Page 84 - 1960-01

.4 DRV MU ti SOCIALISMULUI N r. 15?4

MMcwgBaaeg^jflmragagMsaa:

ju itu rte Jjs ş llp i • ju lt im&la ş iir i • xd ism eiö ş t ir i* Pentru dezarmare» ,..d-

pentru pace

LONDRA 27 (Agerpres). Un nlu „Pentru întărirea păcii în­

număr de 50 cunoscuţi reprezen­ tre popoare“; prof. A. S. Ofîord,

tanţi ai vieţii publice, activişti membru al Societăţii regale; de

sindicali şi oameni de cultură cunoscuţii savanţi dr. Eric Bur-

din Anglia au dat publicităţii o hop, dr. A. Fremiin, dr. Simon

declaraţie prin care urează suc­ Sevitt, de scriitorii James Al­

Vizita în India a Iui K. E. Voroşilov, Conferinţa popoarelor Africii ces apropiatei conferinţe naţio­ dridge, Edith Pargeter, Douglas
nale pentru problemele dezar­ Goldring, de cunoscuta artistă
mării, care se va desfăşura la Sybil Thornidke, precum şi de

F. R. Kozlov şi E. A. Fiirfeva 13 şi 14 februarie sub auspi­ cunoscuţii activişti sindicali W,
TUNIS 27 '(Agerpres)1, — Ea Diallo a spus că ele aU avut ciile Comitetului englez pentru Paynter, A. Moffat, John Wood,
26 ianuarie cea de-a doua con­ ca scop atingerea ţelurilor co­ apărarea păcii. „In momentul T. Graham şi alţii.

DELHI 27 (Agerpres). — al oţelului, subsolului şi com­ roşilov, F. R. Kozlov şi E. A. ferinţă a popoarelor Africii şi-a mune ale popoarelor africane de faţă, se spune în declaraţie,
este mai importantă ca oricînd
TASS anunţă : In dimineaţa zi­ bustibilului, K. P. S. Menon, am­ Furţeva, împreună ou grupul de continuat lucrările. In şedinţa — realizarea unităţii ’dintre ele, mobilizarea opiniei publice en­ Şsdinfa solemna'
lei de 27 ianuarie, au părăsit basadorul Indiei în U.R.S.S., persoane oficiale care îi înso­ de dimineaţă ă fost 'ales preşe­ ceea ce este atît de necesar în gleze pentru a obţine să se ducă de la Varşovia ¦>#
Deihi pe bordul unui avion I. A. Benediktov, ambasadorul ţesc, vor pleca cu avionul la 3 dintele şi prezidiul conferinţei. vederea luptei cu succes pentru tratative şi împotriva acţiunilo-r
„11-18“, piednd într-o călătorie U.R.S.S. în India. februarie din Calcutta la Nepal Ga preşedinte al conferinţei a eliberarea continentului african.

prin India, K. E. Voroşilov, pre­ Pentru a conduce pe oaspeţii şi vor rămîne acolo timp de fost ales şeful delegaţiei tunisie­ „Dufot Accra', k spus Diallo, de natură să reînvie spiritul VARŞOVIA 27 (Agerpres)’. —=
şedintele Prezidiului Sovietului din Uniunea Sovietică, pe aero­ două zile. La 5 februarie, înal­ ne Ahmed TalilL Africa a făcut un mare pas îna­ „războiului rece“. In declaraţie Gu prilejul împlinirii a 15 ani
Suprem al U.R.S.S., F. R. Koz- drom se allau Jawaharlal Ne­ ţii oaspeţi sovietici se vor îna­ inte. Lupta popoarelor africa­ se exprimă speranţa că în aju­ de la eliberarea de către armata’
lov, prim-vicepreşedinte al Con­ hru, primul ministru al Indiei, poia la Deihi. Desohizînd şedinţa, Tatili ă ne a devenit mai organizată şi nul conferinţei şefilor de guver­ sovietică a lagărului îa-scist ai
siliului de Miniştri al U.R.S.S., R. A. Beig, şeful protocolului din subliniat că un număr din ce mai bine orientată spre un scop ne toţi acei care sînt interesaţi morţii de la Oswieeim, l-a 26 ia*
E. A. Furţeva, deputat al So­ Ministerul Afacerilor Externe al * în ce mai mare de ţări ale lumii definit. Independenţa şi unita­ în menţinerea păcii „îşi vor du­ nuarie au avut loc' la Varşovia1
vietului Suprem al U.R.S.S. şl manifestă simpatie faţă de lup­ tea ¦—¦ iată chemările care ră­ bla eforturile pentru a obţine o şedinţă solemnă l a ' care
Indiei şi alte personalităţi. BOMBAY 27 (Agerpres). — ta popoarelor africane pentru li­ sună din toate părţile Africii o apropiere între diferitele punc­ au participat conducători ai
persoanele care îi însoţesc. TASS a n u n ţă: La 27 ianuarie, bertate şi independenţă. Actuala —• ’din Nord şi din Sud, din te de vedere, în numele ţelului P.M.U.P. şi al guvernului R.PV
înalţii oaspeţi sovietici &înt Răspunzând invitaţiei regelui K. E. Voroşilov, preşedintele conferinţă, a spus el, va 'aduce Vest şi din Est, Solidaritatea comun — interzicerea totală a Polone, reprezentanţi ai opiniei
Prezidiului Sovietului Suprem o contribuţie importantă la miş­ popoarelor africane a devenit armelor nucleare, desfăşurarea publice din Capitală, delegaţii
însoţiţi în călătoria prin India Nepalului, Mahendra, şi a gu­ ai U.R.S.S., F. R. Kozlov, prim- carea popoarelor africane pen­ mai trainică...“ cu succes a lucrărilor conferin­ din numeroase ţări ale Europei,
de: Malaviya, ministrul de Stat vicopreşedinte al Consiliului de tru libertate. ţei şefilor de guverne şi înfăp­
vernului Nepalului, K. E. Vo- Miniştri al U.R.S.S., E, A. Fur­ In continuare vorbitorul s-a tuirea primelor -măsuri concrete Şeful direcţiei superioare po­
ţeva, deputat al Sovietului su­ Talili a propus tuturor celor ocupat de importanţa unităţii îndreptate spre realizarea dezar­ litice a armatei, J. Zarzycki, pre­
lan S@8gâfnr>ă e u v iz ita prem al U.R.S.S. şi persoanele prezenţi ca printr-un minut de Africii. Elaborarea unor măsuri mării generale“. şedintele conducerii centrale .a1
H Ă H ruşciuv in fă clie Asiei care îi însoţesc au sosit Ia Bom­ reculegere să cinstească memo­ concrete pentru realizarea aces­
bay, cel mai mare oraş indus­ ria eroilor oare şi-au sacrifi­ tei unităţi, a subliniat el, con­ Această declaraţie a fost sem­ Uniunii luptătorilor pentru liber­
MOSCOVA 27 (Ager-pires)'. *— rul datei de 11 februarie. El va trial din sudul Indiei. cat viaţa pentru eliberarea Afri­ stituie o problemă importantă nată de Ivor Montagu, laureat
TASS a n u n ţă : S-a anunţat ofi­ rămîne la Deihi două zile, va cii.- a actualei, conferinţe. al Premiului internaţional Le- tate şi democraţie, ă prezentat
cial că preşedintele GonisIiiUtoi vizita ferma de stat agricolă Pentru a întîmpina pe înalţii
de Miniştri al U.R.S.S.,' N, S. din Buratharh şi combinatul si­ oaspeţi sovietici, pe aeroportul Apoi, A. DiaItó. secretar ge­ un raport.
Hruşciov, oare a fost. invitat să derurgic de la Bhilai. La 16 fe­ Santa Cruz, împodobit cu dra­ neral al secretariatului perma­
viziteze' India în drum' spre In­ bruarie, N. S .Hruşciov va pleca pele de stat indiene şi sovietice, nent al conferinţei popoarelor Cuba îşi apără libertatea şl suveranitatea
donezia, va sosi la Deihi în ju-i prin Gailcutta spre Bir mania. precum şi cu lozinci în cinstea Africii a prezentat un raport c-u
prieteniei indiano-sovietice, se privire lă activitatea secretaria­
George Allen declară că S. U. Â. aflau Prakasa, guvernatorul sta­ tului în intervalul dintre confe­ HAVlAMA 27 '(Agerpres)’. — vloâne au fost lansate bombe revoluţionare fugite din Cuba şl-
«msp i e r d u i dsn prestigiu în urma su cce selo r tului Bombay, Chavan, ministrul rinţele popoarelor Africii, oare Ziarul „Revodufcîon“ a publicat’ incendiare pe plantaţiile de tres­ au înteţit campania lor de pro­
au avut loc în aprilie şi decem­ un articol de Jose Antonio Ga- tie de zahăr din provinciile Ea pagandă împotriva-poporului cu­
sovietice în spafiu! cosmic principal al statului, miniştri ai brie 1958 la Accra şi pînă lă’ bireira intiMa-t „Statele Unite — Cabana şi Las Villas. ban. După cum a subliniat pre­
actuala conferinţă. Subliniind baza ameninţărilor şi agresiunii mierul Fidel Gastro înt-r-un dis-:
guvernului local şi reprezentanţi importanţa 'acestor conferinţe, împotriva' Guib'eii“. Autorul arti­ Respingînd categoric afirma­ curs -recent, sooipul acestei canţ,
colului scrie că .S.U.A. caută să ţia' secretarului de stat al S.U.A., panii este de a pregăti condîk
ăi vieţii publice din Bombay. silească poporul cuban să se a- Herter, că Cuba ar acţiona îm­ ţiile politice în vederea unei a>
bată de la drumul pe care şi l-'ă potriva prieteniei tradiţionale gresiuni împotriva Cubei. Ast­
WASHINGTON 27 (Ager- mice, a spus Alton. Astăzi sput­ Proteste ale populaţiei vesf-germane ales. Numai astfel, scrie el, se dintre popoarele cuban şi ame­ fel, ziarul „New York Times“ a)
pres). Depunînd în faţa Comite­ nicii şi lunnicii sînt consideraţi împotriva remilitarizării poate explica poziţia cercurilor rican, autorul subliniază; „Po­ publicat o .scrisoare deschisă în;
tului pentru problemele ştiin­ drept o dovadă că Uniunea So­ guvernante americane fată de porul cuban doreşte prietenia' care cere guvernului Statelor)
ţei şi aeronauticii al Camerei vietică poate înfrunta Statele BERLIN 27. Corespondentul München care tac parte din Guba şi campanila de Calomnii cu toate’ popoarele de pe glob’. Unite să intervină In Cuba sub1
Reprezentanţilor, care a organi­ Unite cu succes în toate aceste Agerpres transm ite: In cadrul contigentul 1922 au adresat antioubane dezlănţuită în S.U.A. In acelaşi timp, însă, el este pretextul luptai ăinticomunis-te.- ta
zat audieri în legătură cu pro­ domenii, inclusiv în producţie“. manifestărilor populaţiei vest- şi răspîn.-dită în întreaga lume 'gata să lupte împotriva orică­
blemele spaţiului cosmic, Geor- Allen a subliniat că realizarea germane împotriva politicii de Bundestagului o scrisoare de cu ajutorul agenţiilor de infor­ rei ţări capre ăr că-ut-a să nu re- Acestei campanii 1 s-aiu alăV
ge ASIen, directorul Agenţiei de Uniunii Sovietice din 1957, cînd militarizare, zilele acestea au protest împotriva pregătirilor maţii americane,
Informaţii a S.U.A., a declarat a plasat pe orbită primul sate­ avut Ioc la Wurzburg o serie militare şi a înrolărilor în noul cunoască drepturile lui legitime ' turat şi anumiţi congresmeni a-'
că Statele Unite au pierdut din lit artificial al pămîntului, a de acţiuni organizate de adver­ Wehrmacht. „Noi ştim că astăzi . „Iricepînd "de Ia T ianuarie
prestigiu în urma succeselor re­ dus Ia „creşterea uriaşă“ a sarii serviciului militar, în ca­ jocul de-a soldaţii este curată 1959, relaţiile dintre S.U.A. şi Ia libertate şi suveranitate“.- merioani care au cerut guver-
prestigiului U.R.S.S. şi la „o drul cărora s-a exprimat protes­ nebunie — se spune în această Guba s-au 'schimbat, scrie auto­ HAVANA 27 (Agerpres). » fiului Statelor Unite ,să. 'ia ma-
purtate de Uniunea Sovietică mare pierdere de prestigiu“ pen­ tul populaţiei împotriva politicii scrisoare. Cît nu este prea tîr- rul articolului. Această schimba­ suri de represalii împotriva Cu­
tru S.U.A. Mai mult încă, a de­ de înarmare dusă de guvernul ziu, trebuie să ştergem din pro­ re' se datoreşte;. î n •primul rînd, Agenţiile de presă anunţă că bei. Astfeî, ziarul „New York'
în spaţiul cosmic. clarat Alton, „astăzi constatăm de la Bonn. gramul politic pregătirile de faptului că' Guba nu se triaj su­ pe străzile Havanei au fost arse Timesh arată că senatorul Ken-
dubli tot mai mari în privinţa război şi serviciul militar. Să pune ordinelor colosului de la revistele americane „Life", „Se- neth B. Keafimg a sptis în ca­
„Există deja în rîndurile opi­ capacităţii Statelor Unite de a Numeroşi locuitori ai oraşului începem cu dezarmarea“; nord şi intenţionează să se fo­ leociones“, revistă americană în drul unui .discurs rostit în Con­
losească' fără nici Un fel de în­ limba spaniolă, care oailomniau gresul american că „-senatul ar
niei publice mondiale o tendinţă grădiri, de drepturile sale de stat în paginile lor realizările revo­ trebui să-I acorde preşedintelui
liber şi suveran",- luţiei poporului oub’an, că de Eisenhowe-r împuterniciri, spe’«
de a considera Uniunea Sovie­ pildă efectuarea reformei agrare. ciale pentru a revizui cota im­
Dar S.U.A'.,- scrie' in’ contiflCfă1- portului de zahăr din Cuba“.
tică ca fruntaşă în toate dome­ recupera această rămînere în împotriva proiectatelor experienţe re Cabrera’, folosesc totate mij­ Revistele americane, împreună
franceze cu arma atomică loacele pentru a împiedica întă­ cju ziarele elementelor contra*
niile ştiinţei şi tehnologiei ca urmă în viitorii .5 pînă la 10 rirea independenţei Cubei, Care
a fo s t ?le fa/pt în trecut o colo
urmare a realizărilor sale cos­ ani“* .<
nie ă lor. In' acest scop', S.U.A.
-m - ameninţă Cuba ou intervenţia
armată, folosesc pe larg presa
Ecouri nefavorabile în urma TRIPOLI 27 (Agerpres). - TASS potriva apropiatei experimentări de că­ reacţionară pentru ducerea unei
anunţă: In cadrul şedinţei sale din tre Franţa a bombei atomice în Să- propagande calomnioase anti-
vizitei lui Adenauer la Roma 25 ianuarie, guvernul Libiei a condam­ hara. La 26 ianuarie, ziarul „Avghi' cub'ane, caută să exercite asu­ ReSuaras lucrărilor conîsrinfei
nat cu hotărîre intenţiile Franţei de a publicat o declaraţie a Comitetului
BERLIN 27 '(Agerpres)’.- • - onoare a aviaţiei pe aeroport a efectua experienţe atomice în Sa- elen pentru destinderea Internaţională pra GuSei presiuni economice, de la Londra cu privire Ia Kenya
„Presă proastă pentru vizita lui nu a fost o compensajie pentru hara. şi pace, in care se protestează împo­
Adenauer la Romă“ îşi intitu­ ecoul nefavorabil ou care l-a triva planurilor Franţei de a expe­ LONDRA 27 (Agerpres). In a permite iul Koinange, unul
lează publicaţia vest - germană întîmpinat pe Adenauer atît pre­ După cum anunţă ziarul „Tarablius rimenta bomba atomică. In declaraţie cursul zilelor de 25 şi 26 ianua­ din fruntaşii mişcării de elibe­
„Detusohe Woche“ coresponden­ sa de stingă, cît şi cea de drep- EI Garb", guvernul a hotărît ca, prin se subliniază că aceste planuri ale rare din Kenya, să ia parte fa
ţa din Roma în legătură cu vi-: ta“, intermediul ambasadorului Franţei în guvernului francez sînt „în totală con­ rie, conferinţa cu privire la pro­ conferinţă în calitate de consi­
zita efectuată de cancelarul vest- Libia, să transmită guvernului Fran­ blemele constituţionale ale Ke- lier al delegaţilor africanii Cei
german în capitala Italiei. „In Corespondentul artibuie acea­ ţei protestul vehement al guvernului nyei şi-a continuat lucrările. La 14 reprezentant! africani au ac­
stă situaţie faptului că „şi Ro­ Libiei împotriva intenţiilor Franţei de 25 ianuarie, la conferinţă au luat

comparaţie cu "alte ocazii ase­ ma se află sub semnul destin­ a efectua experienţe atomice şi să tradicţie cu spiritul destinderii încor­ acordă az.il criminalilor de răz­ parte pentru prima dată şi re­ ceptat să participe Ia lucrările

mănătoare din trecut, arată co­ derii internaţionale, tendinţă aducă protestul guvernului libian la dării şi pot avea urmări serioase". boi fugiţi din Cuba. prezentanţii populaţiei africane conferinţei în urma realizări!
respondentul, Roma nu a pregă­ care corespunde dorinţei gene­ cunoştinţa O.N.D., prin înîermediul re­ Pronunţîndu-se pentru încetarea expe­ Gabrera subliniază că avioa­ din Kenya, care au boicotat unui acord de compromis care
tit de data aceasta o primire rale a opiniei publice italiene“, prezentantului permanent al Libiei. rienţelor nucleare, Comitetul cere ma­ timp de o săptămînă conferinţa, prevede admiterea în clădirea
amabilă oaspetelui vest-german. şi care se manifestă şi în vizita rilor puteri să ajungă la un acord ne, avînd baza în S.U.A. au să- în semn de protest împotriva re­ unde are loc conferinţa a consi­
Prezenţa ministrului de Externe pe care preşedintele Gronchi o ATENA 27 (Agerpres). — Opinia vîrşit în repetate rînduri in­ lierilor tuturor părţilor, fără a
cursiuni în Cuba'. In ultimul

Pella şi a unei companii 'de va face la Moscova. publică din Grecia, ia atitudine îm­ cu privire la dezarmare. ^ timp, în special, din ălceste- a- fuzului autorităţilor engleze de li se permite prezenţa in sala

conferinţei. La acest acord s-au

:^3oocoacxxx»oooQoacxxxx330<xxxxxxx%xx)coocxxxx>QGQcx3o&G®oa€?aQ&Q^^ oooooôooaoocoooaooaxx5oooo aooixxxx3aacoaaoaoc33oaî | alăturat toţi reprezentanţii popu­

(Omiare din pag. 3-a) laţiei din.Kenya. In cursul şe­

industriei şi ă: fermelor, dispro­ IN L U M I N A C I F R E L O R ne de apartamente construite în dinţei din 25 ianuarie Ngalâ
primul plan al septenalului şi şi Mboya, conducători ai deie*
2,4 milioane de apartamente, gaţi ai africane, au luat cuvin tul

porţiile de criză ale ultimilor 5 construcţia cărora este prevăzu­ pentru a exoune. revendicările

ani, —- toate acestea nu pot să lismului şi ău vorbit sincer des­ pe poziţii“,; Economiştii ameri­ regimului sovietic — posibilita­ nîu — între 600 de mii şi 2 tă pentru anul 1960, — sînt ar­ populaţiei africane. Ei au cerut
nu trezească, în mod firesc, ne­ pre ele. cani simt prin intuiţie că condu­ tea de a avea, cu ajutorul pla­
cătorul sovietic este un fiu al nului, o permanentă ocupaţie în milioane. In prezent, după date gumente convingătoare oare stabilirea unei date precise pen­
poporului, care l-a format şi i-a producţie“, cererea nelimitată a
linişte. Cea mal importantă se remar­ dat conştiinţa înaltei datorii so­ forţei de muncă, a utilajului, oficiale, în S.U.A. se numără spulberă îndoielile lui. tru proclamarea independenţei
ciale, putinţa de a rezolva în mărfurilor, despre care scrie în
„Forţa motrice a economiei a- că organizarea excelentă a so­ mod creator probleme însemnate. referatul său Joseph Berliner. pînă la 4 milioane de oameni Analizînd perspectivele dezvol­ Kenyei şi instituirea auriului uni­
mericane, scrie în raportul său cietăţii sovietice. Ga exemplu Tocmai lipsa acestei cereri în
In opoziţie cu aceasta, ei în­ America reprezintă pericolul cel care n-au de lucru. Paul Dau- tării economiei şi creşterii nive­ versal.
făţişează muncitorul sovietic ca mai mare ce ameninţă cu "dis­
Natter, a fost iniţiativa particu­ strălucit al acestei organizări, pe un reprezentant al unei mul­ proporţii de criză. Problema glăs ar putea repeta cuvintele lului de trai al populaţiei, e fi­ La 26 ianuarie lucrările con­
lară, ca-re mobilizează cu ajuto­ economiştii americani, consideră ţimi colosale, dar pasive şi lip­ principală a guvernului ameri­
site de personalitate. Dar pro­ can devine lupta cu surplusu­ pe care le-a rostit la conferinţa resc ca economiştii americani ferinţei au continuat. La 28 ia­
prietatea obştească a poporului rile, în special cu productivita­
rul mijloacelor de stimulare, pe drept cuvînt, ’desţelenirea pă- asttnra pămîntului şi maşinii l-a tea de prisos a fermelor. Acea­ şomerilor din Washington din să ridice problema limitelor a- nuarie vor începe lucrările în
proprii societăţii libere. Acum mînturilor virgine, comasarea făcut pe muncitor o individuali­ stă luptă nu este dictată nici de
tendinţa este îndreptată spre gî- colectivelor agricole. „Numai un tate creatoare care gîndeşte. Să curţi de faptul că America ar aprilie 1959 f „A îăsa^ poporul cestei creşteri. Expertul Linn cadrul comisii lor.
luăm doar creaţia tehnică — ra­ fi devenit o ţară a belşugului
ţionalizarea şi inventivitatea — pentru toţi, oi de faptul că ame­ să flămânzească atunci cînd de­ Tourgen scrie cu maire nelinişte
care au căpătat o amploare uria­ ricanul de rînd nu poate să-şi
tuirea acestor stimulenţi mo- puternic organism de stat cen­ şă tocmai în rîndul muncitori­ cumpere mai multă carne, lapte, pozitele noastre sînt 'arhipline despre criza tragică a cererii Cercefarea parii»
tn'ci. Unul din simptomele eco­ tralizat, — remarcă expertul în lor. In 1959, în decurs de 9 zarzavaturi. mărfurilor de consum pe piaţa
nomice de prost augur constă probleme agricole Eazari Volin luni, au fost introduse peste de produse alimentare, este d
1.400.000 de invenţii şi propu­ In. ceea ce priveşte folosirea
neri de raţionalizări, ceea ce a forţei de muncă, S.U.A. ¦— 'de-'a curată barbarie", -; americană. de nord a O ceanului
adus economii de peste 7 mi­ lungul multor decenii h-- n-au
în micşorarea ritmului de creş­ — a permis U.R.S.S. să treacă liarde ruble. Majoritatea propu- putut şi nu pot învinge şomajul. Analiza consumului social şi SüccëiseÎë socialismului se ex­
norilor de acest fel au fost fă- Autorii raportului, nú se ştie 'de individual în U.R.S.S. l-a dus
tere a resurselor productive în la „extinderea în ’4 ani a’ supra­ cute de către muncitori.. Inven­ ce, evită problemele şomajului. pe John Hardt, expert în in­ plică prfh multe avantaje şi A llanfic
i-ndustria americană. Procedeele feţelor ouiltivabile cu 90 mili­ tivitatea în ocupaţia profesională Probabi! ei le consideră deter- vestiţiile de capital, la conoluziă
a devenit în U.R.S.S. o datorie că în prezent în Uniunea So­ printre ëlé, cel mai important —
de stimulare se nimicesc şi nu oane acri şi la' unirea’ rapidă a obştească. minante pentru S.U.Ä.? Totuşi, vietică începe revoluţia nivelu­ scopul entuziast, steaua strălu­ MOSCOVA 27 (Agerpres). •—
se înlocuiesc cu altceva pentru numeroaselor, fîşii de pămînt în lui de trai, a treia la număr citoare, ce arată perspectiva La KaUningrad a luat fiinţă-o
a pune în mişcare mecanismul masive uriaşe, pe care se pot O: altă forţă motrice puterni­ senatorul Paul Dauglas, actua­ după revoluţia politică din 1917 măreaţă şi grandioasă. Omul în filială a Institutului Hidrografic
acestui proces de oreştere“.- folosi maşinile cele mai perfec­ că în dezvoltarea economiei so­ lul preşedinte al comisiei, ar pu­ şi cea industrială dintre anii
vietice este planificarea. O apre­ tea aminti colegilor săi socote­ 1920-1940. : ...ţ . U.R.S.S. ştie că el,. împreună Maritim de pe lingă Academia
Griza stimulenţilor, 'a' forţelor ţionate“, In aceeaşi ordine de ciere. deosebit de înaltă a pri­ lile* devenite .clasice: numărul cu toţi, construieşte comunis­ de Ştiinţe a U.R.S.S.
mit din partea economiştilor a- şomerilor din S. U. A. în anii mul, societate a belşugului şi în­
motrice creatoare în America idei, drept succese însemnate mericanj „activitatea uriaşă a 1889-1897 oscila între 200 şi floririi forţelor sale spirituale. Tinârul colectiv de aici are
900 de mii, iar in ultimul dece- Alături de acest efort constant ca sarcină pe anul 1960 să stu­
contemporană, este unul din sînt amintite Şi specializarea pe dieze partea de nord a Oceanu­

principalele şi cele mai pesi­ regiuni a' agriculturii în Uniu­ Savanţii ¦americani consideră
planurile septenaiului în con­
miste motive ale referatului. In nea Sovietică, şi extinderea cul­ strucţia de locuinţe ca o sarci­ către un ţel, lipsa perspective­ lui Atlantic. In acest scop i-a

contrast cu Statele Unite, orga­ turilor de porumb, şi dublarea lor,' a unui program real, a unui fost pusă la dispoziţie una din­

nismul economic de stat al veniturilor colhoznicilor în ulti- nă-grandioasă 'a pianului şepte- obiectiv naţional.sau internaţio­ tre cete mai mari nave de cer­

U.R.S.S. pare experţilor ameri- mii 5-6 ani. nal unitar „ă S.U.A., reprezintă cetări ştiinţifice din lume —

câni plin de puternice forţe mo­ Autorii rapoartelor ' recunosc Această construcţie ¦permito semne serioase de slăbiciune, . „Mihail Lomonosov“, dotată cu

trice. Cu toate încercările deve­ . că societatea socialistă a creat să'se dea Unui procent de '40 Ia Cartea economiştilor ameri­ tehnica cea mai modernă. Pe a-

nite tradiţionale, de a găsi ve­ un nou tip de conducător „Con­ sută din populaţia ţării locuinţe cani este Instructivă; Instructivă ceastă navă, colectivul va efec­

rigi slabe în economia U.R.S.S., ducătorul roşu — bine instruit. noi. E adevărat că John Har dl şi ca o recunoaştere a victori­ tua in cursul anului cîteva ex­

de a compromite bazele şi me­ . disciplinat, conştient politiceşte se îndoieşte de posibilitatea în­ ilor socialismului, şi ca o n ă ­ pediţii în vederea .studierii cir­

todele ei, de a arăta opoziţia ei : şi activ — menţionează în ra­ ruire a oîtorva iluzii burgheze. culaţiei apelor Oceanului Atlan­

faţă He „idealurile .libertăţii“ portul său David Grenik ( Insti­ deplinirii planurilor.de construc­ tic, a proceselor hidrofizice în

etc„ savanţii americani au putut tutul ¦tehnologic Karnegi) — re­ ţii-a locuinţelor în condiţiile sep- (Din „Komsoniolskaia Frauda" i diferite straturi ale apei, interac-

simţi cauzele succeselor socia- prezintă o figură ce stă puternic tenalolui. Dar cele 2,2 miiioa- nr. r> (10.638), ianuarie 1960). I ţiunea oceanului şi a atmosferei.

Redacţia ţi administraţia ziarului» ctr, 6 Martie at, 9. Telefon » 1881189 » 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Çeoerate P.r.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie l i p i r i i ; i.m .'prinderea Po liyrafică ~ | Atari - Deva