Page 59 - 1960-10

Nr» 18Q9 " DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

jg«jMMjj|TO3C!aagBB»aiB8MiBBn«MaMMWigWMgggŞ f

La fabrica „AR“ Esfe drum de caravană E H PROGRAMUL S fa retifcL ej& le*

Sprijin larg iniţiativelor şi la Sfrungari C IM E B O T lE R iriC E

în întrecere Cu cîtva timp în urmă, locui­ 20 OCTOMBRIE 1960 dioul de concerte al Radioteleviziunii, 20 OCTOMBRIE 1960
torii din Strungari, precum şi PROGRAMUL 1: Emisiunea pentru concertul orchestrei simfonice. 22,45
Colectivul de muncitori al fa­ muncii. Şi în această direcţie se încă rezerve interne care pot sate : Sfatul agronomului; 6,30 Duete Muzică de dans. DEVA : Un cintec străbate lu-
cei ai satelor de pe dealul instrumentale; 7,45 Muzică uşoară; m ea ; ALBA IULIA: Dragoste
bricii de încălţăminte „Arde­ poate spune că rezultatele sînt fi Puse în valoare, prin aportul Tonea, mai vizionau cîte un liim 8.00 Din presa de astăzi; 9,30 Muzică PROGRAMUL I I : 14,07 Din reper­ pe n o te; Oameni sau m ajuri;
leana“ din Alba Iulia a obţinut, deosebit al muncitorilor, ingi- deoarece caravanele întreprin­ distractivă de compozitori sovietici; toriul orchestrei populare „Flacăra BRAD : Stele de m at; ILIA :
în acest an, realizări de seamă din ce în ce mai bune. In sec­ nerilor şi tehnicienilor. Tocmai derii cinematografice regionale 11,03 Muzică populară din Ardeal.; Prahovei" din Ploeşti; 16,15 Pe stru­ Reîntoarcerea; HAŢEG: Lumi­
în muncă. Elanul depus in în­ ţiile pregătit-cusut şi tras-tăl- de aceea, comitetul sindicatului mai veneau „la zile mari” şi 12.00 Muzică de estradă; 13,30 Cîn- nele viorii; 16,30 Opera „Pe Donul nă în întuneric ; HUNEDOARA :
trecere este concretizat prin puit-flnisaj, au fost introduse are datoria să studieze cu spri­ prin comuna lor. De-un timp în­ tece marinăreşti; 14,30 Variaţiuni şi liniştit" de Dzerjinski; 17,20 Acti­ Doamna cu căţelul; ORAŞTIE :
depăşirea sarcinilor de plan şi benzi rulante, in locul benzilor jinul larg al muncitorilor, mai coace însă, (se împlinesc e- fugă de Maz Reger, pe o temă de vişti culturali din raionul Brad ; 17,35 Contrabandiştii; Melodii de pe
obţinerea unor importante eco­ glisânte. Aceasta a contribuit temenic, posibilităţile de a va­ xact 6 luni) cetăţenii acestei co­ M ozart; 15,50 Reportaj: Cooperarea „Puterea noastră-i de neînirînt”, emi­ Neva ; PETROŞANI: Povestea
nomii. In primele 9 luni ale a- în mare măsură la creşterea lorifica şi mai intens rezervele mune n-au mai văzut nici un întreprinderilor; 16,15 Vorbeşte Mos­ siune de cîntece din ţări socialiste; tinerilor căsătoriţi; Pămint des­
cestui an, planul de producţie producţiei în acest an cu aproa­ ce există la flecare loc de mun­ iilm. Secţia de învăţămînt şi cova !; 17,30 Tinereţea ne e dragă 18,34 „Din cele mai cunoscute melodii ţelenit ; SEBEŞ : Copiii m inune;
a fost îndeplinit şi depăşit, rea- pe 100 la sută în comparaţie cu că, pentru a se putea obţine o cultură a Sfatului popular ra­ (reluare) 19,05 Tribuna Radio: 40 de populare romineşti"; 19,00 Să învăţăm SIMERIA : Puăriera vorbitoare ;
lizîndu-se totodată economii de anul trecut. Totodată, au fost producţie mai mare, mai iefti­ ional Sebeş, ar trebui, în pro­ ani de la greva generală din octom­ limba rusă cîntînd; 20,30 „Primăva­ LONEA : Un meci neobişnuit;
peste 450.000 lei. Rezultatele eliberate însemnate spaţii pro­ nă şi de calitate mai bună. Mai gramările sale, să nu uite că brie 1920; 19,45 Transmisie din stu- ra omenirii" — Pagini literare des­ ZLATNA: Furtuna ; TEIUŞ :
obţinute se datoresc faptului că ductive, care vor fi folosite pen­ multă atenţie trebuie acordată este drum de caravană şl la pre construcţia comunismului în Uniu­ Mireasa răpită; APOLDUL DE
comitetul sindical al întreprin­ tru mărirea capacităţii de pro­ întrecerii pe profesii. Califica­ Strungari. ¦ M- nea Sovietică; 21,45 Părinţi şi co­ SU S: inimă de mamă.
derii, îndrumat de organizaţia ducţie a fabricii. La propunerea; rea muncitorilor trebuie să fie, pii : Uniforma şcolarului. Problema a
unor muncitori, s-a confecţionat de asemenea, în centrul preocu­ VIRGIL BARBU titudinii faţă de elevii repetenţi; 22,00
cîe partid, s-a străduit să-şi îm­ o maşină pentru curăţatul oan- părilor comitetului sindicatului. Melodii populare romineşti; 23,15
bunătăţească munca, organizând corespondent Concert de noapte.

mai bine întrecerea socialistă, lins ar fi daci... PENTRU 24 ORE A N UNŢ

atrăgînd şi mai mult muncito- ...s-ar deschide un chioşc Vremea se îmbunătăţeşte uşor cu DIRECŢIA REGIONALA C.F.R. TIMIŞOARA
rii şi tehnicienii la conducerea cerul variabil ziua şi cu înseninări recrutează candidaţi pentru următoarele şcoli:
pentru difuzarea presei lingă au­ parţiale in cursul nopţii- Temperatura
producţiei, la gospodărirea în­ Să se organizeze mai multe togara din Sebeş. In felul aces­ variabilă, ziua va oscila între 12 şi 16 — ŞCOALA DE IMPIEGAŢI DE MIŞCARE
ta, călătorii care doresc să-şi grade iar noaptea între 1 şi 14 grade
treprinderii. Din activitatea schimburi de experienţă, care să cumpere ziare, nu vor mai fi pe văi mai scăzută. Vînt potrivit cu cu durata de un an, cu exa men de admitere pe data de
nevoiţi să meargă pînă în cen­ intensificări temporare din sectorul 27.X. 1960, la Grupul şcolar C.F.R. din Timişoara, strada C.
Preocuparea comitetului de organizaţiilor sindicale contribuie la creşterea nivelului tru. nord-vest. Rădulescu Nr, !, unde va funcţiona şi şcoala.
întreprindere a fost nu numai cunoştinţelor fiecărui muncitor.
aceea de a stimula pe muncitori «sâBrcî»a!3iiiaîB»anaBHsiiiMBaousM^BBii Stăpînind bine meseria, însu- ...pe tov. diriginte al Oficiu­ PENTRU URMĂTOARELE CONDIŢII DE ADM1TER E : numai bărbaţi cu vîrsta în­
să facă propuneri, ci şi de a şindu-şi tehnica nouă, muncito- lui P.T.T.R. Sebeş l-ar preocu­ 3 ZILE tre 18-35 ani împliniţi, cu diploma de maturitate sau bacalau­
tului încălţămintei, care a dus rii acestei fabrici vor putea să pa mai mult modul în care se reat şi care au domiciliul stabil în localităţile de pe liniile; Lu­
studia cu atenţie fiecare pro­ la o însemantă creştere a pro­ folosească mai bine capacitatea difuzează presa în cuprinsul ra­ Vremea la început frumoasă apoi goj — Ilia, Berzovia — Anina; Petroşani — Simeria, Simeria
punere in parte, de a determina ductivităţii muncii. ionului. Atunci, ziarele nu vor schimbătoare şi cu temperatura va­ — Sîntimbru.
efectul ei economic, pentru a mai ajunge cu 3-4 zile întîrzie- riabilă.
re în satele: Strungari, Purcă- - ŞCOALA DE CASIERI DE BILETE ^ ' -
putea stabili apoi, în colaborare Reducerea preţului de cost, maşinilor şi timpul de lucru, să reşti şi Plai. —>7—»/—'r-*1/—w—' i—' r*'i 1r->rr~'r~' j
cu conducerea întreprinderii, un realizarea de cit mai însemnate introducă metodele înaintate cu durata de 8 luni, cu exa men de admitere Ia 20 octom­
plan concret de măsuri tehnico- de muncă, să obţină lună de ...conducerea Autobazei raio­ [ IN CAZ DE INCENDIU 3 brie 1960, Ia Grupul şcolar C.F. R. Timişoara, iar şcoala va
organizatorice. Este suficient să economii în producţie au deve- nale I.R.T.A. Brad, ar cerceta de TELEFONAŞI LA 112 3 luncţiona la Cluj.
nit obiective centrale ale între- ce autobuzele care circulă pe
arătăm că numai în primele 9 cerii socialiste. Fiecare mun- lună o productivitate sporită. traseul Brad-Crişclor, nu-şi res­ [ NUMĂR DE TELEFON AL ţ] CONDIŢII DE ADMITERE; bărbaţi şi femei cu vîrsta
pectă programul. In ziua de 15 între 18-35 ani, cu studii medii complete, şl cu domiciliul stabil
luni ale acestui an, au fost a- citor şi tehnician şi-a pus la Bătălia principală în întrece­ octombrie a.c., de pildă, în sta­ în localităţile : Caransebeş, Reş Iţa, Vasiova, Oraviţa, Anina,
ţia Gurabarza, mulţi călători Sebiş, Brad, Incu, Gurahonţ, Simeria, Petroşani, Câlan, Vul­
plicate, cu bune rezultate în inimă problema reducerii pre- re va trebui să fie îndreptată aşteptau autobuzele ce trebuiau L FIECĂREI SUBUNITĂŢI P-C.l. ) can, Lupeni, Hunedoara.
producţie, peste 20 de măsuri ţului de cost. şi mai mult în direcţia reducerii să plece la orele 13, 14 şi 15.
consumurilor specifice de ma­ Dar pînă la urmă, ei au fost { DIN REGIUNEA HUNEDOARA, ACTE NECESARE PENTRU AA'IBELE ŞCOLI;
tehnico-organizatorice în afară in prezent, in întreaga între­ terii prime şi materiale, a rea­ nevoiţi să călătorească cu tre­
be cele rezolvate chiar în cadrul prindere, se desfăşoară o rodni- nul C.F.I., la orele 15,30. C SUBUNITATEA P.G.I. DIN } — Certificat de naştere (copie legalizată)
seeţiilor respective. că întrecere pentru economi- — Certificat de studii original
l ORAŞUL HUNEDOARA (PEN - ) — Dovadă eliberată d e sfatul popular de averea can­
didatului şi a părinţilor
1- TRU ’ ORAŞUL ŞI RAIONUL ) — Autobiografia

In consfătuirile de producţie, sirea materiilor prime. Şi rezul- lizării unor cit m'ai mari eeo- [¦ HUNEDOARA), POATE FI A- 1 Dosarele de înscriere se vo r depune ia Grupul şcolar Ti­
mişoara, pînă în preziua exaine nului.
atenţia muncitorilor şi tehnieie- ţaţele obţinute se dovedesc a nomii în producţie, • NUNŢATĂ DESPRE INCENDIU f
Pe timpul şcolarizării, elev li primesc o bursă de 500 lei
nilor a fost orientată spre re- fi tot mai rodnice. In luna sep- C. RĂDULESCU r LA TELEFON 2121. ^ lunar, cazare şi masa contra co st, la cantina Grupului şcolar.
zolvarea unor probelme esenţia- tembrie, de pildă, tov. Ana Mol­
-f'—1 >—I \—l \ - J «— I i—<'—f '—/'— 1 <—/i—t <— /1 1 I.

ie ale producţiei, spre mobiliza- dovan a economisit peste 3.300

rea largă a rezervelor de eres- dm.p. piele, aplicînd rpetoda de

tere a productivităţii muncii, în croire combinată, selecţionând

special pe baza introducerii teh- mai bine pieile. S-au ridicat,

nicii şi tehnologiei avansate, fruntaşi noi în întrecere, care

Numeroşi muncitori şi tehnicieni în cinstea Congresului sindica-

au făcut, preţioase propuneri de telor, ce va avea loc peste pu-

perfecţionave a producţiei, care ţin timp, au obţinut succese

aplicate, au adus un însemnat deosebite. Raveca Boitor, Ana 'VN/N.'S V

scor de productivitate a mun­ Haţegan, Ştefan Covaci, Gheor- ^Întreprinderea de Gospodărie orăşenească

cii. înainte, bunăoară, perfora­ ghe Dumitru — iată numai cîţi- Hafeg, sfr. Uzinei nr. 1f telefon 68

rea decorurilor feţelor de pan­ va dintre fruntaşii care se afir­ EXECUTA

tofi se făcea manual, necesitînd mă tot mai mult. pentru sectorul socialist şi particulari

multă manoperă şi efort. Nici Numeroasele propuneri pre­ LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII,
TENCUIELI ŞI ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI.
calitatea nu era corespunzătoa- ţioase făcute de muncitori, in- Pentru particulari lucrările se execută cu plata în rate.
In secţia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, i*e-<
re. In urma propunerii făcute „gineri şi tehnicieni pentru.valo- (clame etc., cu materialul clientului sau cu materialul întreprind
)derii. atît pentru comenzi locale cît şi pentru comenzi din re-i
de tov. Reghina Tofăn şi L u - rificarea rezervelor in te rn e a le |giune.

deţia Stanciu, s-a trecut, cu producţiei, au dus la obţinerea,

sprijinul muncitorilor de la a- in primele 9 luni ale acestui

telierul mecanic, la confecţio- an, a unei economii de aproa-

narea unor matriţe pentru per- pe 340.000 dm.p. piele şi 1.354

forare. Prin introducerea aces- kg. talpă. Economiile realizate

tui sistem de lucru, s-au putut se ridică la suma de 445.000

realiza în numai 6 luni de lu­ Iei, în primele 8 luni ale anului.

cru, economii de peste 18.000 Ce influenţă au avut aceste im iliiiâiieiiţ
lei. iar calitatea s-a îmbună­ imMÂŞIS! ;
tăţit considerabil. Prin introdu­ economii asupra preţului de cost
cerea unei maşini de ştampilat, al produselor ce le fabrică în­
un număr de doi muncitori, ca­ treprinderea „Ardeleana“ din
re înainte lucrau la această Alba Iulia ? Ele au dat putinţa
operaţie, au trecut să execute
ca fiecare pereche de încălţă­
minte să coste cu 2,84 Iei mai
puţin.

alte munci. Realizările obţinute în acest

Se ştie că introducerea proce­ an de colectivul fabricii sînt în­ Zi de zi se schimbă înfăţişarea oraşelor şi satelor de pe întinsul Ţării Sovietice; apar noi oraşe moderne, mmm
selor tehnologice înaintate re- semnate. Experienţa a dovedit altele se reconstruiesc, mina îndemînalică a făuritorilor comunismului lărgeşte bulevarde, amenajează parcuri şi sta­
prezintă un factor de seamă însă că se pot obţine rezultate dioane, clădeşte teatre şi magazine... iiÉ tM r
pentru creşterea productivităţii şi mai bune, deoarece mai sînt
IN FO TO : O frumoasă vedere a străzii Decembriştilor (oraşul Kazan).

amsBsans

Gîncî pe la începutul secolului ' ANG OLA tare drepturi. Pentru a călători Valorii icîn<] prin unităţile
al 14-lea navigatorii portughezi de la o localitate la alta, băş­ ~ " M l D.C.A. surplusurile de tină, con­
calea exportului cantităţi uria­ tinaşul are nevoie de o autori­
au debarcat pe coasta de sud- şe de materii prime. zaţie specială... tribuiţi Ia sporirea producţiei bu­
nurilor de larg consum.
vest a Africii, au găsit la mia- Angola este una din cele mai Gu toate că portughezii consi­
înapoiate ţări ale lumii, cu un deră cucerirea militară a Ango­ Vlndeţi lîna unităţilor D.C.A.
ză-zi de gura fluviului Gongo Popoarele africane au un obligaţi la rîn’dul lor să adune nivel de trai sub orice limită. lei ca desăvirşită abia in anul şi cooperatiste care achiziţio­
Tuberculoza, flagelul caracteris­ 1922, adică după patru veacuri nează orice cantitate şi vă plă­
un vast teritoriu populat de tri­ proverb ou o adîncă semnifi- numărul cerut de oameni de tic mizeriei şi foametei, precum tesc preţuri avantajoase.
şi alte boli sociale, sînt larg şi mai bine de lupte şi răscoale
burile negrilor bantu. Atraşi de c a ţie : Gînd a venit la noi o- prin sate şi să-i expedieze sub răspîndite. Muncitorul negru necontenite împotriva ocupaţiei, Zi
primeşte un salariu de zece ori
mirajul bogăţiilor acestor pă- mul alb, el avea biblia şi noi pază pe plantaţii sau în mine. mai mic decît al unui alb. In rezistenţa armată a africanilor GCT0MBME
medie, un muncitor încasează nu a încetat să se manifeste şi
mînturi, portughezii au adus re­ pămîntul, ^azi noi avem biblia Principala ramură a econo- trei escudos şi treizeci de cen- după aceea. împotriva măsurilor
pede detaşamente înarmate şi şi el pămîntul ! Proverbul se miei ţării este agricultura. Pe tavos pe zi, din oare pentru de expropriere în masă a pă-
astfel robia colonialistă şi-a a- potriveşte de ^minune şl pentru întinsele plantaţii se cultivă ar- hrana de mizerie pe care o mînturilor, a instituirii impozi­
runoat ghearele şi asupra' milioa­ Angola. Odată ou primele deta- borele de cafea, sisalul, porum- cumpără trebuie să plătească
şamente înarmate ale portugbe- 2,50 — 3 escudos pe zi, adică telor speciale şi a sistemului de
nelor de băştinaşi care îşi du­ trestia de zahăr, bumba- aproape tot salariul. La aceasta muncă forţată, au izbucnit cu­
se adaugă şi faptul că fiecare
ceau de veacuri o viaţă liberă zilor au sosit ^ aoolo^ cu peste ou]_ j n regiunile nordice şi cen- băştinaş este obligat să plă­ noscutele revolte de la Porto
pe minunatele meleaguri ale, patru veacuri în urmă şi preoţi fra[e se recoltează cafeaua săl- tească şi un impozit, specia! Amboine în 1924, de la Ambriz
care se ridică la aproximativ 25 în 1925 etc.
Angolei. catolici, care au purces la oreş- batioă. După mai bine de 400 la sută din cîştigul anual.
Sub influenţa mişcării de eli­
Portughezii au folosit de la tinarea prin forţă a negrilor. Din cei peste patru milioane berare care a cuprins întreaga
de negri care trăiesc în Angola, Africă, au luat fiinţă în decursul
început forma cea mai sălbati­ Fericirea o veţi găsi în ceruri, numai patru studiază în prezent anilor în Angola diferite orga­
în universităţile din Portuga­ nizaţii de luptă ale poporului.
că a exploatării coloniale — le spuneau ei negrilor. Aşa că Popoare care îşi cer lia ! Nici în şcolile inferioare Recent, trei Uniuni patriotice
comerţul cu carne vie. Ţara era pămînturile cele mai bune au băştinaşii n-au acces. „Le Mon­ (Mişcarea populară pentru eli­
de” arată că din cei 187 elevi berarea Angolei, Mişcarea pen­
cutreierată. în lung şi-n lat de fost acaparate de cuceritori •şi dreptul la viafă înscrişi în 1958 la cursurile de tru eliberarea teritoriilor afri­
negustorii de sclavi. Ei pusti- muncite de sclavi. Deşi sclava­ lăcătuşerie, 124 erau albi, 39 cane şi AGşcarea anticolonialis­
au satele prinzînd mii şi mii de jul a fost desfiinţat prin lege ^¦ niiinininoiiiiiiniihtuiiniiiiiiiHiiHiiHii!ţniiKi:PtiiiiuiiuiHi>.|,>a metişi şi mumai 24 n eg ri! Uni­ tă) au creat un centru de coor­
ca şcoală agricolă din Angola donare — Frontul revoluţionar
negri pe care îi vindeau, ca în 1868, ocupanţii marilor lati­ de ani de ocupaţie, pămîntul se nu este frecventată de niciun african de luptă pentru indepen­
african. denţa naţională a coloniilor
robi, peste Atlantic, în Brazilia. fundii şi ai minelor din Angola lucrează tot cu săpăliga.. portugheze,- care desfăşoară ac­
'Aproximativ 99 la sută din tualmente lupta pentru elibera­
Orice opoziţie din partea popu­ şi-au dat seama că această mă- Subsolul Angolei este bogat populaţia băştinaşă nu se bucu­
ră de drepturi civile şi politice. rea poporului angolenz.
laţiei era imediat înecată în sură a fost pur formală. Sola- în resurse minerale, printre care Poporul angolez este supus li­ Angola face parte dintr-un . o<X>000<5“>ooo<x ><x >oooooo<x>ooooc>o<x x x x >ooooo<'lx>ooo6^<vv
nei crunte terori poliţiste de
sînge. Şi cum negrii se opu­ vajul există şi astăzi în Angola, cupru, diamante, aur, dar ex- tip fascist. Populaţia este lipsi­ continent care este astăzi în pli­ I. E . „ A R D E A L U L “ |
tă pînă şi de cele mai elemen- nă fierbere. In ciuda măsurilor
neau cu îndîrjire, numărul ce­ Intr-un reportaj publicat în re- ploatarea celor mai multe din militare luate de colonialiştii
portughezi, poporul angolez
lor prinşi într-o expediţie era, vista „New Statesman and Na- acestea este în faşă. Mai dez- luptă pentru eliberarea naţiona­ ?

'de cele mai multe ori, mai mic tion” publicistul englez B. Da- voltată este extragerea diaman- lă, iar lupta sa este sprijinită Sectorul Poiana Rusca-Teliuc
de întreaga omenire progresis­
’decît al celor ucişi în luptă ! vidson dezvăluia anul trecut telor (circa 800.000 carate pe tă. ANGAJEAZA: |

Cuceritorii portughezi au gă sistemul de organizare a mun- an). Aparţinînd mai cu seamă Al IORDA Şo feri cu o practică de ce! puţin 2 ani peo

sit negrii banfu bine organizaţi, cil forţate în Angola'. El spune capitalurilor englez, american şi

dispunînd de un sistem admi­ c.ă mizeria în care se zbate belgian, minele de diamante v autocamioane şi turisme. o

nistrativ destul de evoluat. populaţia indigenă, exploatată deţin monopolul prospectărilor !oo M eca n ici Diesel s•i forai. <S$>

Crunta exploatare colonialistă, în modul cel mai sălbatiG de că- pe cinci şesimi din teritoriul An- 1
CO N DIŢII:
exterminarea fizică a negrilor şi tre colonialiştii portughezi, golei şi monopolul absolut asu-
ai Sala rii ta rifa re republicane iacare $e>
comerţul de sclavi au dus la justilică cu prisosinţă caracteri- pră întregii recrutări de braţe de

dezorganizare, mizerie şi haos, zarea Angolei ca o „ţară scla- muncă în cea mai mare parte o adaugă un spor de şantier de 30-4596. S

la micşorarea treptată a numă­ vagistă“. Gerdrile patronilor a regiunii Luanda — egală cu x bl Cazare pentru el personal, fărăfam ilie,î

rului populaţiei. Pe o supra­ pentru mină de lucru forţată jumătate din suprafaţa Angli- $ sau 15Q lei, d rep t de cazare. o

faţă de 1.247.000 km p. tră­ sînt trimise direct Guvernă- el'TIn ţ,a—ra „nu exista o in•d, us,tr.ie ÎSolicitanţii se pot adresa direct sectorului de ex-
mintului General. Cererile apro- prelucrătoare. In Luanda, capi- iplorâri din comuna Teliuc, raionul şi regiunea
iesc. astăzi în Angola doar
4.317.000 de oameni, dintre \Hunedoara, — telefon 6.

care pesie 300.000 sînt euro­ bate sînt apoi trimise adminis- tala ţării, se află doar o lă­

peni. trătorilor locali. 'Jandarmii sînt brică de textile. In schimb ian

VoOOOOOOy-COOCVWOOOiX/C-^OCO-COC'OOOOOOOOOOOC' >0 0 0 0 0 0 0 ^