Page 83 - 1960-01

Nf. 1584 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Măsuri tehnico™ Uursuri de instruire Seara, la căminele culturale Program
a agitatori lor
pentru sporirea productsei artistic
Pe bază indicaţiilor Gorriite-tu- Copii ia şezătoare sădim ta copii dragostea nu numai fa­
ţă de şcoală, ci şi faţă ne căminul \ %' ¦>• 1 t *.
îui regional de paritid,, Comite­ — Să iixlrăml cultural. Şi am reuşit: Cind vor fi In .după-.ămifiaza zilei de 23 îa-
— Să intrăm! îmi răspunse tovarăşul mari, căminul cultural le va. fi şcoa­ «itafrfe a.c., îh faţa unui numeros
Aşa cutii reiese din d'ociirtifen- tre şarje, se economisesc lunar, mari. In primele 24 de zile din tul orăşenesc P.M.R. Hunedoara public, în sala clubului com-
pfexuilui G.F.R. Teiliiş, elevii
tele plenarei G.C. ăl P.M.R. din faţă de realizările anului trecut, acest an, lurinăliştii combinatului a luat mă şuti de organizare a de drum fără a mai sta pe gînduri. la. înţelegeţi-1}... claselor a Vlli-ă, a IX-a şi a X-a
de la şcaaila medie mixtă diri
3-5 'dfecenibrie aiilll trecut, pro­ circa 1.500 minute, în căre timp din Hunedoara âu produs în a- cursurilor pentru instruirea ... În sala căminului 6 mulţime de Repetiţii localitate au prezentat un pro­
gram artistic. Elevii clasei a
ducţia siderurgică, Va trebui să se pot elabora în plus aproxi­ tara sarcinilor de plan 2.109 ăigitătbfi'ldr diri îri'tteprirideiri'le copii, aşezaţi îh orditîe pe scaune, asr Directoarea căminului cultural din X-a, au iihteriprotat du multă mă-
Jestde piesa Într-Uri alert şi trei
îririegistreze la stîrşitul acestui mativ 3 şarje de otel; Ga ur­ tone de fontă, oţelarii au elabo­ şi instituţiile oraşului. datau intr-o linişte perfectă glasul în­ tablouri v,Un pas necugetat“. A-
poi, ansamblul corali al şcolii,
ah o creştere faţă de antil 1&59 mare a măsurilor aplicate şi a rat cu 5.416 tone oţel mai mult Au fost organizate astfel trei văţătoarei : Ilia era .puţin îngrijorată. Repetiţiile sub coridiţcereia ipiriafesomuilui loan

dfe 22 lă sută la oţel şi de 51 întrecerii desfăşurate de oţeluri, decît era planificat. cursuri dë instruire şi anume — Da, copii ! Eminescu şi-a iubit la piesa „Cei cară r'ămin s i n g u r i d e Allbu, a iiriteriprefet mai multe
cântece.
la sută ja laminate finite pline. s-a ajuns pînă la jumătatea a- Din totalul propunerilor ele unql la C.SiH., unul ia Î.G.S.H mult pâtria şi popbrul. Şi în alte Lucia Demeirius, prigătită ' iii cadrul
După prezentarea' programu­
Numai pe seama îmbunătăţirii cestei luni la un indice mediu măsuri tehnico - organizatorice şi altul pare cuprinde agitatorii poezii ale sale, acest măreţ sentiment, !estivalului bienal de teatru „l.L. Ca- lui, a urmat o reuniune tovără­
folosirii agregatelor siderurgice, pe oţelărie de peste 7 tone oţel prevăzute a fi aplicate anul din celelalte întreprinderi şi in care nu l-a părăsit niciodată, este re­ ragíale", se terminase şi-acum aştepta, şească, îâ 'dăre’ au luat parte e-
trebuie să se realizeze în acest pe m.p. vatră de cuptor şi zi acesta în procesul de producţie, stituţii din oraş. Instruirea agita dat cu o . măiestrie .artistică de ne-, să vină coriştii. Deşi luase din timp levli, părinţii acestora, profeso­
au fost realizate pînă acum tarilor se iface diferenţiat pe ba întrecut. Ascultaţi : rii şi învăţătorii?.
an un spor de producţie de a- calendaristică. toate măăurile, a v e a ’motive să fie ne­
ADRIAN OŢOID
proximătiv 70.000 tone fontă, Măsuri de mare eficacitate ah un procent relativ mic. za’ unui prognairn de lecţii, ţi „Eu îrhi apăr sărăcia şi neVoilé şi liniştită. In seara această, după o in­
170.000 tone oţel* 115.000 tone fost aplicate şi în Celelâlte sec­ Pentru viitor se prevede printre nîndu-se seatoă de specificul rieamul- activitate de aproape iP'ei luni', for­ corespondent
laminate şi ţevi. ţii diri combinat. Bunăoară, pen­ altele modernizarea încărcării sectoarelor unde ei îşi desfă­ maţia de cor făcea primă Fépetiţie.
tru creşterea productivităţii Iurnaieior nr» 1 şi 2 cu benzi şoară activiţatea'. Şi de-aceea tot ce mişcă-ii ţâra asta, „Dacă nu vor veni coriştii, 'ce să fac?" la învăţătură
Este cuhbscut făptui ca Cotn- transportoare} amenajarea unei rîul, ramul, se gindeă directoarea căminului. Dăr
biHătui siderurgic din Hunedoa­ muncii la turnare, în cadrul oţe- staţii pentru ciuruirea şi eva­ La cursul dela I.G.S.H. s-au coriştii au venii. Şi au venit încă îh Gu ocazia unei adunării gene­
ra af’e o ffiâre pondere în vo­ lăriei electrice s-au introdus lin- cuarea prafului de cocs la fur­ predat lecţiile „Rolul agitaţiei în Mi-c prieten numai mie, iar ţie număr mare — peste 60. rale U.T.M., organizată de cu­
lubilii producţiei siderurgice a gotifere de capacitate măi mare. nalele vechi} prelungirea halei construirea socialismului“ şi duşman este rând lă Şlddailă medie p ix t ă O.M,
ţării. Colectivele de muncitori, La cuptorul de curăţire a lingou- de ajustaj la laminorul de 800 „Despre agitatori şi organizarea Mai ihiii s-au făcut exerciţii dă ar­ ¦dfiri Hurieidoria, s-a1 făicut o a-
tehnicieni şi ingineri din cadrul rilor de la oţeiăria electrică, în mm., extinderea mecanizării în ooleôtivëlor dë agitaţie“. Ace­ ... şi învăţătoarea cu o voce caldă monizare a vocilor. Dirijorul, tova­ rMiză a situaţiei elevilor la în­
rriârelui combinat hunedotean, locul combustibilului lichid, s-ă hala de pregătire a şarjelor, la leaşi jedţii, dar adaptate speci- şl prietenoasă, citi mai departe frag­ răşul Eflimie Bugaru, instructor; al că- văţătură pe ’trimestrul I.
sllb îndrUmărea organizaţiilor de introdus combustibil gazos. In oţeiăria Martin nr. 1 Şi altele. fteiililf locülui de rriiuncă, ari fost mente din Scrisoarea IlI-a. sei Regionale a creaţiei populare din
pâHid, pe baza experienţei cîş- secţia I-a de furnale s-a mărit expuse şi ia celelalte doiiiă Devă, a început apoi să facă repeti­ Din referatul prezentat de
tigate în anul trecut, şi-au spo­ capăcitatea cauperului nr. 10 îii Organele sindicale şi cadrele clirsitri. Cursul de la G.S.H. şi — Dacă Eminescu ar fi trăit as­ ţii la cintecele cunoscute de corişti':, către secretarul organizaţiei
rit efoHurile pentru realizarea vederea asigurării uriti] !debit tehnice de specialitate oare răs­ CÉÎ de la I.G.S.H., cUprind fie­ tăzi copii, — reluă învăţătoarea după „Imnul R.P.R.", Sirena lui Roaită" U.T.M. a şcoildii, a reieşit că ce­
înainte de termen a sarcinilor mai mare de aer cald pentru pund direct de această problemă care peste 200 de agitatori, iar ce termină 'de citii — opera lui ar fi de Vasile Popovici, „Sicăgul Partidu­ le mai frumoase rezultate, aitît
de plan ce le revin pentru âcest furnale. Pentru ca dozarea în­ trebuie să se ocupe îndeaproape cursul din oraş cuprinde peste fost şi inai nlare şi măi bogată. Re­ lui" de Matei Socor etc. la învăţătură', la disciplină, cît
an, şi pentru a da patriei în cărcăturii la furnale să se facă de aplicarea la timp şi în cele ld(3 de agitatori. Lecţiile la ă- gimul nostru de democraţie populară, şi în activitatea1 obştească, ăjU
plus peste prevederile planului} îrt tondiţiuni mai bune, cOnîortri mai bune condiţii a tuturor mă­ cestë cursuri sînt expusë dé că­ in semn de înaltă preţuire, l-a hunii} La cămin nu s-a aprins fost obţinuite de elevii clasei
cantităţi sporite de metal. graficului stabilit, s-ă trecut la tre memhfi ai biroului Gomitë- pe Eniinescii Membru de Onoare post- de mult lumina XÎ-ă A. Drept răsplată, elevii ăV
depozitarea cocsului pe calităţi. surilor tehnico - organizatorice triliii orăşenesc de partid şi to­ martern ăl 'Academiei Republicii Popu­ ceste f ciaise au primit steagul
Odată cu discutarea sarcinilor In vederea îmbunătăţirii calită­ prevăzute în planul de măsuri. varăşi ou munci de răspundere lare Romi’ne. Zăpada căzuse din manaehţă. Spre de fruntaşi pe şcoală.
de plan, în adunările de partid ţii cocsului se extinde secţia de Trebuie de asemenea să se stu­ diri aparatul de stat şi eebrio- căminul cultural nici o urmă de
şi sindicale, siderurgiştii aii fă­ pregătire a cărbunelui, în cadrul dieze toate posibilităţile ca mă­ ffllîd; ... Peste două săptămini copii, spii- picior. SlMlON GARA
cut numeroase propuneri de căreia se fac ultimele lucrări surile tehnicb-organizatorice şi se in încfiétére invăţătodreâ Virginia corespondent
măsuri tehnico - organizatorice. pentru a îi date în curînd în îmbunătăţirile aduse în proceiul La ultima lecţie, pe iîngă agi­ Dobrolă, am să vă vorbesc despre iih — Nu e nimic in seara aceasta la
Multe din hiăsurile tehnico-or- funcţiune o staţie de măcinare de producţie, care necesită .in­ tatori vor participa secretarii ait mure scriitor ăl nostru — l.L. căminul dumneavoastră? întrebăm pe BIR PWGUMUL
gărtizatoHce prevăzute pentru a brută pentru cărbune şi o sta­ vestiţii; să fie realizate cil.mini­ organizaţiilor de bază şi respon­ Ctira'giăle. un ţăran muncilor Care fusese la un
fi realizate cu posibilităţi locale, ţie de măcinare fină a semi- mum de cheltuieli, fapt ce se sabilii cti munca de propagandă vecin şi acum mergea spre casă. 29 IANUARIE 1900
său Cil investiţii, au şi îrtceput cocsului. va resfrînge pozitiv în reduce­ şi agitaţie. ... Elevii claselor d V-a şi a VH-'ă Progrăffitil 1 : 6,30 Melodii populare
sM fie traduse în fapt. La noua rea preţului de cost al metalului. din Gurasa'da aii părăsit săla cămi­ — Nu e tovarăşi, nu e I La noi nu romîneşti interpretate la diferite instru-1
nului cultural, pentru a se iniilni din s-a aprins de multă vreme lumina la mente; 7,15 Marşuri interpretate dâ
nou peste două săptăinîni. căminul cultural. N-avăm lemne. E fanfară; 7,30 Muzică uşoară interpre­
tata la a c o r d e o n 8,00 Din presa de
— Cuni de organizaţi asemenea seri afetăzi; 9,00 Muzică corală din ţări
literare lă cămin? La şcoală h-aveţi prietene; 9,20 Muzică de estradă;
10.00 Reportaj; 10,30 Traista cu po­
oţelărie Martin; s-ă trecut la re­ Succesele înregistrate de si­ cohdiţii? iiitreb pe secretarul comite­ fr ig - veşti: „Orologiul minunat“ ' de V. Vă-
mânu; 11,03 Teatru la microfon:
ducerea timpului de reparaţii la derurgiştii hunedoreni în pri­ Mml eell ,;Av a l an ş a “ tului comunal de partid, iov. loan Intr-adevăr, din constatările făcute, „Trei surori"; 12,48 Muzică uşoară;
cald şi la ajustarea cuptoarelor mele săptămîni din acest an do­ Şief, care venise să asiste nu numai ulterior am dădus că la. căminul cul­ 13,05 Muzică simforiică; 14,00 Muzică
între şarje, folosindu-se mai bi­ vedesc pe deplin eficacitatea la şezătoarea aceasta literară, dar şi tural din Cimpuri Surduc nu sînt lem­ populară sovietică j 14,30 Meiodii, me­
lodii, melodii: 15,10 Muzică din ope­
ne succesiunea aşezării pe va­ măsurilor aplicate precUttl $1 la repetiţiile formaţiei de teatru care ne pentru foc şi că mii acest molió, re ; 15,55 Muzică uşoară interpretată
tră a calcarului, minereului şi elanul cu căre ei desfăşoară în­ Locuitorii uhU aşezări rtiuh- Filmul »Avalanşa“ rulează la aveau să urmeze Şapă aceasta. de Miroslav Suba — voce şi Otta
nici activitate culturală nu există. Cermak — orgă electronică; 16,15
altor materiale. Numai prin re­ trecerea socialistă pentru reali­ ciioreşti sărbătoresc cinci ani de cinematograful „Fiilimon Sirbu“ — Ba da, avem condiţii. Dar vedeţi, Ce are de spus sfatul popular co­ Voibăşte Moscova!; 17,50 Cititele
ducerea timpului de ajustare în­ zarea iinei producţii cit mai la ridicarea fabricii şi orăşelu­ din Deva intre E8-3Î ianua­ noi urmărim şi un aii scop. Vrem să munal ? pbpLUdfd roinîneşti; 18,35 Din creaţia
compozitorului Isaak Dunaevski; 20,30
lui lor. In munţi, o echipă de rie a.c. Jurnalul satelor; 21,30 Concert de mu­
zică populară romînească; 22,30 Mu­
muncitori tertni'nă 'de reparat fu- zică din operete.
Programul II : 14,07 Noi înregistrări
t)îri activitatea organizaţiilor nlculariil. Din înălţimile niuhte- db muzică romînească; 14,30 Progfâm
tui, doborînd Vi caie brăzii, tî- pentru iubitorii mtizicii populare ro-
rin d,la vale sieiiiri, o avalanşă mîncşfi; 15,00 Concert de muzică uşoa­
ră ; !6,15 Din cîntecele şi dansurile
U. T. M, se prăvăleşte asâpra colibei paz: popoarelor; 16,50 Curs de litriba nisă;
niciilui. GehiîHd ameninţător sili!? 17.00 Din viaţa de concert ă Capita­
lei; 17,30 Sfatul niediculul: Regimul
presiunea zăpezii, acoperişul co- de viaţă şi muncă al bolnavilor de
inimă ; 17,35 Mlizică uşoară > 17,50
Invăfăm înful p o litie —în centrul aíenfiéi kăei,se prăbuşeşte. Cei dinăun­ „Iri păs cu ştiinţa'1. Structura"' îriaţe-
tru, încleştaţi în sirîhsoărea re­ riei şi partifculcle fundamentale; 18,30
Cînte.ce dcâpre mineri şi oţelari; 19,00
Contiteful organizaţiei de Ba­ Mal slab' stau lucrurile în ceea ce a zăpezii, înfruntă cil bărbă­ In clişeu: Scenă diri noul film romînesc „Avalanşa“, realizare a sludicului cinematografic „Bucureşti“ ActuaiTlătea în ţările socialiste; 19,40
ză U.T.M. de la lamirtorill blu- ce priveşte frecvenţa la cursu­ ţie ameninţarea morţii. Program de valsuri; 20,29 Simfonia
m in | L00P al G. S. Hunedoara, rile conduse de propagandiştii rir. 39 îh Mi bemol major de Mo-:
îndrumat de organizaţia de par­ Mircea Tuţă şi Gheorghe Ivă- Pentru a salva'viaţă tQparăşi- zart; 21,15 Muzică uşoară; 22,15 Mu­
tid, s-a ocupat ou răspuhdere nov, care au o frecvenţă de nu­ lor tor, o echipă de muncitori zică populară roriiînească; 22,30 Mo­
de organizarea învăţământului mai 60 la sută. Această stare escaladează curajos pereţii stîn- ment poetic; Go Mo-Jo; 23,15 Concert
politic. In cele opt cursuri se­ de lucruri se explică şi prin fap­ coşi, riseîndu-şî la fiecare pas de noapte.
rale U.T.M. oăre au fost organi­ tul' că biroul organizaţiei de
zate aci, sînt încadraţi mulţi bază din schimbul 3 de tineret, viaţa. Dar oamenii tiu luptă nu­
tineri utemişti şi neutemişti. Alţi s-a ocupat insuficient de con­
tineri utemişti sînt cuprinşi ducerea' şî îndrumarea activită­ mai cu zăpada, cu pereţii stîn-
în învăţămîntiil -'de partid. Uri ţii cercurilor, iar propagandiştii
fapt îmbuoilrător este acela că vin de multe ori nepregătiţi, ci­ coşi, cu viscolul, ci şi cu ei în­
organizaţia fj.T.M. s-a îhgrijit tesc ’din broşuri, ceea ce face şişi. Asperităţile sufleteşti, reţi­
ca toţi tinerii utemişti şi ne­ că lecţiile să fie plictisitoare, nerile interioare, micile animo­
utemişti să fie cuprinşi în în- rieinteresanfe. 'Cursanţii lor nu zităţi 'dispar în draniătica încleş­
văţămînt.- ău 'cărţi şi caiete, mi i-aU no­ tare dintre oni şi natură.
tiţe, tiu se’ pregăteso temeinic
Tri prezent, cornlteM organi­ Spiritul puternic de echipă,
zaţiei de bază U.T.M. (secretar şi nU părticipă în triod activ curajul şi voinţa neclintită de
Ghedrghe Stan ciii)’, cît şi birou- a învinge orice obstacol şi a
la discuţii. Aceasta dovedeşte că salva viaţa tovarăşilor aflaţi in
primejdie, vor face să izbîndeas-
că această grea şi temerară în­
cercare.

tîfe Ofgâriizafiilof rde bază aici învăţământul se desfăşoară •anta
ij.t-.M. pe scHimbirri, au o preo­ mal mult formal.

cupare atentă faţă 'de desfăşu­ Urmîn’d exemplul celorlalte or­ IN
rarea îri Bune condiţiuni a în­ ganizaţii U.T.M. pe schimburi,
văţământului politic. Datorită organizaţia de bază U.T.M. din

grijii manifestate, controlului şl schimbul 3 de tineret, va putea Omenirea ?ugetă cu atît mai de A. ŞALAEV Aceasta este caracteristica ge­
îndrumării acestei activităţi, toa­ şi trebuie să se ocupe mai atent intens,.cu cît este încercată mai
te cercurile sînt cu lecţiile la de învăţămîntul politic — prin­ des de evenirrierite măreţe. Ariut scrie J. Wdrfën Natter, unul "din Iută. Pînă şi savanţii puşi în nerată a economiei Uniunii So­
zi. De asemenea’, şi in ceea ce cipal mijloc de educare patrio­ ce s-a scurs — an al victoriilor vietice. Dar dacă ar fi mai pre-
priveşte frecvenţa s-au obţinut tică şi internaţionalistă a tine­ remarca blle, al transformărilor autorii raportului. Sarcina cori­ slujba organizaţiilor ştiinţifice cişi, ei ar trebui să mai adauge
rezultate bune. De pilda, cursu­ retului — şi să-l îmbunătăţeas­ adinei şi al schimbărilor irnpof- rnulte lucruri foarte importante,
rile conduse de propagandiştii că în mod simţitor. De aseme- tante, — a dat UiH material foar­ stă în a le găsi. Lecţiile, c*ire guvernamentale ,ale lui Morgan, în cadrul întregii prodltcţii in­
*Constantin Tonenofil şi Nicofae nea, comitetul organizaţiei te bogat pentru reflecţii. Omeni­ dustriale, luată în întregime, şi
Niţa, au o frecvenţa de 100 la U.T.M. a laminorului blumirig, rea diri nou priveşte îri conterm prezintă interes intri-un domeniu Rockefeller şi Dupont ,au fost în toate ramurile ei de impor­
sută, iar cele conduse de pro­ va trebui sa acorde mai mult poraneitate, ariâli2ea2ă, compa­ tanţă hotărîtoăre (cu excepţia
pagandiştii Ispas Firu şl Vasile ajutor acestei organizaţii de ră, alege. sau altul, atrăg atenţia asupra nevoiţi să recunoască victoriile producţiei de energie electrică),
Baicari, au o frecvenţă de peste bază, pehtru ă se ridica la ni­ creşterea absolută a producţiei
$0 la sută. velul ctelor fruntaşe. Două lumi, două sisteme în viitorului pentru că scopul de strălucite aile socialismului în în U.R.S.S. a întrecut pe cea
faţa viitorului — iată m-otlvul din S.U;A. Succese minunate a
principal ai cugetărilor omului bază al istoriei, ca prolog — prezent şi perspectivele luminoa­ adus ţării primul an al septe- rejcriiprM-toii» -nU
contemporan. Ge-i dă liti fiecare naiului. Aceste succese au deter­ 29 IANUARIE 1960
din cele dbUă sisteme sociale şi este să ne ajute să prevedem ce se de viiitor. minat organele de planificare să
ce pOaie s ă i dea peste Uri an, revadă sarcinile iniţiale pentru
peste Uri deceniu ? La acest lu­ va avea loc în viitor, dacă io­ Ritmui dezvoltării economiei anul 1960, în Sensul măririi lor.
tru se gîndesc miniştri şi par­ In primii doi ani ai septenalu-
lamentele, filozofii şi inginerii) tul se va dezvolta ca şi mai îna­ sovietice — remarcă de nenu­ lui, U.R.S.S. va parcurge un DEVA: Avalanşaţ ALBA
muncitorii şi ţăranii, scriitorii drum, pe care S.U.A. s-au dove­ IU LIA : Călătorie peste 3 m ării
Angajamente şi rezultate şi studenţii — toţi oamenii de inte, sau... cel puţin să ne ajute mărate ori experţii — la fel ca dit a fi capabile să-l parcurgă Evgheni Oneghin; BRAD: Vi­
pe’ părtinit care gîndeso. a înţelege, de ce totul se îritîm- şi ritmul investiţiilor financiare, doar de-a lungul multor ani. zita lui N.S. Hruşciov în Ame­
şi să efectueze 15.000 ore de plă tocmai aşa“. depăşeşte de două ori pe cel a- Producţia de endfgte electrică în r ic a I L I A : Kociubei ¦: HAŢEGi
muncă voluntară. In legătură cu aceasta meri­ mericari. Uniunea Sovietică, spre U.R.S,S. va creşte cu 56 miliar­ Soarta unui om: IIUNEDOARAl
tă un interes deosebit cartea An-aiiza situaţiei actuale a eco­ deosebire de Statele Unite, fo­ de kwh., în vreme ce Statelor Căsnicia Lorenz} ORĂŞTIE:
Muncind cu elan pentru tra­ !,Ahaliză comparativă a econo­ nomiei S.U.A. şi U.R.S.S. îi loseşte la maximum şi efectiv Unite le-a trebuit pentru acea­ Alo ? Aţi greşit numărul; Omul
ducerea în viaţă ă angajamen­ miei ).U.A. si Uniunii Sovieti­ duce pe economiştii americani cu pantaloni scurţi: PETRO­
telor luate, tinerii de aci au ob­ ce“ apărută la stîrşitul anului ŞANI: Nu aştepta tuna măi i
Ma’jor'iîaîeă muncitorilor- de ţinut deja primele rezultate. Aii trecut în Statele Unite. Acest spre următoarea toate forţete pro­ Torentul; SEBEŞ : O inlîmptă-
la blurriirig b formează tinere­ fost colectate 30 tone de fier documeht solid, pregătit de că­ re extraordinară; SIMERIA :
tul. Pentru ă răspunde cu fapte vechi, s-au făcut circă 40.000 lei tre un grup de specialişti ai ce­ concluzie puter­ ductive. La mij­ Fata din K iev: BARU M ARE:
hotărîrilor plenarei G. G. al economii, s-au dat peste plan lor mai mari monopoluri şi ai Voluntarii j LONEA : Trenul
P.M.R. diri 3-5 decembrie 1959, mai mult de 2.000 tone bliu centrelor ştiinţifice, de cercetări nică. Prin inter­ Ecfrridttîiştii artiericani locul deceniului prieteniei: TE11JS: Urmaşii lui
tinerii de ăcî s-au angajat să muri, au fost înfiinţate 10 noi reprezintă un raport al comisiei mediul aceluiaşi aii V-lea, în in­ Kao: ZLATNA: Melba; ÂPOL-
dea peste planul anual 7.000 brigăzi de producţie, s-au orga­ economice a congresului, al trei­ DU DE SU S: Irltre noi pă­
torie blumuri, să colecteze 980 nizat şi deschis cele 10 cursuri lea la’ număr diipâ moHbgrafiile Natter ei decla­ despre superioritatea dustria sovietică rinţii ¦ CĂLAN: Sufletul mării.
tone de fier vechi, să ecbnbmi- de minim tehnic care sînt frec­ de analogie ale anilor 1955 şi
sească, prin aplicarea iniţiati­ 195?. Avînd pretenţia unei en- ră : „Dacă pri­ n socialismului a început o creş­
vei tlnefilor reşiţeni, 500 tone de ventate de 150 de tineri şi s-ău ciolopedii îrt lumina probleme­ vim î-n viitorul »¦• tere simţitoa­
metal. Tinerii utemişti s-au mai lor economice contemporane, ra­
ângâjât să realizeze 200.000 lei prestat 1.500 ore de muncă vo­ portul a unit în sine o statisti­ apropiat — să re a productivi­
ecbnbriiii, să înfiinţeze încă 9 că cit econoriiia politică, socio­
brigăzi de producţie, "să organi­ luntară pentrU curăţenia' inte­ logia şi cii analiza relaţiilor in­ zicem în următorii 5 ani — se tăţii muncii, importantă îndeo­
zeze 10 cursuri de minim teh­ ternaţionale-.
nic pentru ridicarea calificării rioară şi exterioară ă blUmlngU- întrevede destul de clar faptul sebi, în comparaţie cil încetini­ sta 5 arii. Extragerea ţiţeiului
„Undeva în spatele acestor ge­
lui. neralizări şi a mulţimii cifrelor, că industria Uniunii Sovietice rea creşterii analoage în S.U.A.' se va rhări în Uniunea Sovietri
va creşte cu mult mai repede
Au ales noul com itet sînt ascunse lecţiile istoriei, — decît cea a Statelor Unite“. Co­ Uniunea Sovietică a trecut la că cu 31 milioane torie, S.U.A. m iL rm m rio sQ L m b
legul lui Natter, John Hardt a- îmbunătăţirea calitativă a ba­ au obţinut o mărire asemănătoa­
Tinerii utemişti diri comuna tar al Comitetului raional U.T,M. daiigă-: „Menţinerea pe.uri timp lanţei energetice, orientată spre re doar în decurs de 9 ani. In PENTRU 24 ORE:
Cugir, raionul Orăştie, au ales Ga secretar ăl tbmitétului co­ îndelungat a unui ritm rapid de combustibil lichid, cu un conţi­ doi ani ai septenalutiii U.R.S.S.
de,'curînd noul comitet cofnitriaî muna! U.T.M. a fost reales tov. dezvoltare industrială inspiră în­ nut înalt de energie. Succese mi­ îşi va spori cantitatea de oţel Vreme relativ călduroasă, cu cărui
U.T.M. Lă adunarea de alegeri credere declaraţiilor Uniühii So­ nunate a obţinut agricultura so­ topit cit 10 milioane tone. Sta­ variabil, mai mult noros ziua, local
au participat şi tov. Mihai Gonţ, I. Dobocari. vietice despre intenţiile sale dé cialistă. ,,Creşterea producţiei a- telor Unite le-a trebuit pentru vor cădea precipitaţii slabe. Tempe­
secretarul comitetului comunal a întrece în cel mai scurt timp. gricole în U.R.S.S. — scriu în aceasta 12 arii, ratura în creştete va atinge ziuă intre
de partid şi loan Tuşă secre- P. DRAGAN nivelul producţiei industriale a referatul lor economiştii Univer­ plus 3 $i plus 9 grade, iar noaptea
corespondent Statelor Unite“.: sităţii din Chicago, H. Johnson Gafacterizînd creşterea econo­ între minus 2 şi plus 4 gtâde. Vînt
şi Arcadius Kahart — a fost le­ miei sovietice, comisia econo­ potrivit cu intensificări locale din sec­
Aceste concluzii, mai mult sait gată de creşterea însemnată a mică a Congresului menţionea­ torul sud şt sud vest. Dimineaţa $i
mai nuţin caracteristice tuturor suprafeţelor cultivate, de o creş­ ză în acelaşi timp greutăţile se­ slărâ pîclă Şi ceaţă.
referatelor câre alcătuiesc ra­ tere redusă â cheltuielilor de rioase în dezvoltă tea economiei
portul, pot fi considerate géné­ muncă, de dezvoltarea tehnicii americane. Amorţirea terenuri­ PENTRU URA4ATOARELE
rale. Oglinda statisticii a reflec­ şi utilării, precum şi ele folosi­ lor productive, micşorarea cote­ 3 ZILE
tat succesele remarcabile.ale so­ rea pe scară largă a îngrăşă­ rii pe piaţă, ncprrriiirlivitatea
Vreme schimbătoare cu cerul mat
cialismului cil o claritate ăbso- mintelor chimice“. (Cohilnilare in pag. iV-a) niult noroi,' TiMperattira staţionară.