Page 87 - 1960-01

Nr. 1585
Gazeta de perete
rămasă în urma viefii
Cum intri pe poarta principală a
Combinatului siderurgic Hunedoara, îrt
partea stingă este aşezată gazeta de
perete „Siderurgistul“, organ de presă
al comitetului de partid şi al Comite­
tului de întreprindere al Combinatului.
Prin faţa acestei gazete trec în fie­
care zi zeci şi sute de muncitori si-
derurgişti. Deseori mulţi dintre ei se
opreau, citeau articolele publicate la
gazetă şi le comentau cu aprindere.
Dar de la un timp încoace gazeta
este ocolită. Care este motivul ?
Harnicii siderurgişti hunedoreni au
încheiat anul 1959 cu rezultate deose­
bite în sporirea producţiei şi redu­
cerea preţului de cost, Iar în pre­
zent sîiit preocupaţi de obţinerea de
noi âUctese în lupta pentru realizarea
planului de producţie şi a angajamen­
telor luate pentru anul 1960. Despre
succesele obţinute anul trecut, des­
pre elanul patriotic Cu care muncito­
rii, tehnicienii şi inginerii combina­
tului au pornit lâ realizarea sarcinilor
de plan pe 1960» despre noile anga­
jamente şi succesele ce s-au obţinut
pînă acum, colectivul de redacţie al
gazetei de perete (responsabil tov.
Nicolae Negru) nu suflă nici un cu-
vîfit.
La gazeta de perete „Siderurgistul"
se mai găseau Ia data de 20 ianua­
rie, articole cu data de 12 decem­
brie 1959, cînd a apărut de fapt ul­
tima ediţie a gazetei de perete. (Bîfe
succese n-au obţinut de atunci şi pînă
acum oţelarii, furnaliştii, laminatoriî, ţii colectivului de redacţie şi luarea
cocsarii, aglomeratoriştii şi ceilalţi
muncitori ai combinatului ? Despre
toate acestea gazeta de perete nu spu­
ne nici un cuvînt. La gazeta de pe­
rete nu s-a scris nimic despre noile
sarcini de plan şi angajamentele si-
derurgişfilor, nu se stimulează iniţia­
tiva creatoare a maselor nu se popu-
- lârizează larg experienţa pozitivă a
fruntaşilor şi metodele lor de muncă,
,nu se ia atitudine hotărîtă faţă de
lipsurile ce se ivesc în procesul de
producţie.
Aşa cum îşi desfăşoară în prezent
activitatea gazeta de perete „Siderur-
gistul", ea nu-şi poate îndeplini rolul
de agitator, organizator şl mobiliza­
tor al colectivului combinatului pentru
Cupa „24 ianuarila schi
Comisia regională de schi, ou
sprijinul comisiei raionale de
schi din Petroşani a organizat
în zilele de 23 şi 24 ianuarie
a.t. un interesant concurs de
schi. La acest concurs, care s-a
ţinut pe pîrtiile de lâ cabana
Straja, au participat cei mai
butii schiori din regiunea Hune­
doara. Iată rezultatele înregis­
trate :
Fond 3 km. junioare: •!. Dac-
zo Irina (Minerul Lupeni), 2.
Rădulescu Maria (Minerul Lu­
peni); Fond 5 km. juniori: 1.
Fodor Petru (Minerul Lupeni),
2. Peter Aron (Minerul Lu­
peni); 5 km. senioare : I. Katto
Terezia (Minerul Lupeni), 2.
Gerştembrein Margareta (Voin­
ţa Petroşani); 10 km. seniori:
1. Lupâş Gheorghe (Minerul
Lupeni), 2. Leampâ Ion (Voin­
ţa Petroşani), 3. Ambruş Petru
«30CXXX>OOOOÖOOOCXXXXXX;COr..''yaSOOOGQC«C<X>SOCiXXX>OCOCX.C»<XX;GÔOÔOOCÎOOOOoCCCOC«XXXXXXîCOOOOOOC<XXX>ÎKXXXXXXS2 S2XXîCaXXXXXXXXXKXXXXîOOOOCXXX»OOaX)COOCOCPCK)OOCXXXXXÎCO vistele noastre; 12,00 Muzică
CRONICA EV EN IM ENTELO R dezvoltare, în care cele mai acord poporul japonez, care ă
INTERNATIONALE
O nouă izbîndă a ştiinţei
sovietice în cucerirea
Cosmosului
Ziua de 4 octombrie 1957 va
rămâne înscrisă cu litere de aur
în istoria cuceririi spaţiului cos­
mic. Intr-adevăr, în această zi,
a fost ,lansat pentru prima dată
un satelit artificial al Pămînlu-
iui, iar făuritorii lui au fost oa­
menii sovietici, oamenii care au
creat primii în lume societatea
socialistă, lipsită de exploatare.
Deşi a trecut 6 perioadă relativ
scurtă de la acel istoric şi sim­
bolic 4 octombrie, ştiinţa sovie­
tică a făcut noi şi gigantici
paşi spre cucerirea spaţiului cos­
mic. După cum se ştie, specia­
liştii sovietici au lansat încă doi
sateliţi artificiali ai Pămîntului,
al treilea învîrtindu-se şi în pre­
zent în jurul planetei noastre,
iar ulterior,, trei rachete s-au în­
dreptat spre spaţiile astrale cu
misiuni dintre cele mai însem­
nate. Prima rachetă a devenit
prima planetă artificială a sis­
temului nostru solar, a doua a
aselenizăt Luna iar a trria a
reuşit să ne aducă primele fo­
tografii ale părţii invizibile a
Lunei. Toate aceste realizări
sînt o mărturie grăitoare a suc­
ceselor importante obţinute în
acest domeniu de către oamenii
de ştiinţă şi specialiştii din Uni-
ufieâ Sovietică. Acest succes ca­
pătă o semnificaţie cu atît mai
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Dacă mijloacele destinate înarmării
ar îi folosite în scopuri paşnice,,.
obţinerea de succese şi mai însemna­ Staţiunea de maşini şi trac toare Idin corn. Pddolenl, regiu­ Hotarîrea guvernului sovietic traduse în Viaţă dacă mijloacele încălzire a regiunilor nordice ale
te în îndeplinirea planului de stat nea Bacău. de a reduce Considerabil efec­ destinate înarmării ar fi folosi­ Europei şi S.U.A. prin construi­
pe 1960. tivul forţelor armate ale U.R.S.S. te în scopuri paşnice. rea unui baraj în Oceanul
In foto: Secţia monta/ ' tn prim pian — mecaniout con­ — confirmare strălucită a po­ Atlantic şi modificarea cursului
Dînd dovadă de delăsare în muncă trolor Rusiei Ioan efectuează împreună cu mecanicul Canache liticii de pace a statului sovie­ O SONDĂ PRIN SCOARŢA Goffstrea mulul.
şi de lipsă de operativitate colectivul Gheorghe controlul tehnic al unui tractor K.D. tic —- a fost întâmpinată cu spe­ PAMINTULUI. Conform proiec­
gazetei de perete scoate ediţiile aces­ ranţă şi entuziasm în toate col­ tului această sondă ar urma să UN BARAJ IN STRIMTOA­
teia la intervale foarte mari. Aceasta ţurile lumii. fie forată în centrul oceanului REA BERING. Există o serie
constituie de fapt principala deficienţă la o adâncime de aproximativ de proiecte care preconizează
a activităţii colectivului de redacţie. Luînd cuvîtifeil Ia discuţiile 12-14 km. în locul unde scoarţa unirea Asiei cu America de
Nu se poate spune Că tematică fiecă­ pe marginea raportului lui N. S. terestră are grosimea cea mai Nord printr-un gigantic baraj
rei ediţii nu este aleasă bine, că arti­ Hruşciov, A. N. Nesmeianov, mică. Aceasta va permite să se în scopul de a îndrepta apele
colele ce se publică nu au .cohţlnut. preşedintele Academiei de Ştiin­ elucideze numeroase probleme calde ale Oceanului Pacific în
Gu toate acestea gazeta de perete ar ţe a U.R.S.S., a vorbit de ia cu privire la structura pămîn- Oceanul îngheţat de Nord şi a
putea face mult maî mult îrt popu­ tribuna sesiunii Sovietului Su­ tuiul rămase pînă în prezent ne­ încălzi în felul acesta nordul
larizarea Sistematică a experienţei po­ prem al U.R.S.S. despre posibi­ rezolvate. Uniunii Sovietice şi S.U.A.
zitive privind sporirea productivităţii lităţile pe care dezarmarea le
muncii, ridicarea indicilor de utilizare deschide în faţa ştiinţei mon­ GIGANTICA MAGISTRALA O CENTRALA ELECTRICĂ
a agregatelor, îmbunătăţirea calităţii diale. Oamenii de ştiinţă din în­ DE CALE FERATA LONDRA- PE BAZA ENERGIEI AÎARE-
producţiei, reducerea consumurilor spe­ treaga lume au elaborat şi ela­ MOSCOVA-NEW YORK. O gi­ ELOR IN MAREA ALBA. Exis­
cifice, reducerea preţului de cost etc. borează grandioase proiecte, dar gantică magistrată feroviară cu tă condiţii favorabile pentru
De asemenea, ar fi necesar să se pu­ pentru traducerea lor în viaţă ecartament larg care să lege construirea unor asemenea cen­
blice articole critice pe diferite teme intr-un viitor apropiat sau chiar Londra cu Europa printr-un tu­ trale cu o putere totală de peste
care să ajute colectivele secţiilor fn mai îndepărtat sînt necesare nel sub Canalul Mînecii, care 300 milioane de kw.
înlăturarea lipsurilor şi deficienţelor şl eforturile Cîtorva ţări, iar în să se întindă mai departe prin
în îndeplinirea crt succes â sarcinilor unele cazuri eforturile chiar a Siberia, apoi peste un pod sau TUNELUL GIBRALTAR. Tra­
planului de producţie. multor ţări. OU acest lucru nu printr-un tunel să treacă prin seul cel mai favorabil pentru
este posibil fără lichidarea stfîrnitoarea Bering în S. U. A. acest tunel nu ar fi distanţa cea
îmbunătăţirea activităţii gazetei de „războiului rece", fără colabo­ pînă Ia New York şi care ar mal scurtă dintre Gibraltar şi
perete „Siderurgistul1* depinde în pri­ rarea între popoare. avea ramificaţii spre India şi Ceuta, ci într-un loc situat mai
mul rînd de controlul şi îndrumarea China. Ideea unei astfel de căi (a vest de Gibraltar. Cu toate
Gomitetului de partid al combinatuIUT. Iată Cîteva din aceste gran­ ferate a fost formulată pentru că traseul ar Ii mai lung, ar
Deşi tovarăşii din Gomifetul de par­ dioase proiecte care ar putea fi prima oară de V. I. Lcnin. trece prin locuri unde adînci-
tid trec în fiecare zi pe lîngă aceas­ mea mării este relativ mică.
tă gazetă nu s-au sezisat că aceasta Activitatea economico—financiară O MARE IN SAMARA DE
are şi acum ediţia scoasă la data de a T.R.C.L.H. trebuie îmbunătăţită NORD. Construirea unei serii CANALUL CELOR TREI
12 decembrie 1959. Aceasta dovedeşte de canale care să permită inun­ FLUVII DIN AMERICA DE
că tovarăşii din comitetul de partid (Urmare din pag. l-a) 2Uit folosit, să evite orice chel­ 13 case care urmau să fie exe­ darea cu apele Mării Medite- SUD. Conform proiectului, acest
exercită o slabă muncă de control şi tuială suplimentară fie ea cit cutate din beton uşor monolit rane depresiunea din Sahara de canal urmează să unească trei
îndrumare a activităţii colectivului de influenţat negativ preţul de cost. de mică. în Valea Jiului s-a făcut numai nord. Acolo se va forma o mare fluvii bogate în apă din Ame­
redacţie al acestei gazete de perete. Totodată aceasta a influenţat în una iar restul s-au construit cu închisă, care ar permite îmbu­ rica de Sud într-un sistem hi­
Gomifetul de partid trebuie să acorde mod direct şi realizarea sarcini­ In ce priveşte oailiitatea ziduri dim cărămidă. Urmarea nătăţirea climei continentului. draulic unic pentru a iriga mari
atenţia cuvenită organului său de pre­ lor planului fizio. lucrărilor de construcţii pe mul­ schimbării soluţiei a fost că pre­
să. Este necesară o analiză a activită­ te şantiere aceasta a lăsat de ţul de cost s-a depăşit cu mult. „USCAREA“ MARII MEDI- suprafeţe de pământuri, adecvate
Deficienţe în activitatea dorit. O serie de conducători şi TERANE. Construind un baraj
unor măsuri urgente de îmbunătăţire T.R.G.L.H. s-au manifestat şi în chiar diiriginţi de şantiere to­ Lipsurile oare s-au manifestat în strimtoarea Gibraltar se poa­ pentru agricultură, din regiunile
a activităţii acestuia. In acest scop ar folosirea fondurilor băneşti. Din lerează în mod nepermis neres- în cadrul T.R.G.L.H. s-au re­ te reduce nivelul Mării Medite-
fi necesar ca cei care sînt „figuranţi“ această cauză s-au mai făcut u- peotarea proiectelor sau se îm­ flectat în mod negativ şi în si­ rane. In felul acesta suprafeţe secetoase ale acestui continent.
în colectivul de redacţie să fie înlo­ pacă cu unele luorări de proastă tuaţia financiară a acestuia. In imense de pământuri fertile ar IRIGAREA CU AISBERG­
cuiţi. nele cheltuielii inutile peste stric­ calitate. Cauza acestor deficien­ licoare trimestru s-au imobili­ putea fi redate agriculturii.
tul necesar. De pildă, la între­ te constă în primul rînd în lipsa de zat ?mportairtte fonduri. Imobili­ URI. Giganticele aisberguri din
Un ajutor substanţial trebuie să i prinderea nr. 1 Petroşani s-a control şi de îndrumare tehnică. zările de fonduri au fost gene­ MODIFICAREA CURENTU­ Antarctica conţin milioane de
se dea responsabilului gazetei respec­ plătit în 9 luni numai pentru rate de pierderi. — a căror va­ LUI GOLFSTREAA1ULUI. S-a tone de apă dulce, curată. Exis­
tive — Negru Nicolae — care în ul­ S-au constatat cazuri oînd la loare pe 11 luni depăşea suma elaborat un proiect grandios de tă un proiect de rertiorcarc â
timul timp nu-şi mai găseşte timp curăţitul apartamentelor diate în şanţ icrele din Deva şi Gălan u- de 2,5 miitiioane — stocuri su- aisbergurilor spre litoralul re­
nici pentru gazetă, nici pentru gazetă­ folosinţă suma de 139.000 lei. nele ziduri au fost executate o- pranormative de materiale şi 80 IANiUARIE 1960 i “t¦ giunilor secetoase din S.U.A. şi
rie. Se pare că intenţionează să se Făoînd însă calculul sumelor bliic faţă de planul vertical. Pen­ prefabricate, debitori ş.a. Pier­ ţările Americii de Sud în vede­
pregătească pentru un viitor concurs cheltuite în raport cu numărul tru corectarea zidurilor s-a im­ derile au fost cauzate de depă­ DEVA: 'Avălânşă; ALBA rea irigării lor.
moto. de ap'artamente predate (413) pus un consum mai sporit de şirea costurilor de deviz, de pla­ ÎULIA : Călătorie peste 3 mări;
reiese că pentru fiecare s-a plă­ mortar. De asemenea la unele ta dobînzilor la împrumuturile Evgheni Oneghin : BRAD : Vi­ mmm mmmmk
N. ZAMFIR tit 340 lei. Astfel, la fiecare â- grinzi din beton nefăcîndu-se bancare şi de sume neimputate
partament s-a folosit un mun­ bine vihrarea S-au observat go- pe p...o..s..turi. Dobînzile pl,ă,tite , pe zita lui N.S. Hruşciov în Ame­ PENTRU 24 ORE:
citor necalificat timp de mai mul­ lupţ,şi,pajpţK,forări de slabă ca-
te zile. - Or,-practic acest , iu- WLţ rica ! ÍL1A : U rm aşii'lui Rao : Vremea se încălzeşte uşor, cerul
icni este imposibil. Desigur că- litate a u , fost e fe c tu a te '^ ;fa te dn miilion lei. Deşi această HAŢEG: Soarta unui om ; HU­ mai mult noros. Vor mai cădea pre­
în această direcţie, dacă între- cvartalul 12 blocuri din Deva situaţie a foât cunoscută de NEDOARA : Abuz de încredere; cipitaţii slabe de ploaie. Temperatura
la izolaţia hidrofugă de la a- trust s-a făcut mult prea puţin ORĂŞTIE: Alo?... 'Aţi greşii nu­ în creştere, ziua între 8—12 grade,
ooperiş. Din această cauză u- pentru lichidarea ei. mărulI Omul cu pantaloni iar noaptea între 2—6 grade. Vîut po­
mezeaîa â pătruns în plartŞeU Şi scurţi i PETROŞANI: Poemul trivit cu intensificări locale -din secto­
(Minerul Lupeni); Slalom uriaş prinderea ar fi manifestat mai ziduri amenimţînd să le dete­ Starea de lucruri exis­ mării > torentul '! SEBEŞ: O rul sud-vest.
juniori: 1. Ulman Francise (Mi­ rioreze. Lucrări de slabă calita­ tentă în cadrul T.R.G.L.H., îritlmplare extraordinară; SI­
nerul Lupeni), 2. Kiss Petru; multă preocupare pentru mobili­ te s-au făcut şi la montarea în anul trecut trebuie să MERIA : Fúta din K ie v ; BARU PENTRU URMĂTOARELE
Slalom uriaş seniori : 1. Katto parchetelor, la turnarea mozai­ constituie punctul de plecare 3 ZILE
Adalbert (Minerul Lupeni), 2. zarea noilor locatari la efectua­ cului, lâ cioşurile de fum etc. De­ în luarea de măsuri în acest an.
Morar Ioan (Minerul Lupeni), sigur că parte din aceste lucrări De aceea este nevoie mai întîi Vremea se va schimba, tefriperâtliîa
3. Girciş Eugen (Voinţa Petro­ rea curăţeniei, cheltuielile res­ au fost său vor fi refăcute. Bă­ de o preocupare susţinută pen­ în stadere.
şani); Slalom special juniori : 1. nii cheltuiţi însă ou aceste iu- tru analiza aprofundată a tutu-
pective nu s-ar fi făcut decît m mom&mt
Niţă Gheorghe (Minerul Lu­
peni)', Kiss Petru (Minerul Lu­ într-un volum mult redus. EDEI
peni); Slalom special seniori:
1. Gedeon Gunter (Corvinul Hu­ Deşi în repetate rînduri a 30 IANUARIE 1960
nedoara), 2. Tomescu Gheorghe
(Ştiinţa Petroşani), 3. Binder fost criticat modul defectuos în
Anton (Rapid Deva); Coborîre
juniori : 1. Ulman Francise (Mi­ oare se mai fac unele lucrări de
nerul Lupeni), 2. Baczony losif
instalaţii la blocuri — după ter­
minarea finisărilor această
(Minerul Lupeni), 3. Kiss Pe­ practică continuă' şi acum. Mo­ orări nu vor face decât să ridice ror indicatorilor de plan, pentru MARE: Voluntarii! LONEA: Pr o g r a m u l i : 7,15 Muzică
tivul că cheltuielile făcute pen­ costul construcţiilor. Şi apoi ne o mai bună organizare şi îndru­ Trenul prieteniei; TEIUŞ: Ko- distractivă ; 8,30 Din muzica po­
tru (Minerul Lupeni); Coborîre tru repararea zidăriei ar fi mă­ întrebăm cum le vom justifica. m are din partea Conducerii tru s­ ciubei; ZLATNA; Melba; poarelor ; 9,40 „In pas voios",
seniori.- 1. Katto Adalbert (Mi­ runte nu trebuie să stea în obiş­ tului. întreaga atenţie trebuie APOLDU DE SU S: Intre noi emisiune de cintece şi marşuri
nerul Lupeni), 2. Binder Anton nuinţa unor buni gospodari. Ei Depăşiri ale preţului de cosi în d rep tată în sp re realizarea de părinţii; CALAN: Ultima aven­ ostăşeşti; -10,10 Muzică uşoară ;
(Rapid Deva), 3. Gedeon Gun­ trebuie să vegheze oa fiecare s-au înregistrat şi din cauza construcţii ieftine, bune şi în tură a Lui Don Juan. 10.30 Şcoala şi viaţa (reluare);
leu să fie cit mai b’ine si chib- schimbării unor soluţii tehnice termen scurt. 11,45 Actualitatea literară în re­
ter (Gorvinul Hunedoăîa). de proiectare. Astfel, din cele
S. BÂLOl corespondent
uşoară sovietica; 12,20 Cotidie­
cifra de 290 miliarde yeni. Nu­ ne ; 13,05 ©oincert de prinzi!
mari realizări ale minţii şi mîi- început o eroică şi avîntafă meroase teritorii ale Japoniei ră- 14,00 Muzică populară romî*
nilor oamenilor sînt puse în luptă împotriva acestui tratat, mîn în continuare baze militare nearică din B an a t; 14,40 Muzi­
slujba prosperităţii, în slujba Faptul acesta. n-a fost pe pla- americane, ca să nu mai amin­ că corală romîneaiscă; 15,10
progresului omenirii întregi. oul unor anumite cerctiri, ne- tim de armata japoneză, care Muzică de e stra d ă ; 15,40 P a ­
C„ um a f„ost. „revi,zu.i.t.“. rttultumite de drepturile de care trece şi mai mult în subordinele gini de toare popularitate din
di-spuneau pentru reprimarea po­ celei americane. cxpere ; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
profun’dă ou cît savanţii ameri­ reşte, o însemnătate deosebită. tratatul militar japono— porului, oare şi-au intensificat Nouţ tratat militar japoilo-'a- 17,25 Muzică uşoară de compo­
eforturile pentru revizuirea ve­ merican „revizuit“ sc refera şi zitori români'; 18,00 Roza vui­
cani, singurii care au mai reu­ A uimit pur şi simplu faptul că american chiului tratat militar japono-a- la probleme economice („cola­ turilor; 18,30 Program de cân­
şit să lanseze sateliţi ai Pă- punctul de cădere a ultimei trep­ In parlamentul japonez au în­ merican pe linia unei şi mai borarea economică“ ). Se vor­ tece şi jocuri populare româneştii;
mîntuiui, se află mult în urma te (macheta) a fost deviat doar ceput dezbateri asupra noului evidente asupriri a oamenilor beşte într-un paragraf de „evi­ 19,05 Muzică de dans ; 20,10 Pe
celor sovietici. Acest lucru este cu 2 km. de cel prevăzut în cal­ tratat militar japono-americân muncii din Japonia, pentru sub­ tarea restricţiilor comerciale ar­ teme inter naţionale; 20,30 Gine
recunoscut public atît de auto cule. Această precizie (ţinînd pe care şi-au pus semnăturile ordonarea într-o măsură şi mai bitrare“, adică de faptul că de ştie, câştigă; 21,15 Muzică de
rităţile americane cît şi de în seama de distanţa mare) a ui­ la 19 ianuarie, la Washington, mare â Japoniei faţă de Sta­ acum înainte capitalurile şi măr­ dana ; 22,30 Ciclul „Cvartete de
şişi oamenii de ştiinţă din S.U.A mit pur şi simplu pe toţi spe­ Christian Herter, secretarul tele Unite. Ceea ce a depins de furile americane Vor avea liber­ Beethoven" ; 23,00 Muzică de
Departamentului de Stat al guvern s-a realizat. In urma că­ tate deplină ne piaţa japoneză. dans.
Un eveniment recent eoniir cialiştii în acest domeniu. Vite­
mă, odată în plus, Succesele ş za realizată (26.000 km. pe oră) S.U.A., pe de o parte, şi primul lătoriei lui Kişi lâ Washington Lucrul acesta, după cum l-au PROGRAMUL I I : 14,07 Gin­
ministru ai Japoniei, Kişi, pe de tratatul nou a fost semnat, ei
superioritatea evidentă a ştiin reprezintă, fără îndoială, un suc­ altă parte. Din capul locului urmînd de acum să fie discutat arătat pînă şi ziarele japoneze, tă Dorina Drăghiiai ; 14,30 Me­
trebuie să spunem că e vorba şi ratificat de către parlamentul
ţei sovietice în domeniul cerce ces deosebit de important, mai de o nouă alianţă îndreptată îm­ japonez. Aici lucrurile se com­ ameninţă ou mari primejdii e- lodii populare romi neşt i ; 16,15
potriva intereselor naţionale ale plică, deoarece, aşa după culţi
tării şi cuceririi ©ostnosului ales dacă ţinem seama de fap- poporului japonez, condamnată au arătat faptele, noul tratat conomia naţională a ţării din Muzică din baletul „Coppeha“
este îndreptat împotriva intere­
Este vorba, după cum se ştie -tul că o bună parte a traseu­ cu hotărîre încă înainte dea ii ra ­ selor vitale ale poporului japo- Extremul Orient. Pe lângă toate de Detibes; 17,00 Concert de
tificată. Pentru o edificare com- nez. Numeroşi^ deputaţi vor fi
de construirea în Uniunea So lui (atît la decolare, rit şi la pletă a cititorilor noştri, vom nevoiţi să ţină seama de cere­ cele arătate pînă acum e nece­ muzică populară românească;
rile alegătorilor lor şi să se
vietică a unei rachete mai pu aterizare) a trecut prin pătu­ face o foarte scurtă incursiune opună noului tratat înrobitor, sar să subliniem Ca noua alian­ 17.30 Sfatul medicului; Granu-
în istorie.
ternice decît cele precedente, rile dense ale atmosferei, unde Noua alianţă militară apro­ ţă militară dintre Statele Unite lonul dentar ;' 17,45 Tribuna
Tratatul recent „revizuit“ a bată recent de S.U.A. şi Japo­
Câre să poată plasa pe orbită curenţii de aer au creat un ob­ fo s t' încheiat la 8 septembrie nia este, într-adevăr, înrobitoa­ şi Japonia constituie o ame­ Radio; 18,05 Concert de muziica
1951 între Japonia şi Statele re pentru oamenii muncii japo­
sateliţi artificiali ai Pămîntului stacol natura! evident. Unile, încălcîndu-se flagrant în­ nezi. Cîteva referiri la prevede­ ninţare directă ia adresa păcii interpretat de fanfară; 18,30
ţelegerea dintre aliaţi după ter­ rile cuprinse în ea sînt grăitoa­
mult mai grei şi să efectueze Cercurile competente din lu­ minarea celui de-ai doilea răz­ re. In ciuda faptului că consti­ în Extremul Orient, ea este în Seară literară: emisiune dedi­
boi mohdial în legătură Cu rt6- tuţia interzice reînarmarea, în totala contradicţie cu spiritul cată unor muncitori fruntaşi de
zboruri cosmice spre Cele mai mea întreagă se întrec în a a- înârmarea Japoniei. Silind gu­ Japonia se va desfăşura în anii
vernul japonez din acel timp viitori un rapid proces de întă­
apropiate planete aie sistemului corda superlative la adresa oa­ să-şi pună semnătura pe un tra ­ rire a forţelor armate, o aten­ vremii, eu eforturile mereu mâi la Uzinele „Erijat Thălmann din
tat urît şi condamnat de popor, ţie deosebită fiind acordată a- mari care se depun în înfreaga Oraşul Stâilin; 19,00 Cintece
solar. Aşa după cum s-'a anun­ menilor de ştiinţă şi specialişti­ Statele Unite şi-au asigurat per­ ducerii de armament nuclear a- lume pentru destinderea încor- * haiduceşti şi jocuri populare ro­
manentizarea bazelor militare în dării internaţionale, triumful spk mâneşti; 19,30 Muzică din ope­
ţai printr-un comunicat spécial, lor sovietici în domeniul astró- Japonia (construite în timpul merican. Se prevede că în anul ritului colaborării şi al înţelege­ rete ; 20,30 Muzică de d a n s;
ocupaţiei), reînarmarea şi tran­ rii paşnice intre popoare. 21,05 Emisiunea „Scrisori din
TASS, în perioada dintre 15 ia­ nauticii. Este cu neputinţă chiar
nuarie şi 15 februarie 1960 Uni­ şi pentru duşmanii'Uniunii So­
unea Sovietică va experimenta vietice de a ascunde său mini­
noul tip de racheta puternică. maliza realizările constructorilor Lupta tot mai îndirjită a po­ ţară“ ; 21,15 La sfârşit de săp­
Prima experienţă din seria a- Comunismului, care pe zi ce tre­ porului japonez împotriva nou­ tămână cântec, joc şi voie buna;
nunţată a avut loc miercurea ce uimesc întreaga îume CU noi lui tratat militar înrobitor în­ 22,00 Muzică de dans; 23,15
trecută şi ea s-a încheiat ou un şi importante izbînzi. Viitoarele cheiat de guvernele S.U.A. şi Simfonia I în Mi bemol major
succes strălucit. experienţe din seria anunţată,
După un drum glorios de Ca şi lansarea propriu-zisă a Japoniei, pentru dezarmare, de Borodin; 23,50 Muzică de
pentru o viaţă paşnică, pentru dans.
12.500 km., macheta care ţinea unei rachete şi mai puternice ca să nu se mai repete trage­ Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 î
locul ultimei trepte a aterizat spre alte planete ale sistemului diile de la Hirosima Şi Naga- 11,00) 13,00; 15,00) 17,00; 19,00 jţ
în regiunea' centrală a Oceanu­ nostru solar, va fi o nouă şi saki are de partea sa simpatia
lui Pacific, în zona prevăzută elocventă dovadă a Şuperiorită- sformarea teritoriului japonez 1965 cheltuielile militare ale Ja­ oamenilor iubitori de pace din 20,00; 22,00: 23,52 (programul I) i
în Gomunicatul TASS. Această ţii orînduirii socialiste, orîndu- într-o bază militară americană. poniei se vor dubi a faţă de cele lumea întreagă, 14,00: 16,00 y 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
distanţă uriaşă parcursă într-o ire în cafe puterea creatoare a
perioadă foarte Scurtă are, fi- omului are un larg domeniu de Gu lucrul acesta nu a fost de din prezent, ajungînd ia imensa C. MACOVE1 gramul Ilţj