re şi-au luat multe colectiviste aici, manifestă un total dezin­ trebarea : „Oare cînd va fi re­
participante la consfătuire.
In încheierea lucrărilor con­
sfătuirii s-au apreciat rezultate­
le bune obţinute de colectiviste
şi s-au făcut recomandări pre­
ţioase pentru îmbunătăţirea ac­
tivităţii de viitor.
R. B. /¦wx---
Nr. 1585
ţte tmeifi
Două brigăzi ştiinţifice ale larg succesele Uniunii Sovieti­
Casei raionale de cultură din ce în direcţia cuceririi Cosmo­
Sebeş, s-âti deplasat duminică, sului.
24 ianuarie a.c., în comunele La Vingard
Spring şi Vingard. Ţăranii mun­
citori au venit cU încredere pen­ in timp ce la Spring ţăranii
tru a primi răspunsurile la în­ muncitori primeau răspunsuri la
trebările puse. La rîndul lor, întrebări, o altă brigadă ştiin­
membrii brigăzilor au căutat să ţifică a casei raionale de cul­
dea răspunsuri cît mai exacte, tură din Sebeş se afla în sala
astfel ca ţăranii muncitori să căminului cultural din Vingard.
înţeleagă unele fenomene din na­ Din brigadă au făcut parte oa­
tură şi Societate, din viaţa gos­ meni bine pregătiţi, capabili să
podăriei agricole colective şi a răspundă la toate întrebările
satului etc. puse. S-au deplasat la Vingard
tov. Maximilian Sivan, profe­
La Spring sor de ştinţele naturii, Marcela
Brigada ştiinţifică formată din Nicoară, profesoară de fizică.
tovarăşii Ioan Raicâ, profesor Şaridru Mihai, avocat, medicul
de ştiinţele naturii, Nicolae Uru- nom Nicolae Drăgoi şi directo­
ian, medio, Hantz Dîngăl, pro­ rul casei raionale de cultură
fesor de fizică, Ioan Rota, avo­ Mircea Şerbănesou.
cat şi Vaier Lefter, inginer a- Sala căminului cultural 'din
gronom, a poposit în mijlocul Vingard era arhiplină cînd au
ţăranilor muncitori din Spring. început discuţiile. Mai bine de
Sînd au ajuns la şcoală, unde 240 ţărani muncitori veniseră
avea loo consultaţia, peste 150 să afle lucruri noi.
de ţărani muncitori aşteptau cu La .multe întrebări a â'vut de
nerăbdare să li se răspundă la răspuns Nicolae Drăgoi, tehni­
întrebările puse în legătură cu cianul agronom. Colectiviştii din
anumite probleme pe oare nu Vingard au vrut să afle păre­
le cunoşteau. rea tehnicianului despre unele
Fiecare avea ’de întrebat ceva. probleme care-i frămîntă. Au
Unii voiau să afle despre apli­ fost puse întrebări c a : ,,Ge se
carea regulilor agrotehnice, des­ întîm,plă cînd gospodăria colec­
pre asolamente, alţii despre cau­ tivă dispune de mulţi meseriaşi“,
zele răspîndirii gripei şi cance­ sau „Cum putem ajunge să a-
rului şi cum trebuie combătute vem o gospodărie milionară“.
aceste boli etc. La sfîrşitul consultaţiei ţăra­
Lansarea cu succes de către nii muncitori din Vingard au
Uniunea Sovietică a puternicei asistat la un program artistic
rachete balistice în direcţia (li­ dat de către brigada artistică
ceanului Pacific, a stîrnit un viu de agitaţie a Casei raionale de
interes în rîndul ţăranilor mun­ cultură din Sebeş. Mare le-a'
citori din Spring. Ei s-au intere­ fost mirarea cînd âu văzut că
sat de progresul ştiinţei sovie­ în programul brigăzii erau in­
tice în privinţa cuceririi spaţiu­ cluse aspecte din munca şi via­
lui cosmic şi studierea planete­ ţa colectiviştilor din Vingard.
lor sistemului solar. Şi-au ară­ Seara tîrziu, după mai bine
tat entuziasmul şi bucuria faţă de 4 ceasuri petrecute la cămi­
de această nouă realizare a şti­ nul cultural, ţăranii muncitori
inţei şi tehnicii sovietice. Mem­ din Vingard se îndreptau Spre
brii brigăzii ştiinţifice le-au ve­ casele lor...
nit în ajutor, explitiridu-le pe V. ALBU
In Editura politică ENGELS
au apărut:
K. Marx —- F. Engels: OPERE, V. I. Lenin: MARX
voi. 6. ~ MARXISM.
772 pag. — 15 lei, Ediţia a III-a, 516 pag. —
Acest volum cuprinde lucră­ 8,75 lei.
rile lui Mârx şi Engels din pe­ * * * ISTORIA PARTIDULUI
rioada noiembrie 1848 — iulie COMUNIST AL UNIUNII
SOVIETICE.
800 pag. — 22 lei.
Renană“. Volumul cuprinde M. Kalinin: SFATURI AGITA­
printre altele: „Burghezia şi TORILOR.
contrarevoluţia“ şi două lucrări 120 pag. — 2 lei.
economice importante „Muncă
salariată şi capital“ şi „Sala­ Lucrarea cuprinde oîteva din
riul“. Cuvîntările rostite de M. Kalinin
în faţa propagandiştilor şi agi­
V. I. Lenin: DESPRE UNITA­ tatorilor, în perioada 1940-1944,
TEA PARTIDULUI. cuvîntări care se referă la mun­
568 pag. — 9,25 lei. ca de agitaţie, precum şi frag­
mente din cuvîntările rostite de
Cartea cuprinde principalele acest fruntaş eminent al P.G.U.S.
lucrări sau părţi din lucrări în şi al statului sovietic în faţa mun­
care Vlâdimîr Ilioi Lenin se o- citorilor, inovatorilor, studenţilor
cupă de importanţa apărării u-
nîtăţii de granit a partidului şi a lucirătorillor din aparatul
de stat.
Confrar regulamentului
într-una din nopţile trecute, de călătorie de ce să mai scoa­
peste 300 de cetăţeni care se tem bilete de peron ?
âîlau î i gara Simeria au vrut
să călătorească cu trenul spre Aceştia însă pentru că au
Teiuş. Garnitura respectivă a- avut îndrăzneala să atragă a-
vea plecarea la orele 2,30. tenţia ceferiştilor asupra regu­
Cum era şi normal cu mult lamentului au fost... sancţio­
timp înainte, oamenii au avut naţi prin aceea că nu li s-a
grijă să-şi scoată legitimaţii dat voie să iasă la tren decît
de călătorie (bilete), apoi s-au în ultimele minute deşi aveau
îndreptat pe rînd către ieşirea
ce duce spre peron. Mai aveau ¦conform regulamentului
la dispoziţie vreo 50 de minu­ legitimaţii de călătorie.
te şi fiecare dorea să-şi ocupe
din timp un loc cît frtai bun. Acest procedeu original a
La uşă însă, au fost opriţi şi dus la o mare aglomeraţie
obligaţi să scoată şi bilete de tocmai în momentul plecării
peron. Unii au scos, alţii nu. trenului. Considerăm însă că
procedeul folosit de persona­
Odată ce avem legitimaţie lul staţiei C.F.R. Simeria este
contrar regulamentului, deci
trebuie abandonat.
Moara din Cui
„Cu moara „23 August“ din care aparţine moara, daf pînă
comuna Cut, raionul Sebeş, a- acum nu s-a luat nici o mă­
începe tov. Vasile Radu una joritatea cetăţenilor din Cut
din scrisorile trimise redacţiei sînt nevoiţi să renunţe la ser­
zilele trecute. Faptele, au fost viciile mecanicilor de Ia moa­
alţi cetăţeni din localitate. la alte mori din comunele în­
Intr^a’devăr mecanicii de vecinate. Cetăţenii îşi pun în­
teres faţă de buna funcţionare parată moara din Cut iar me­
a morii, ceea ce face ca făina canicii vor da atenţia cuve­
să iasă arsă şi să conţină nită măcinării griului şi a al­
multe corpuri străine. Acest tor cereale ?“.
lucru a fost semnalat şi în­
treprinderii de industrie loca­ După corespondenţele tovarăşilor
lă „Economica“ din Sebeş de MARIN ZLOTE şi VASILE RADU <