Page 60 - 1960-10
P. 60
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1809
it a s s s F a a m js x u s f i x*j s aT z u a o & m 5 ? a r z ? iT ::i
LUCBABILE SESimil ADUNĂRII 6EIIEBALE Â 0.1.0. joi&inxaie s iir i * xuXjlsv\La b şixri. »xüiuu&fô ş îlr h °
Şedinţa din dupâ-amiazazilei de 17 ' 11T t
NEW YORK 18 (Agerpres).— cru poate fi rezolvată problema Adunarea Generală a trecut
In şedinţa plenară din după-a- dezarmării. Regele Frederick
miaza zilei de 17 octombrie a şi-a exprimat speranţa că tra apoi la discutarea proiectului
Adunării Generale, regele Fre- tativele vor fi duse într-un spi
derick al IX-lea al Danemarcei, rit constructiv. de rezoluţie al celor 28 de ţări :bhrdbs8&&h
care se află în prezent într-o cu privire la „colaborarea sta
vizită în S.U.A., a rostit o scur Acordarea de ajutor econo
tă cuvintare. El s-a ocupat de mic ţărilor, a spus el, va servi telor — membre ale O.N.U.“
două probleme: dezarmarea şi interesele păcii. Trebuie să ne
ajutorarea ţărilor slab dezvol străduim să creăm o punte pes prezentat de delegaţia Indiei. I® e«a partizanilor
tate din punct de vedere econo te prăpastia care desparte as
mic. Dezvoltarea armelor nu tăzi statele, pentru a crea con Mesajul adresat de N.S. HruşciovAcest proiect de rezoluţie a fost
cleare, precurm şi a celor chimi diţii bune şi stabile în lume şl
ce şl bacteriologice, a declarat o bază trainică pentru o cola sprijinit de reprezentanţii ur ziariştilor întruniţi ia Baden & «iei«®era|î
borare paşnică între popoare. mătoarelor s ta te : Venezuela,
el, creează o conjunctură cu U.R.S.S., Peru, Pakistan, Birma
După o scurtă pauză mai
totul nouă — un război modern nia, Cipru şl S.U.A. MOSCOVA 18 (Agerpres).— potriva monstruoasei curse a BERLIN 18 (Agerpres). Germane şi a cerut, guvernului
mulţi delegaţi au vorbit în re Din partea delegaţiei Uniunii TASS transmite mesajul adre înarmărilor, pentru dezarmarea La Alunster a avut loc Con vest-gorman să înceapă tratati
ar constitui un proces de ex plică răspunzînd la observaţiile sat de N. S. Hruşciov partici gresul organizaţiei din Germa ve cu guvernul R.D. Germane.
critice făcute Ia adresa ţărilor Sovietice a luat cuvîntul Vale- panţilor (a cea de-a doua întîl generală şi completă. Este obli nia occidentală a „Uniunii ad
terminare reciprocă. Numai da lor în cursul dezbaterilor de rian Zorin. gaţia lor sfîntă să sprijine cu versarilor serviciului militar“, la După cum anunţă agenţia
politică generală. nire mondială a ziariştilor de la arma cuvîntului măreaţa luptă care au participat aproximativ A.D.N., la Congres a mai luat
că se are în vedere acest lu- Proiectul de rezoluţie al ce Baden. a popoarelor împotriva colonia 1.000 de oameni. cuvîntul prof. Renale Riemeck
lor 28 de ţări din Asia, Africa, lismului şi rasismului; pentru li Luînd cuvîntul la Congres, cunoscută fruntaşă a vieţii pu
Europa şi America Latină a fost Cea de-a doua întîlnire mon blice din Germania occidentală.
adoptat în unanimitate. diată a ziariştilor, se spune în bertatea şi independenţa lor. Me Stuart Morris (Anglia) secre Ea a condamnat printre altele
nirea lor este de a arăta oame tarul general al Uniunii inter memorandumul generalilor Bun-
La 18 octombrie îşi începe lu mesaj, marchează o etapă nouă nilor calea spre un viitor mai
crările Comitetul Politic. in dezvoltarea legăturilor cultu
rale dintre popoare şi state. Sa bun, de a demasca intenţiile naţionale a adversarilor servi deswchrului.
Cuvîniarea iui * Zorin lut cordial pe toţi participanţii sumbre ale reacţiunii şi imperia ciului militar s-a pronunţat pen Delegaţii la Congres au ex
la această întîlnire şi le urez lismului care caută să întoarcă tru evacuara tuturor trupelor
sincer cele mai bune rezultate înapoi roata istoriei şi să frîneze primat protestul împotriva pre
străine din Germania şi a de tenţiilor generalilor de la Bonn
NEW YORK 18 (Agerpres). tărire a păcii propuse de Uniu ţa autorilor rezoluţiei propuse în discutarea problemelor profe înfăptuirea idealurilor socialiste clarat că Germania trebuie să cu privire la intensificarea înar
In şedinţa plenară a Adunării nea Sovietică au avut un răsu de a îndemna toate ţările să se sionale şi etice ale jurnalisticii ale oamenilor muncii. devină un stat neutru. S. Mor- mării Germaniei occidentale şi
•Generale a O.N.U. din 17 oc net favorabil in cele mai largi abţină de la orice acţiuni care contemporane. i îs s-a pronunţat pentru recu a planurilor introducerii legis-
tombrie 1960 V. A. Zorin a ros cercuri ale opiniei publice mon pot duce la intensificarea încor Fiţi purtători de cuvînt ai a- noaşterea Republicii Democrate
tit o cuvintare. in care a spus diale şi au fost sprijinite în cu- dării. Ziariştii, organizatorii opiniei devărului, propagandişti neobo excepţionale.
printre altele : vfntările multor personalităţi publice, au un rol de răspundere siţi ai ideilor înaintate ate tim
de seamă din diferite ţări in ca Pentru ca năzuinţa statelor purilor noastre ! Prin pana voa Situaţia din Rhodesia
Delegaţia sovietică a ascultat drul actualei Adunări. iniţiatoare ale proiectului de re în viaţa societăţii, în evoluţia e- stră, prin glasul vostru înflăcă
cu multă atenţie declaraţia d-lui zoluţie spre însănătoşirea situa venimentelor de mare importan SALISBURY 18 (Agerpres). denţei, Munukayama Sipalo, ca
Menon, reprezentantul Indiei, şi Din păcate, puterile occidenta ţiei internaţionale să fie tradu ţă pentru soarta omenirii. Este rat slujiţi oamenii cu cinste şl In Rhodesia continuă lupta re se pronunţă pentru acordarea
a examinat proiectul de rezolu la in frunte cu S.U.A., conti să in viaţă este necesar în pri datoria lor profesională şi mora populaţiei de culoa/e împotriva Imediată a independenţei Rhode-
ţie prezentat de el in numele nuă să ducă o politică care ur mul rind ca S.U.A. să renunţe la lă să-şi ridice glasul în apăra abnegaţie in numele unei păci dominaţiei coloniale engleze. A- siei. a fost rănit grav în cursul
unui mare grup de ţări din A- măreşte accentuarea, nu slăbirea politica de provocări şi de în rea păcii, împotriva pericolului genţia Franco Pres.se realtează unei ciocniri cu elemente aflate
sia, Africa, America Latină şi încordării internaţionale, ceea c? călcare a suveranităţii altor sta trainice pe pămînt, în numele că, la 16 octombrie, tineri afri în slujba colonialiştilor, fn
Europa. Scopul acestei rezolu îngrijorează tot mai mult pe toii te, să manifeste în practică bu unei noi catastrofe militare, îm cani au atacat şi incendiat în cursul după-amiezii pe străzile
ţii, după cum înţelegem noi, es cei care sint intr-adevăr intere năvoinţă pentru rezolvarea pro fericirii omenirii. centrul minier Gwelo un depozit oraşului Lusaka a avut loc o de
te de a preîntimpina înrăutăţi saţi în întărirea păcii şi securi blemelor internaţionale şi să conţinînd lăzi cu bombe cu gaze monstraţie a populaţiei de cu
rea situaţiei internaţionale, de tăţii popoarelor. contribuie la slăbirea încordării -- lacrimogene care urmau să fie loare penl.ru independenţă şi li
a întări colaborarea intre state, internaţionale. Uniunea Sovieti folosite de poliţie şi trupele co bertate.
de a înlesni rezolvarea proble S.U.A. şi aliaţii lor din blocu că cheamă la aceasta S.U.A. şi y* lonialiste pentru împrăştierea
melor litigioase in interesul pă rile militare continuă să inten celelalte siate occidentale. Intr-o declaraţie făcută repre
cii şi securităţii popoarelor. sifice cursa înarmărilor şi fac Pentru înţelegere reciprocă demonstraţiilor antiimperialiste. zentanţilor presei, secretarul ge
de fapt totul pentru a ridica me Guvernul sovietic sprijină In aceeaşi zi, la Bulawayo, au neral al Partidului Naţional De
Uniunea Sovietică sprijină a- reu noi obstacole în calea rea proiectul de rezoluţie al ţărilor şi unitate de acţiune a torităţile an mobilizat în grabă mocratic din Rhodesia ele sud,
cest proiect de rezoluţie prezen lizării unui acord cu privire ia neutre şi al altor ţări întrucît a- 500 de rezervişti cu scopul de Enos Nkala, a condamnat aulo-
tat de ţări neutre şi de alte ţări dezarmare. ccsta exprimă preocuparea pen m uncitorilor din G erm ania a-i reprima pe demonstranţi. rităţile britanice pentru încercă
şi apreciază eforturile pe care le tru crearea de condiţii în vede rile de a intimida pe africani cu
îptreprind ele'pentru a contri In ultimele luni relaţiile inter rea îmbunătăţirii situaţiei inter BERLIN 18 (Agerpres). TASS dentală s-a agravat considera Corespondentul din Lusaka ajutorul forţei armate şi a su
bui la destinderea încordării in naţionale au fost puse la grea naţionale şi consolidării păcii. transmite • bil. Guvernul vest-german nu a (Rhodesia de nord) al agenţiei
ternaţionale şi la crearea unei încercare din cauza acţiunilor dat curs cererilor cu privire Ia Reuler transmite că în ultimele bliniat că partidul său va lupta
atmosfere favorabile rezolvării S.U.A. care s-au concretizat în Totodată guvernul sovietic este Conducerea centrală a sindi renunţarea la arma atomică. zile au avut loc incidente şi în
celor mai importante probleme pătrunderi repetate aie avioane ferm convins de necesitatea în catului muncitorilor rrietalurgişti Pregătind iegi speciale Bonnul această colonie. pînă la capăt pentru alegerea
internaţionale. lor militare americane in spaţiul tăririi O.N.U. pentru ca. după din R.D.G. a adresat delegaţilor vrea să înfrîngă împotrivirea
aerian al Uniunii Sovietice şi al cum se arată în proiectul de re la congresul Sindicatului metn- muncitorilor. Poirivit agenţiei, la 17 octom în mod democratic a unui gu
Politica externă a guvernului altor state, în încercarea guver zoluţie, această organizaţie să lurgiştilor din Germania occi brie, secretarul general al Parti
sovietic este pătrunsă de ace nului S.U.A. de a justifica ase devină un instrument mai efici dentală care şi-a început lucră In scrisoare se arată că ni dului naţional unit al indepen- vern de către întreaga populaţie
leaşi năzuinţe. După cum se menea acţiuni agresive şi de n-şi ent de asigurare a păcii şi de rile la 17 octombrie în Berlinul meni în afara militariştilor vest-
ştie. Uniunea Sovietică este o aroga „dreptul“ să le efectueze. sprijinire a dezvoltării econo occidental, precum şi tuturor germani nu ameninţă libertatea a tării.
adeptă consecventă a slăbirii în Această poziţie agresivă a S.U.A mice şi sociale a tuturor popoa muncitorilor metalurgişti din Berlinului occidental şl a Ger
cordării internaţionale şi îmbu a constituit cauza eşecului con relor. Aceasta se poate realiza Germania occidentală o scrisoa maniei occidentale şi se subli Tru O. A . u. U upa
nătăţirii relaţiilor dintre state. ferinţei la nivel înalt şi tot ea, numai dacă nici un stat sau re deschisă în care arată că în niază că ar fi pe deplin întemeiată
grup de state nu va ocupa în perioada care s-a scurs de la Katanga
Ea a fost întotdeauna şi este împiedică şi în prezent organi O.N-U. o situaţie privilegiată în ultimul congres al acestui sin şi necesară adoptarea unor mă
dauna intereselor şi drepturilor dicat situaţia în Germania occi- suri în scopul împiedicării în- ELISABETH VILLE 18 (A- efectivă a O.N.U. cu guvernul
pentru tratative constructive in zarea unor tratative internaţio tîlnirilor revanşarde şi altor pro gerpres). provinciei Katanga în domeniu!
altor state. ----------- RS1------------ vocări în Berlinul occidental. ocupării acestei regiuni“. In con
scopul rezolvării celor mai acu nale in problemele internaţiona Proiectul de rezoluţie consti Corespondentul din Elisabeth-
Deschiderea In scrisoare se subliniază ma ville, al agenţiei France Presse, formitate cu acordul, populaţia
te şi importante probleme inter le importante nereglementate. tuie un pas în direcţia justă. De conferinţei rea importanţă pe care o are acestei regiuni va fi compiet de
legaţia sovietică îl sprijină în- P. C. din Chile noua iniţiativă paşnică a guver transmite că la 17 octombrie în zarmată, „vor fi confiscate toate
naţionale. Guvernul sovietic nu Faptul că autorităţile ameri Irutotul şi cheamă Adunarea ca nului R.D. Germane în vederea acest oraş s-a anunţat în mod armele inclusiv suliţele, cuţitele,
atunci cînd va examina propu NEW YORK 18 (Agerpres). TASS înfăptuirii dezarmării generale oficial că trupele O.N.U. ocupă arcurile cu săgeţi şi chiar lanţu
numai că este gata să ducă tra cane au stabilit un inadmisibil nerile concrete îndreptate spre Iransmitc: La 17 octombrie la San- şi complete în Germania şi se rile de biciclete, pe care popu
liago s-a deschis cea de-a 10-a confe arată că propunerile muncitori partea de nord şi parţial partea laţia locală după cum se ştie
tative în aceste probleme, dar a regim discriminatoriu faţă de şe întărirea păcii între popoare, să lor metalurgişti vest-germani centrală a provinciei Katanga. le-au folosit cu succes în lupta
aducă o contribuţie constructi sint, de asemenea, pătrunse de Un acord de principiu în legă
si prezentat propuneri concret? ful guvernului sovietic, N. S- vă la rezolvarea unor asomona ideea necesităţii dezarmării şi tură cu aceasta a fost realizat
probleme importante ca proble renunţării la înarmarea atomică
In scopul soluţionării lor. Hruşciov şi faţă de conducăto a Bundeswehrufui.
Comitetul politic nr. 1 care rii altor state, sosiţi la New In scrisoare se exprimă con
îşi începe acum activitatea tre York pentru a participa la lu ma dezarmării generale şi tota rinţă a Partidului Comunist din Chile. vingerea că nici un fel de in între consilierul militar al repre împotriva asupritorilor. In ace
le, problema lichidării totale a Raportul la conferinţă a fost prezen terdicţii şi persecuţii organizate zentantului special a! secreta laşi timp, autorităţile locale şi
buie să procedeze fără intirzie- crările celei de-a 15-a sesiuni sistemului colonial, problema tat de Luiz Gorvalan, secretarul ge de autorităţile lui Adenauer nu tului general al O.N.U. în Con jandarmeria „guvernului“ ma
Încetării de către S.U.A. a polî- neral al partidului. In raportul său vor putea împiedica stabilirea go şi şeful guvernului marione rionetă continuă să rămînâ ia
re la examinarea acestor pro a Adunării Generale este ca tă al provinciei Katanga, Chom-
ticii de provocări care înveni el s-a oprit pe larg asupra experienţei unităţii clasei muncitoare pentru be. posturile lor.
puneri constructive prin a că racteristică pentru guvernul nează relaţiile internaţionale si revoluţiei cubaue şi a însemnătăţii ci a se pune capăt planurilor agre
creează o primejdie pentru pa pentru ţările Americă Latine. sive ale militariştilor vest-ger in baza acestui acord vor fi Corespondentul agenţiei As
ror adoptare s-ar lichida cu a- S.U.A. care urmează politica ce. mani. ocupate regiunile provinciei Ka sociated Press relatînd despre
Subliniind printre altele că în tim- acordul realizat între. Chombe
devărat impasul în care au ajuns „războiului rece“.
In ceea ce o priveşte, dele oul guvernului revoluţionar Cuba „a Sindicatul muncitorilor meta tanga, unde în ultimul timp au şi reprezentantul trupelor O.N.U.
tratativele în problema dezar Toate acestea arată încă o da
gaţia sovietică va depune efor înfăptuit într-o mare măsură reforma lurgişti din R.D.G. invită dele avut loc manifestaţii de masă subliniază că acest acord consti
mării, problemă de cea mai ma tă cit de necesar este să se în agrară, a naţionalizat toate întreprin ale populaţiei locale şi îndeo
turi pentru rezolvarea pozitivă derile imperialiste", Gorvalan a decla gaţii ia congres să viziteze în sebi ale tribului Baluba împo tuie o „victorie strălucită“ a lui
re importanţă a timpurilor noas treprindă acţiuni pentru a su a acestor probleme de cea mai rat că în prezent această ţară s-a treprinderi din Republica Demo triva regimului marionetă a lui
mare importantă şi contează po transformat într-un „stat înfloritor cu crată Germană şi prin aceasta Chombe. Chombe. „Dacă noul plan va ti
tre. curma tot ce împiedică destin colaborarea tuturor delegaţiilor adevărat democratic“. aplicat cu succes, se spune în
V. A. Zorin a arătat în conti Interesate în consolidarea narii ştire, aceasta nu va fi decît în
derea încordării internaţionale Cuba mi este în prezent un apen favoarea guvernului Chombe.
nuare că toate măsurile de în şi coexistentei paşnice a statelor dice al imperialismului american, a Dacă însă el va suferi un eşec
şi cit de justificată este tendin- şi în preîntimpinarea primejdiei subliniat raportorul. Sfărîmînd lanţu aceasta va fi numai o greşeală
rile dependenţei de S.U.A., ea a stabi a O.N.U. după care Chombe va
Perspectivele sumbre groaznice a unui război nuclear. să contribuie Ia stabilirea înţe- Corespondentul subliniază că putea să insiste asupra îndepli
lii reiaţii strînse şi prieteneşti cu Uni nirii condiţiilor sale“. Chombe
Proiectul de rezoluţie prezen unea Sovietică şi celelalte ţări ale la legerii între muncitorii germani, i acordul „va asigura o colaborare a cerut O.N.U. să-i pună la dis
tat spre examinare poate con poziţie avioane pentru a trans
ale economiei S. U. A. gărului socialist. Oo porta unităţi de jandarmerie în
stitui unul din mijloacele care După cum a declarat în încheiere regiuni cuprinse de tulburări.
NEW YORK 18 (Agerpres). - Încă şi de produse petrolifere. Economiştii S c u r te ştiri • S e u
recent reprezentanţi oficiali ai guver arată că perspectivele construcţiei de să contribuie la realizarea aces Luiz Corvalan, „revoluţia cubană do însăşi Chombe, după cum re
nului S.U.A. şi-au exprimat convinge locuinţe sint sumbre. vedeşte că s-a creat o asemenea si VIENTIANE 18 (Agerpres). zarmare şi sprijinirea popoare latează corespondentul, a decla
rea că in ciuda stagnării semnalată la tei sarcini de importanţă vitală tuaţie internaţională în care în orice Corespondentul din Vientiane lor care luptă împotriva colo rat la conferinţa de presă din
mijlocul anului curent, economia ame Numărul şomerilor continuă să repre ţară a America Latine poporul poale al agenţiei France Presse anun nialismului. 7 octombrie că „noul plan sa
ricană va şti „să accelereze ritmul" zinte 5,7 la sută din totalul forţei de şi de aceea delegaţia Uniunii ţă că la 17 octombrie Adunarea tisface complet guvernul Katan-
spre luna noiembrie şi că partidul re muncă din Statele Unite. să-şi croiască calea spre putere“. Naţională a Laosului a acordat WASHINGTON 18 (.Agerpres).
publican de guvernăniînt va merge la Sovietice îşi exprimă convinge primului ministru, prinţul Su- După cum anunţă Biroul de găi“.
alegerile prezidenţiale, dacă nu în con Un corespondent al ziarului „Ghris- vanna Fumma, împuterniciri recensâmînt, populaţia Statelor
diţii de „prosperitate" cum se promi tian Science Monitor“ subliniază că rea că Adunarea Generală va speciale „pentru rezolvarea pro Unite ale Americii era la 1 sep
tea anterior, în orice caz în condiţii scăderea producţiei în S.U.A- in luna sprijini in unanimitate proiectul blemelor care s-au ivit în spe tembrie 1960 de 180.402.000
de creştere a producţiei industriale. A- august a fost la fel de mare ca şi în menţionat. persoane.
ceste previziuni s-au arătat absolut ne limpul ultimelor două crize economice
din 1954 şi 1958. Comentînd datele în Presa indiană sprijină poziţia sovietică cial în domeniul financiar“. ROMA 18 (Agerpres). Noua definiţie
întemeiate. legătură cu producţia industrială in lu în problema dezarmării Primului ministru i se acordă Cele 13 milioane de locuinţe
Ultimele date dovedesc un nou de na septembrie, un comentator al zia de care aveau nevoie oamenii a metrului
rului „Journal of Comnierce" scria : DELHI 18 (Agerpres). TASS are cu totul alte interese. libertate de acţiune pentru con muncii din Italia acum zece ani
clin al producţiei industriale în Sta „In trecut o scădere de asemenea pro transmite : Stabilirea urmi con Ziarul „Djugantar“ declară tractarea de împrumuturi care nu au fost puse pînă în prezent PARIS 18 (Agerpres). — La
tele Unite. In ultimele două luni pro porţii era asociată cu începerea decli trol asupra înarmării fără de ar putea fi necesare echilibrării la dispoziţia poporului. Paris îşi desfăşoară lucrările
ducţia industrială în ţară a scăzut con nului economic". zarmare, ar însemna spionaj in într-un articol de fond : „Pro bugetului ţării. Participanţii la Congresul cea de-a XI-a Conferinţă inter
siderabil. Luna septembrie a marcat ternaţional, scrie in articolul blema dezarmării este cea mai chiriaşilor din întreaga Italie, naţională pentru măsuri şi greu
punctul cel mai scăzut în economia a- Intr-un articol redacţional ziarul său de fond ziarul „National importantă problemă a lumii de RQMA 17 (Agerpres). care a avut loc la Roma din ini tăţi la care participă oameni d.e
mericană în anul 1900. Luna trecută „New York Times" vorbeşte despre si- Herald“. Această măsură poate astăzi. Primul ministru sovietic ţiativa organizaţiilor democrati ştiinţă din 31 de ţări, între ca
capacităţile de producţie al° industriei fuaţia nefavorabilă a economiei ame să înlesnească doar pregătirile a luptat in ultimii ani neobosit Agenţia France Presse rela ce ale ţării, au cerut înfăptuirea re Uniunea Sovietică, Polonia,
oţelului din S.U.A- au fost folosite în ricane şi subliniază că anul acesta în şi consecvent pentru rezolvarea tează că la 15 octombrie 7.000 unui vast program de construc Rominia, Cehoslovacia, Bulga
tr-o proporţie de numai 52,7 la sută. Statele Unite nu se semnalează „acea de război ale unui agresor po acestei probleme“. Ziarul subli de docheri din portul Genova ţii de locuinţe. ria, Ungaria, Franţa, S.U.A. şi
Economiştii şi industriaşii americani fac creştere rapidă pe care o consideră ne tenţial. Ziarul subliniază că niază în continuare că puterile au declarat o grevă de protest Anglia.
pronosticuri destul de pesimiste în le cesară cei doi principali candidaţi pen propunerile sovietice cu privire occidentale „nu sint de acord împotriva încercărilor cercurilor TOKIO 18 (Agerpres). —
gătură cu posibilitatea sporirii produc tru funcţia de preşedinte" In legătură la efezarmarea generală şi com cu Rusia, Sovietică nici măcar patronale de a le reduce ziua TASS transm ite: 120.000 de co Conferinţa a adoptat o nouă
ţiei de oţel în lunile care au mai ră cu aceasta ziarul aminteşte „noile re pletă, prevăd, in ciuda declara In ceea ce priveşte procedura de lucru şi salariul. reeni care doresc să se repatrie definiţie a metrului şi a con
corduri ale producţiei industriale în ţiilor propagandei antisovietice. discutării problemei“. ze din Japonia în Republica sfinţit prin aceasta trecerea de
mas din acest an. 11.R S.S.“. Dacă ne dăm seama de măsuri detailate în legătură cu întregul trafic al portului a Populară Democrată Coreeană la etalonul platină-iriăium, care
Comentatorii burghezi care anterior importanţa politică şi propagandistică un control internaţional efectiv De ce nu pot fi adoptate pro fost paralizat. a existat timp de 85 de ani, la
a întrecerii economice dintre Uniunea punerile înţelepte aJe Rusiei So au cerut din nou să se prelun un nou etalon care defineşte
prevedeau că anul 1960 va da Statelor Sovietică şi America, continuă ziarul, MONTEVIDEO 18 (Ager gească acordul intervenit între
Unit« o producţie record de oţel — vom înţelege că indicii noştri econo pres). TASS transmite:
(30 milioane tone. consideră în pre mici dau temei de legitimă nelinişte
zent că şi cifra de 100 milioane de din motive nu numai de importanţă După cum anunţă ziarul „F.1
internă. Ziarul subliniază că actuala Popular“, între 14 şi 16 octom
tone este foarte optimistă. situaţie economică a S.U.A. nu per brie a avut loc o plenară a Go-
In luna septembrie în S.U.A. a scă mite „să primim provocarea lansată
ţării noastre în deceniul al 7-lea al in cadrul fiecărei etape. vietice de Organizaţia Naţiuni mitelului Central al Partidului Japonia şi Coreea de nord cu metru ca un anumit număr de
zut de asemenea producţia de utilaj secolului al XX-lea". Uniunea Sovietică, declară lor Unite ? — se întreabă „Dju Comunist din Uruguay. La ple privire la repatriere şi să se dea lungimi de undă a radiaţiei por
industrial, de mobilă, de îmbrăcămin „National Herald“, doreşte ca gantar“. Dacă această situaţie nară au tost discutate cele mai cetăţenilor posibilitatea de a se tocalii a izotopului cripton 86.
te. de materiale de construcţie, de tex problema dezarmării să fie re ruşinoasă nu se va schimba în importante probleme ale luptei întoarce în patrie.
tile, de chimicale, de metale neferoase Această liotărîre reprezintă
zolvată o dată pentru totdeau tr-un viitor apropiat, Organiza pcnlru pace şi coexistenţă paş In sprijinul acestor cereri s-au trecerea de la un etalon con
na. Ea a demonstrat că este vi ţia Naţiunilor Unite poate să nică, precum şi problema luptei desfăşurat mitinguri şi demon, venţional al metrului la un eta
jtal interesată în pace, în timp se prăbuşească aşa cum s-a Uniunii Sovietice şi a întregului straţii Ia Tokio şi în alic 40 de lon natural.
ce Occidentul a demonstrat că prăbuşit Liga Naţiunilor. lagăr socialist pentru pace, de oraşe japoneze. Lucrările conferinţei continuă.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării direcţiunii generale g.'E.ŢJR. nr. 263.32® din 6 noiembrie 194$ tst Tiparul: întreprinderea Pol !grafică „1 Mai“- r-i Deva.
