Page 61 - 1960-10
P. 61
n. PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N ITIV A !
n'.onr..a
\\ ... ... n.
?•î „j. .i Unele probleme ale
® Cadre pentru economia naţio reducerii prefulyi
nală — tot mai bine pregătite de cost în industrie
(pag. 2-a)
o Planul de construcţii poate fi
îndeplinit Economia socialistă, prin natura ei, tona de cărbune este ridicat. Consul
asigură reducerea sistematică a preţu mul de explozibil la mina Teliuc, în
o Brigada de formatori lui de cost al producţiei. Regimul de unele sectoare, este încă depăşit.
economii şi reducerea necontenită a
(pag. 3-a) cheltuielilor de producţie sînt obiec O inadmisibilă risipă de materiale
tive pentru care luptă fiecare întreprin — unele atit de preţioase ca fierul
a Hammarskjoeld se justifică dere socialistă. Iniţiativa maselor în beton, cimentul, cheresteaua, cărămida
etc. — se face încă pe unele şantie
o Dezbaterile din Adunarea Na
Anul XII. Nr. 1810 Joi 20 octombrie 1900 4 pagini 20 bani ţională Franceză (pag. 4-a)
lupta pentru reducerea costului pro re de construcţii. Şi aceasta consti
e^ft/W W W W . ini de eroism ducţiei se dezvoltă necontenit, consti tuie o piedică serioasă in calea redu
tuind un izvor nesecat de scădere cerii în mai mare măsură a costului
(SALARIU LUNAR PE POST DE MINER m u n cito re sc" sistematică a preţului de cost. construcţiilor. Cine a vizitat anul a-
cesta şantierul de locuinţe de la Oă-
4.610 lei La staţia de radioficare din 1$? Gu atit mai mult economia ţării lan nu şi-a putut stăpîni indignarea
Nu, nu pe două luni, ci pe Haţeg s-a transmis ieri o emi noastre, industria noastră socialistă in vâzînd diferite materiale împrăştiate,
una singură. 4.610 lei, atît a tembrie, de pildă, fiecare a siune specială intitulată : „Pa Mecanicul auto | plin progres, dispune de rezerve imen cărămizi sparte, ciment alterat şi pie
oiştigat in luna septembrie depăşit norma cu mult peste gini de eroism muncitoresc” Floricel Dumitru de . ţ se şi inepuizabile de reducere conti trificat etc. Stîrpirea din rădăcini a
a.c. fiecare miner din brigada plan. Bună este şi calitatea cuprinzînd amintiri despre gre la atelierul central nuă a preţului de cost al producţiei. risipei, întărirea spiritului gospodăresc
condusă de Aurel Mîrza de la lucrului. va generală din octombrie 1920. de reparaţii al
secţia Musariu a I. M. Barza. I.C.S. Hunedoara Lupta pentru reducerea preţului de în depozitarea şi
Cu 400 lei mai puţin au ciş- In luna trecută, brigada Cu acest prilej au fost ex îşi depăşeşte lună cest este una din manevrarea mate
tigat ajutorii de mineri. Prin condusă de Aurel Mirza a lu puse materialele intitulate : „In de lună norma în ||f§| sarcinile economice rialelor — iată o
urmare, un miner din briga crat la investiţii, intr-o gale irunte cu grupurile comuniste” medie cu 16 — 18 sarcină actuală im
da lui Aurel Mîrza poaţe să- rie de la orizontul 210 rn. din amintirile minerului pensio la sută. principale puse de
şi cumpere cu salariul ăin- La această lucrare, minerii nar Şteîan Pavel din Lupeni, Congresul al lll-’ea portantă care stă
tr-o lună un costum cam- au reuşit să obţină viteze de reportajul : „In vizită la mine lată-l în fotogra
garn, o pereche de pantofi înaintare rar Intilnite. rul pensionar Iosiî Brazi din fie lucrînd la mo al Partidului în fa în faţa constructo
„Romarta“, două cămăşi de Haţeg” etc. torul unui camion. ţa conducerilor în rilor.
poplin, un palton, un aparat E drept că brigada a şi fost
de radio ..Balada“, un ceas ajutată de conducerea sec Emisiunea a avut drept scop treprinderilor, orga Consumurile spe
de mină „Pobeda“ şi mai ră- ţiei. Aşa, bunăoară, in afara prezentarea unor momente is nizaţiilor de partid,
mîne şi cu 600 lei bani de aerului comprimat primit din torice din lupta clasei noastre în faţa oamenilor cifice de materii
buzunar! Da, da, şi mai mult. reţea, brigada a avut la dis muncitoare, cu prilejul împlinirii
poziţie un compresor mic. De a 40 de ani de la greva gene muncii. Pînă la fi prime, materiale etc.
şi in alte luni brigada acea asemenea, a avut maşină de rală din 20 octombrie 1920. nele anului 1965,
încărcat, suficiente vagonete preţul de cost în se menţin ridi
goale şi perforatoare. Dispu- R. SIDONIA
industria republicană trebuie redus cu cate în unele din
corespondentă 15-16 la sută faţă de 1959.
aceste întreprinderi
* din cauză că conducerile acestora n(i
urmăresc în mod permanent cum sînt
Care sînt în perioada actuală prin folosite, tolerînd adesea depăşirea ne
justificată a consumurilor specifice. Li
sta a ciştigat salarii la fel nind de aceste condiţii, mi cipalele probleme in domeniul reduce nele cadre de ingineri şi tehnicieni
> de frumoase. nerii şi-au organizat munca 3L . rii preţului de cost în întreprinderile dintr-o serie de întreprinderi ale re
> Să vedem faptele lor, să ve- după binecunoscuta metodă din regiunea noastră? Desigur pro giunii noastre acordă prea puţină a-
¦ âem cum au muncit în luna sovietică, a graficuhd ciclic,
bleme sînt multe, întrucît şi căile de tenţie problemelor normării consumu
septembrie, atunci cină au Au existat şi greutăţi. Dar
ciştigat salariile mai sus a- toate au fost învinse. In regiunea Hunedoara s-au reducere a preţului de cost al produc rilor de materiale şi respectării nor
mintitc. terminat zilele acestea lucră
Realizări, pe măsura celor ţiei sînt diferite, de la o ramură in melor stabilite, nu revizuiesc normele
rile de asfaltare a drumului
Şibot—Vinerea—Cugir. Au fost m dustrială la alta, în funcţie de greu de consum depăşite de practica pro
tatea specifică a diferitelor cheltuieli ducţiei, pentru a stabili cunsumuri
'Mai întli, cîte ceva despre din lima septembrie obţin executate importante lucrări de în costul producţiei. Ceeea ce este im care să aibă la bază o justificare teh
brigadă. De toţi sint 18 or minerii din brigada lui Aurel modernizări pe drumurile Hune :S3C5= portant, e faptul că în fiecare rarnu- nică. Dacă adăugăm la toate acestea
taci, împărţiU pe trei schim doara—Teliuc, Orăştie—Balşa, râ şi întreprindere în parte, lupta faptul că în unele întreprinderi nu
buri ; un schimb este condus 'Mîrza şi in luna curentă. Ei Cunţa—Draşov şi altele. In total, Se înfiptisiese angajamentele pentru reducerea în mai mari propor se urmăreşte în mod concret, opera
'ţ de Aurel Mîrza, şeful brigă- sfaturile populare din regiune ţii a preţului de cost nu trebuie dusă tiv, normele de consum, nu este deci
5 zii, iar celelalte două de fra- îşi depăşesc cu mult, zi de au cheltuit anul acesta din bu OOOOOK>o o .o o o <^,oo o o o o o o o ^ o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o în general, ci pe baza concentrării e- de mirare c.ă aici îşi face loc risipa,
> ţii Iosif şi Aurel Oprişa. Care zi, normele de producţie, dind getul local peste 5.200.000 lei forturilor colectivelor, în primul rînd că preţul de cost este încă ridicat.
> schimb lucrează mai bine, e totodată lucrări de bună ca pentru construcţii şi moderni Cu pfanul anual îndeplinii naşcu Munteanu, loan Blaj, în direcţia reducerii cheltuielilor prin
j greu de spus. in luna sep- litate. Cu siguranţă, că ei vor zării de drumuri şi poduri. loan Stăniloiu şi alţii. cipale, fără a se neglija totodată şi Productivitatea — izvor
V w vw ^- Colectivul sectorului turnătorii a u- celelalte elemente ale preţului de cost.
realiza şi in această lună un In vederea reducerii cheltuie zinei „Victoria” din Gâlan s-a anga Randament de 1.300 kg. de reducere a preţului
lilor de construcţii şi moderni jat la începutul anului să producă In întreprinderile metalurgice şi de cost
ciştig asemănător. zări de drumuri, au fost des peste plan 560 tone piese turnate. cărbune pe post siderurgice, în întreprinderile din in
N. A. chise 25 cariere de piatră şi ba Desfăşurind larg întrecerea pe profe dustria uşoară şi alimentară, cheltuie Creşterea necontenită a productivi
lastiere în apropierea şantiere sii, turnătorii au obţinut, lună de lună, Ca urmare a unei mai bune lile pentru materii prime şi materiale tăţii muncii este principalul izvor de
La munca voluntară lor, asigurîndu-se astfel pe plan succese deosebit de frumoase în mun organizări a muncii in abata au greutatea specifică cea mai mare reducere a preţului de cost. Pe măsura
local însemnate cantităţi de ma că. je şi la lucrările de deschidere în preţul de cost al producţiei. Toc creşterii productivităţii muncii, reali-
In cursul zilei de ieri, comi brica de marmeladă, au curăţat, teriale. şi pregătire, minerii din Petrila mai de aceea, una din problemele ho- zîndu-se mai multe produse în acelaşi
siile de femei de la Spitalul u- tăiat şi pregătit pentru compot Cu cîteva zile în urmă. turnătorii au sporit in acest an, lună de tărîtoare ale reducerii preţului de cost timp, se micşorează cheltuielile pentru
nificat, U.R.C.C. şi de la alte în peste 50 kg. pere. Cu contribuţia cetăţenilor s-a de la sortimentul cazane de încălzire lună, randamentele De aseme este folosirea raţională, gospodărească salarii pe unitate de produs, iar chel
reparat şi întreţinut anul acesta nea, la Petrila s-au obţinut suc a materiilor prime. Intr-o serie de în tuielile indirecte rămîn fie neschim
treprinderi şi instituţii din Ha La 17 octombrie, 20 de sala in regiune 1.530 km. de drumuri cese de seamă în ceea ce pri
ţeg, au mobilizai femeile la ac- riate ale Sfatului popular raio
ţjuni de muncă voluntară. nal Haţeg, au prestat 40 ore de şi şosele şi au fost săpate pe centrală, conduşi de maistrul Iosif veşte sporirea vitezei de îna treprinderi, cum sînt Combinatul si bate, fie că se ridică mult inai puţin
Numai în cîteva ore, femeile muncă voluntară la pregătirea marginea acestora aproape 500 Delemia au raportat îndeplinirea sar intare a abatajelor. derurgic Hunedoara, întreprinderea decît volumul producţiei şi astfel se
fructelor pentru conservare. km. de şanţuri. cinilor de plan pe anul în curs şi minieră Ghelar, filatura Lupeni, fa micşorează preţul de cost.
care au muncit voluntar la F a :--------- S reducerea rebutului cu două procente Realizări importante au ob brica de încălţăminte „Ardeleana” din
ţinut minerii petrileni şi in a- Alba Itilia, lupta pentru economisirea Comparativ cu anul trecut, furna-
ceastă lună. Astfel, de la înce
liştii şi oţelarii de la Combinatul si
O m ni ţL&tţiţLfintr\ sub admis. putul lunii şi pînă la data de materiei prime şi a materialelor a derurgic Hunedoara, minerii din Ghe-
In fruntea întrecerii s-au situat 18, pe exploatare s-a obţinut luat forma unor iniţiative organizate, Iar, muncitorii de la fabrica „Simion
Hotărîrea biroului cercului li — Colectivul nostru şi-a în membrii cercului literar fac cu un randament de aproximativ care au antrenat mase largi de mun Bărnuţiu” din Sebeş şi din alte în
terar „loan Slavici“ din Deva, deplinit planul global in pro noştinţă cu fruntaşii secţiei care tovarăşii Sabin Dan, Remus Eremia, 1.300 kg. cărbune pe post, cu citori. treprinderi, au realizat în acest an o
de a face o vizită tipogra porţie de 112 Ia sută... le arată paginile proaspăt im Miron Ignat, Emil Libich. 80 kg. mai mare decît angaja productivitate a muncii sporită. Cu
filor din cadru! întreprinderii primate ale noii geografii pen mentul anual. Drept urmare, In regiunea Hunedoara, mai sînt toate acestea, productivitatea muncii
„1 Mai“ a fost primită cu bu Tînăra poetă Ana Şoit vrea tru învăţămîntul elementar ci I. CRAŞCA însă din păcate întreprinderi unde în unele întreprinderi din regiunea
curie. să ounoască pe zeţarul cu cele clul I, tipărită de Sfatul popu toate sectoarele minei şi-au de normele de consum de materii prime noastră se află încă la un nivel ne
mai frumoase rezultate in mun lar regional. Cu interes au ur corespondent păşit planul de producţie, in satisfăcător. Creşterea în mai mare
_ Să cunoaştem şi noi pe cei că. Iată-1, e tînărul Susan Vir- inării apoi şi strădania munci fruntea întrecerii socialiste se şi materiale stabilite prin plan nu
care. prin strădania lor, fac să gil. Culege literele unui afiş. torilor din celelalte secţii ale 9 0 la suia din angajamenfî situează colectivele de mineri sînt respectate. La turnătoria din Că- C. RĂDULESCU
fie cunoscute de cititori roade Poeta urmăreşte cu atenţie cum tipografiei, unde au întâlnit lan, de pildă, se produc unele sorti
le talentului nostru... se face această operaţie. In gînd fruntaşi în producţie ca Roncea Furnal işti i aceleiaşi uzine, de la sectoarele II şi III care mente la care se foloseşte mult metal. (Continuare In pag. 2-a)
îi vin versurile scrise de ea în Constantin, Dumitrescu Petre, s-au angajat să elaboreze în au extras în această lună, fie
_ Să cunoaştem şi noi pe Hada Nicolae, Florian Nicolae, acest an peste prevederile pla care, mai mult de 1.300 tone de In unele exploatări miniere din Valea
csi care ne-au tipărit almana cinstea unui astfel de zeţar : Banc Traian şl ceilalţi din sec cărbuni peste plan.
hurile literare „Flori de foc", ţiile zincografie, legăte-rie, li- Jiului, consumul de lemn de mină pe
„Flăcări nestinse“, „Am cres „Din literele aspre-ale notipe, paginaţie, steriotipie etc.
cut, cu tine Hunedoară 1“. durerilor trecute nului de producţie 20.000 tone T© »te fo rţe le la sem ănatul
IN FOTOGRAFII: 1. Tînăra fontă de bună calitate. Tradu-
Tov. Farcaş Zoltan, conducă Citesc poemul muncii cînd în viaţă cea mai mare
torul tipografiei, vorbeşte cu in palmele lui mari, — poetă Ana Şoit, urmărind mun
mindrie despre realizările mun parte a măsurilor tehnico-orga- c u lt u r ilo r de t®.aram ă!
citorilor de aici din ultima lu Cu frămîntări şi zbucium ca zeţarului Susan Virgil ; 2.. nizatorice cuprinse în planul
nă, in vreme ce îi conduce pe şi-avinturi cunoscute
tinerii creatori literari prin Ciţiva din membrii stecţiei poe respectiv, ei au reuşit să pro Griul colectiviştilor care au terminat însămînţările şi buni gospodari. In toate cam
In vers cules cu trudă ducă pînă în prezent mai mult de toamnă. Folosind fiecare zi paniile agricole ei au fost prin
secţii. zie ai cercului literar „loan de 18.000 tone fontă peste plan. a răsărit prielnică de lucru şi mobilizind tre primii din comună care au
ăe meşterii zeţari“. toate forţele de care dispun, ei efectuat la timp lucrările la
La maşinile plane de tipărit Slavici“, în faţa maşinii pla In obţinerea acestui succes, o Membrii gospodăriei agricole au însămânţat, cu ajutorul ma cîmp. In această campanie însă,
contribuţie însemnată au adus-o colective din satul Şeuleşti, ra şinilor de la S.M.T, lll ha. cu lucrările agricole se desfăşoară
ne de tipărit conduse de ute- tovarăşii Simion Stănculea, Io- ionul Hunedoar-a, au fost prin griu de toamnă şi 13 hectare anevoios. însămînţările au fost
tre primii din regiunea noastră cu orz (întreaga suprafaţă pla
mistul Koszta Arcadie. nificată). începute mult mai tîrziu decît
trebuia (abia la data de 12 oc
La Bărăbanţ nu mai fusese moftei Aldea, Maria Tripşa şi voastră, sau intovârăşiţii din Datorită faptului că însămîn- tombrie). Acest lucru a făcut ca
ţatul a început cu mai bine de pînă în prezent, din cele 130
3 săptămîni in urmă, griul co hectare planificate a se însă
lectiviştilor din Săuleşti a şi ră mânţa cu grîu, să se însămân
sărit. ţeze doar 30 hectare.
nicicind o asemenea adunare. alţi comunişti, şi-au făcut ce satul nostru. Cartofi am ob a d ria n m a t e e sc u Nici recoltarea culturilor tîr
Fiecare din cele peste 500 de reri pentru a deveni colecti ţinut 23.000 kg. de pe fiecare corespondent zii de toamnă nu este mai a-
familii din sat. aveau in sa vişti. Şi ardea în inima fie ha. Astfel de producţii la M uncesc cu sp e r vansată. Din cele 100 hectare
lă măcar cîte un reprezen căruia dorinţa să ştie cit mai Miceşti sau Bărăbanţ n-au cultivate cu porumb s-a recol
fost niciodată.
tant. In ciuda înghesuielii In aceste zile, Ia gospodăria agri tat foarte puţin îngreunîndu-se
— Da’ spune-ne ceva des
vorbitorul, Simion Moraru, PE DRUMUL AGRICULTURII colă colectivă „Octombrie roşu" din astfel pregătirea terenului pen
secretarul Comitetului de SOCIALISTE pre venituri — se auzi o vo Biscaria, colectiviştii desfăşoară o ac tru însămîntări.
partid, nu era deranjat nici ce din primele rînduri. tivitate intensă la însămînţarea griu
de cel mai mic murmur. C. BUDIIJL
— Venituri? D a! Numai lui de toamnă şi la recoltarea cul
corespondent
_ Faptele colectiviştilor multe despre colectivă, să din grădina irigată, care se turilor tîrzii. Se poate fa ce mai mult
păşească pe calea cea nouă, întinde pe 13 ha., am reali Participînd în număr mare la lu
din Miceşti, Cistei, Obreja şi a muncii in comun. zat pînă in prezent peste La cele două gospodării a-
alte sate învecinate — spu 210.000 lei. Pînă. la sfirşitul cru şi muncind cu spor, din zori şi gricole colective din comuna
nea secretarul — sînt argu — ...Dăm cuvintul tovară anului, veniturile totale ale pînă-n seară, colectiviştii din Bisca Foit, lucrările agricole de toam
mentele cele mai convingă şului Dan, să vă spună cîte gospodăriei vor ajunge la ria au însămînţat pînă în prezent griu nă se desfăşoară încă sub posi
toare ale superiorităţii mun ceva despre colectiva din Mi peste 500.000 lei. Valoarea de toamnă pe 75 ha. din cele 100 pla bilităţi. Atît însămînţările cît şi
cii în gospodăria colectivă. ceşti — spunea secretarul. fondului de bază a ajuns la nificate şi orzul pe 10 hectare. recoltarea culturilor tîrzii de
Aţi auzit cred, că membrii 321.000 lei faţă de 700 lei cit toamnă sînt mult rămase în ur
comitetului comunal ăe par Traian Dan, preşedintele a fost la început. La recoltarea cartofilor şi porum mă. Golectiviştii din Foit au
tid, ai comitetului executiv al bului se munceşte cu aceeaşi însu însămînţat cu grîu pînă în pre
sfatului popular şi ai orga gospodăriei din Miceşti, în — Asta o ştim — îl între fleţire. Pînă în prezent s-a şi strîns zent doar 30 ha. din cele 86
nizaţiei de bază din întovără cepu domol, după ce-şi dre rupse un alt întovărăşit din recolta de porumb de pe circa 40 ha. prevăzute, iar cei din Bobîlna
şire, şi-au înaintat primai ce se niţel glasul. sală. Despre ce au dus co 50 din 195 ha. planificate.
rerile... lectiviştii acasă, să ne sp u i! B. ANDRONIC
— ştiţi că în colectivă sln- In ceea ce priveşte recoltatul,
întovărăşirii ştiau acest lu tem de aproape trei ani. O — Numai ca avans de 40 la corespondent situaţia este cam aceeaşi. Din
cru. Auziseră încă din pri mai bună organizare a mun sută, Teodor Oargă pe care-l 165 ha. cultivate cu porumb,
măvară că tovarăşul Moraru cii şi, bineînţeles, respectarea cunoaşteţi aprope toţi, a pri fnsâminfarile trebuie colectiviştii din Bobîlna şi Foit
şi apoi Gligor Fara, preşe regulilor agrotehnice, ne-au mit luna trecută 6.240 lei. urgentate nu au recoltat decît 80 ha., iar
dintele întovărăşirii, Cristina 624 kg. griu, 832 kg. cartofi. din 30 ha. de cartofi au recoltat
Crişan. preşedintele Comite adus recolte bogate şi în a- (Colectiviştii don Nădăştia Infe doar 17.
tului executiv al sfatului nul ăsta. Griu am obţinut in E. BERGHIAN rioară, raionul Hunedoara, sînt
popular, loan Anăronic, Ti- medie la ha. 2.250 kg. Mai I. COST1N
mult cu peste 1.000 kg. la (Continuare In pag. 2-a)
fiecare ha. decît dumnea
AV'WV 'v n y v A / re c u n o s c u ţi ea o a m e n i h a rn ic i corespondent
