Page 62 - 1960-10

pag.- 2
Faptele — cel mai
convingător argument eu cheltuieli minime
T (Urmare din pag. l-a).
t nele alimentare din regiune au sesc în depozite pline de ulei şl
L. 21 Tcg. brînză, peste 2 kg. lt-
i. nă şi alte produse. Tot cam
ţ- atlt au primit şi Marin Sir-
Ll bu, Gheorghe Crişan, Victo-
ria Gavrilă şt mulţi alţii.
I Din veniturile lor — eonii-
(. nuă preşedintele — Marin
i Slrbu, Petru Crăciun şi Gheor-
L• glie Crişan şi-au făcui case
t noi. Alţi 6 colectivişti îşi au
L {materialele adunate pentru
[ a-şi face şt ei case noi.
t S-a convins şi Nicolae
L Voioncin
[• In drum spre casă, pe a-
l gitatorul Ioan Fara îl fră-
l mtntau zeci de ginduri. Afia-
[ se după terminarea adună-
L riî, că Aurora Cordea, şte-
J- fam Totlt, Aurei Fostoc, Ca-
L rolina Deac şl alţi agitatori
: şi-au înaintat cereri. El ce-o
[• să fa c ă ? Să-t spună bătrl-
l nului ?,
C îşi încetini pasul, aştep-
t tîndu-l pe moş Nicolae Vo-
lonciu, "socru-său.
— Ce zici tată, ne înscriem?
L Bătrînul nu scoase o vor-
[ bă. II frămintau şi pe el gîn-
C durile. Abia clnd ajunseră in
[¦ casă, îşi aruncă sumanul pe
L pat şi zise într-o doară:
— Ne-om înscrie. Da’ nu-
[ i m ’ că eu zic să mai aştep-
t tâm.
I — Cum să mai aşteptăm,
[ doar nu vrei să rămin în ur-
^ ma tuturor! ?
I — Inscrie-te tu cu partea
l ta. Eu mai chibzuiesc o leacă.
L — Da’ cum să mă înscriu
l fără dumneata?. Nu trăim in
jr aceeaşi casă?
L* *
1 A doua zi, o grupă de a-
t gitatori veni să stea de vor-
!r bă cu Yolonciu. Bătrînul o ţi-
? nea însă una şi bu/nă.
j- — 'Mă înscriu eu cînă pil’ 0
l veni vremea. Acu’ bai
t Ginere-său, Fara, era că-
C trănit foc. Tovarăşii de la
sfat nu i-au primit cererea
L fără partea lui socru-său.
t — Convinge-l — i-au spus
l ei — ăe-aia eşti agitator.
J Dar cum să-l convingă ?
[ Se frămîntase doar atîta,-
[ vorbise cu el, şi mai domol
(. şi mai aspru dar degeaba.
( — la să mai încerc odată,
[¦ îşi zise agitatorul apropiin-
L du-se de Volonicu, care de-o
vreme sta numai cu coatele
Avansuri mari colectiviştilor
Respectând cu stricteţe regu­
lile agrotehnice în lucrarea pă­
mântului, colectiviştii din Lă-
puşnic au strîns anul acesta
rod bogat. Recolta de grîu, orz
şi porumb obţinută de ei depă­
şeşte cu peste 500-600 kg. la
ha. producţia realizată de ţă ­
ranii întovărăşiţi din satele
din jur. In telul acesta, colec­
tiviştilor li s-a putut reparti­
za, la avans, mari cantităţi de
produse agricole, animaliere şi
importante sume de bani.
Colectivistul Vasile Cociş,
bunăoară, care împreună cu cei-
Unele probleme ale reducerii
preţului de cosi In industrie
(Urinare din pag. i-a)
măsură a productivităţii muncii pune
pe primul plan necesitatea organizării
mai bune a muncii, folosirii raţionale
a tehnicii existente, utilizării comple­
te a forţei, de muncă, ridicarea califi­
cării cadrelor etc.
Mari pierderi provoacă economiei
noastre munca în asalt, lipsurile în
organizarea muncii, în folosirea din
plin şi repararea la timp a maşinilor
şi utilajelor, nepăsarea cu care este
tratată în unele unităţi introducerea
micii mecanizări etc. Şi nu e vorba
numai de condiţii, ci şi de faptul
că în unele întreprinderi, cum sînt
minele din Teliuc, minele din Brad şi
altele, se depun prea puţine eforturi
pentru ridicarea calificării muncitori­
lor, pentru extinderea experienţei şi
metodelor fruntaşilor.
Lupta pentru reducerea preţului de
cost trebuie dusă în primul rînd în
secţii şi ateliere, acolo unde se ho­
tărăşte soarta planului. Dar reduce­
rea preţului de cost este determinată
în mare măsură şi de felul în care
sînt gospodărite, în general, întreprin­
derile. Conducătorii din numeroase
fabrici şi uzine au învăţat în ultimii
ani să conducă şi să gospodărească
mai bine fabricile şi uzinele; a cres­
cut răspunderea lor pentru folosirea
bună a mijloacelor materiale şi fi­
nanciare cu care sint dotate întreprin­
derile.
In regiunea noastră mai
sînt însă
întreprinderi, fabrici, mine etc. unde,
pe mesă sprîjinindu-şi tîm- )
piele argintii în palmele-i }
bătătorite.
— Ştii că cei din Miceşti 3
au şi pensionari ? — îl în- ]
trerupse Fara din meăitări. )
Bătrînul sări ca ars. Asta 1
voia să ştie. Cînă ginerele ^
său li povesti că Veronîca 3
Sibîşan, Mihăilă Muntean, ]
Marta Crişan şt alţi bătrlvi ¦}
colectivişti din Miceştt, pri- î
mese în fiecare lună clte 100 ^
lei, 15 kg. grîu, 15 kg. po-
rumb şi alte produse, pe faţa
lui se întrezări convingerea. •>
— ’Oi muncii în colectivă 5
cit am să pot, zise Volonicu ]
în cele din urmă. Şi apoi, are 1
colectiva de grijă.
La telefon — Cisteiul -j
La sfatul popular din Bă- 2
răbanţ vin seara mulţi înto- -i
vărăşiţi. Printre ei a venit şi "j
Teodor Breazu.
— Şi la mine au fost azi
nişte tovarăşi — a spus el J
Cristinei Crişan. De cîteva
lucruri m-am conving. Ei ]
mi-au spus însă că pot ţine 1
o vacă pe lîngă casă, chiar
dacă intru în gospodărie. Dar ^
asta nu mai cred /
Unul dintre agitatorii pre- ]
zenţi, luă receptorul. Peste 7
cîteva minute, auzi vocea ho- j
tărită a lui Mihai Dobîrtă, 1
preşedintele colectivei din ^
Cistei.
— Vorbiţi aci — i-a spus
agitatorul.
Breazu apucă stingaci re- '
ceptorul. Recunoscind vocea, ^
îşi veni în fire. II întrebă pe j
preşedinte despre treburile 1
gospodăriei, despre veniturile ^
colectiviştilor, despre vaci. rj
Da, da, şi vaci. Toţi colec- ]
tiviştii noştri au vaci în 1
gospodăria personală...
După cele auzite, Teodor 1
Breazu plecă hotărit să-şi fa- ¦]
că şi el cerere.
-k 1
Printr-o muncă politică in- 1
tensă, dusă cu răbdare de la
om la om, comuniştii şi alţi -j
agitatori din Bărăbanf reu- )
şese 'să atragă alături ăs ei, ]
pe drumul gospodăriei colec- ]
tive, al belşugului şi bună-' 1
stării. tot mai mulţi ţărani
muncitori din sat. Ultima ce­
rere făcută în ziua de 14 oc-
tombrie a.c., purta numărul ]
150, ceea ce înseamnă că în j
curînă se va inaugura colec- 1
tiva. '1
1 '—J u iu / U .— t ,__(J (—t u-J V
lalţi doi membri din familia sa
a efectuat la gospodărie 706 zi-
le-muncă a primit, numai ca
avans, 2.824 kg. grîu, 706 kg.
orz, 35 kg. brînză, 7.060 lei, le­
gume şi zarzavaturi etc. Mari
cantităţi de produse şi sume de
bani au primit şi colectiviştii
luliu Sturz, Niţu Valentin şi An-
dronic Luncan oare au efectuat
între 222-474 zile-muncă. Pen­
tru fiecare zi-muncă, colectiviş­
tilor din Lăpuşnic le-a revenit
cîte 4 kg. grîu, 1 kg. orz, 50 gr.
brînză, cite 10 lei ş.â.
în timp ce muncitorii depun eforturi
serioase pentru folosirea cu grijă a
materiei prime şi materialelor şi pen­
tru economii cît mai mari în produc­
ţie, pe de altă parte, se menţin chel­
tuieli admiriistrativ-gospodăreşti ridi­
cate, care încarcă cu mult preţul de
cost, anihilînd în unele cazuri, rezul­
tatele bune obţinute în secţiile pro­
ductive. Un balast serios în preţul de
cost ai producţiei sint cheltuielile ne­
productive, sumele irosite prin plata
de amenzi, penalizări, locaţii, dobînzi,
lipsuri de inventar şi altqle. Trebuie
combătută mentalitatea tuturor acelo­
ra care privesc ca ceva inevitabil ase­
menea cheltuieli şi luate măsuri pen­
tru înlăturarea lor. Lupta pentru un
regim sever de economii trebuie des­
făşurată pe un front larg, multilate­
ral, în toate domeniile.
De mare importanţă pentru îmbu­
nătăţirea generală a activităţii epono-
niice şi gospodăreşti a întreprinderilor
este accelerarea pe toate căile a vite­
zei de rotaţie a mijloacelor circulante.
-\ceasta permite ca !producţia să se
realizeze cu mijloace materiale şi bă­
neşti mai puţine şi deci să se eli­
bereze însemnate fonduri, care să fie
puse la dispoziţia statului. Totodată,
accelerarea vitezei de rotaţie influen­
ţează simţitor asupra reducerii preţu­
lui de cost. In acest scop,, tn iiitie-
prinderile regiunii noastre trebuie dusă
o intensă activitate pentru scurtarea
ciclurilor de fabricaţie, pentru desfă­
şurarea ritmică a ‘producţiei, organi­
zarea judicioasă a aprovizionării teh-
Mărfuri multe
Peste 92.000 Iei economii ori, articolele de îmbrăcăminte
Cadre pentru economia nafionalăsînt încărcate în vagoane sau
In luna septembrie, magazi­ autocamioane murdare. Ele so­
desfăcut un volum sporit de noroi. Astfel, la depozitul de
1
produse. Astfel, numai prin u-
nităţile aparţinând O.C.L. Ali­
mentara, interraionala Deva S-au măşi bărbăteşti de puplin alb, prezentat de tovarăşul Gheorghe boranţi.
vîndut în afara sarcinilor pla- pătate cu ulei, pijamale pentru Gheorghiu-Dej la cel de-al n i-
nifioate, mărfuri în valoare de femei şi costume bărbăteşti pă- lea Congres al P.M.R., o proble­ de muncitori calificaţi pentru de educaţie comunistă. Educaţia
peste 800.000 lesi.-auLucsrxtrăăt*od,ruiii,xt din t.ut.e de ruginăx sau murdărite
aceste unităţi
odată cu creşterea volumului de
desfacere, să” reducă şl cheltu- trimise înapoi la Petroşani, iar de toate gradele.
ielile de circulaţie. Ei au reu- depozitul LC.R.T.I. refuzînd să
şit ca în curslul lunii septembrie ie primească, le-a retrimis la cini de pregătire a cadrelor de 700 de ucenici în meseriile de de profesori, sub conducerea or­
să realizeze, la cheltuielile de D6v-a. Ele se află şi în prezent muncitori, un rol important îi furnalişti, oţelari, laminatori, zl- ganizaţiei de partid, au iniţiat
circulaţie, economii de peste
92.000 lei.
O contribuţie însemnată la
realizarea acestor economii au
adus şi lucrătorii din depozite.
Astfel, printr-o bună organiza-
^
re a muncii şi prin conservarea
mărfurilor în cele mai bune
condiţiuni, tov. Constantin Ca-
tarangiu, şeful depozitului nr.
2 din Deva, a reuşit să reducă
perisabilitatea cu mult sub pro­
) centul admis. Şi lucrătorii de­
pozitului nr. 1 Deva Caută să
realizeze cît mai multe econo-
mii. Tov. Gheorghe Brănescu, de
pildă, este unul din cei imlai buni
•,
muncitori din depozit. Prin fo-
losirea judicioasă a mijloacelor
de transport, el a reuşit să dis-
trlbuie magazinelor, cu aceleaşi
cheltuieli, o cantitate mai mare
jj
de mărfuri, iar prin manipu-
larea atentă, a înlăturat pier­
-j derile în timpul transportului.
Încarcă cheltuielile
de circulafie
Nu aceeaşi grijă pentru buna
păstrare a mărfurilor manifes- şi însoţitorii, dar au crescut die, care urmează să se califice cinstea celui de-al m -le a Con­ ducţie — îl are organizarea ju­
tă unii lucrători ai depozitului cheltuielile de transport. Oare în meseria de electricieni staţii gres al P.M.R., în schimbul de dicioasă a timpului liber. In
1 şi reţele, construcţii de maşini onoare pe care l-au organizat şcoala noastră, în timpul liber,
I.C.R.T.I. Petroşani. De multe cine plăteşte toate acestea ?
*] L a C ă la n a luai fiinţă
„ s e c ţîa -ş c o a lă “
Intr-un articol apărut în zia­
rul „Drumul socialismului" nr.
1.786 din 22 septembrie a.c., in­
titulat : „Şi la Călan poate lua
fiinţă „secţia-şcocllă“, se critica
faptul că la uzina „Victoria"
din Călan nu au existat preocu­
pări de popularizare şi aplicare
a iniţiativei de creare a „sec-
ţiei-şcoală“, iniţiativă pornită
din Hunedoara, deşi existau po­
sibilităţi pentru aceasta. In ur-
ima apariţiei acestui articol, co­
mitetul de partid şi comitetul
sindicatului din uzină, conside-
rînd justă critica, au analizat
posibilităţile existente pentru
înfiinţarea „secţiei-şcoală“ în u-
zină şi au trecut la aplicarea
ei sub forma universităţii mun­
citoreşti ou profil de „secţie-
şcoală“. Cu ajutorul S.R.S.C.-
Deva, s-au stabilit materiile ce
vor fi predate în cadrul acestei
universităţi muncitoreşti (socia­
lism ştiinţific, matematici, ştiin­
ţe tehnice şi literatură romînă),
nico-materiale, lichidarea stocurilor
supranormative, pentru realizarea şi
livrarea producţiei marfă în volumul
şi sortimentele planificate.
Sarcini mobilizatoare
nu „rezerve s c r ip tic e “
Preocuparea pentru scăderea conti­
nuă a costului producţiei trebuie să
înceapă chiar din momentul stabilirii
sarcinilor de reducere a preţului de
cost. Numai o justă .planificare a pre­
ţului de cost, ţinindu-se seama de con­
diţiile concrete ale fiecărei întreprin­
deri, poate duce la mobilizarea largă
a rezervelor interne ale producţiei.
Sînt însă şi în regiunea noastră ca­
zuri cînd planurile de reducere a pre­
ţului de cost şi înai ales angajamen­
tele luate în întrecerea socialistă nu
sînt stabilite pe baza cunoaşterii po­
sibilităţilor reale ale întreprinderilor,
nil cuprind sarcini'mobilizatoare care
să asigure o reducere efectivă şi con­
tinuă a costului producţiei.
In unele locuri se supraevaluează
costurile de producţie, creîndu-se ast­
fel tot felul de „rezerve scriptice”,
care dau posibilitatea realizării sarci­
nilor planificate fără nici un efort.
Ce se desprinde de a ic i! Faptul
că conducerile unor asemenea între­
prinderi trebuie să dovedească mai
multă exigenţă la întocmirea planuri­
lor de reducere a preţului de cost,
stabiIindu-se asemenea sarcini care să
oglindească cheltuielile reale de pro-
ducţie.
D ttm m 'm m m m u ji
confecţii din Deva au sosit că­
ca cu noroi. Aceste mărfuri au fost
în depozit şl urmează să fie
clasate. Pe lîngă faptul că a-
ceste mărfuri au făcut de trei
ori drumul de la Petroşani Ia
Deva, transportul lor costînd
banji eje nu vor mai putea fi
vîndute.
Cine plăfeşfe ?
Nu de mult, la Orăş-
tie, a sosit un camion ca­
re transporta pentru uni­
tăţile cooperativei „Filimon
Sîrbu“ 200 kg. salam. Camionul
trebuia apoi să transporte 3.000
sticle de bere la încărcat şi să
le distribuie unităţilor. Cele
200 kg. de salam puteau fi dis-
tribuite într-un timp scurt, iar
apoi camionul putea fi folosit
pentru transportul sticlelor. Tov.
Vlad Vaier, merceologul princi-
pal al cooperativei, a oprit însă
camionul şi pe cel doi însoţitori
o zi întreagă, pentru că dinsul
„avea de rezolvat probleme de
birou“. Din cauza atitudinii bi­
rocratice a merceologului prin-
cipal, au stat camionul, şoferul
şi programul cursurilor. Lecţiile,
vor fi predate de ingineri şi
profesori de specialitate în fie­
care zi de luni din săptămînă.
Deocamdată, această „secţie-
şcoală“ a luat fiinţă în secto­
rul turnătorie, însă se studiază
posibilităţile ca ea să fie extin-
Pe urmele
materialelor publicate
să şi la furnale şi semicocse-
rie. La cursuri participă 63 de
turnători din secţiile turnătorie
I şi H, lăcătuşi şl electricieni
de la întreţinerea agregatelor.
Lecţiile vor fi ţinute cursanţilor
de către 11 lectori, printre care
amintim pe tov. Vasile Pascale,
inginer, Gheorghe Pădureţ, pro­
fesor, Dumitru Bucur, inginer şi
alţii.
Luni, 10 octombrie, la uzina
„Victoria“ din Călan s-au des­
Nu trebuie pierdut din vedere nici
faptul că într-o serie .de cazuri, în
spatele rezultatelor bune obţinute în
ansamblu în unele întreprinderi, se
mai ascunde activitatea defectuoasă a
acelora care nu-şi realizează sarci­
nile de reducere a preţului de cost.
Bunăoară, deşi întreprinderea de con­
strucţii siderurgice Hunedoara a ob­
ţinut unele succese în producţie, aici
se constată totuşi o serioasă rămînere
în urmă în ceeace priveşte sarcina de
reducere a preţului de cost. In regiu­
ne mai există şi alte întreprinderi
care nu şi-au realizat sarcina de re­
ducere a preţului de cost.
Se impune cu tărie ca, în funcţie
de fiecare situaţie, conducerile unor a-
semenea întreprinderi să urmărească
sistematic felul cum este realizat pla­
nul de reducere a preţului de cost,
nu în medie, ci pe fiecare secţie în
parte.
Cîmp larg iniţiative!
creatoare
Practica de ani 1 de zile a dovedii
că reducerea continuă a preţului de
cost depinde în măsură hotărîtoare
de activitatea în producţie a mase­
lor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, ducţiei la locurile de muncă, în secţii,
de dezvoltarea iniţiativei lor creatoa­
re — uriaşă forţă de progres în toate
domeniile de activitate. Tocmai de a-
ceea trebuie larg sprijinită şi răspin-
dită, ţinînd seama de condiţiile con­
crete din fiecare întreprindere, orice
iniţiativă ce apare în inirecerea so­
cialistă şi este îndreptată spre creş­
terea productivităţii muncii şi reduce­
rea preţului de cost.
Cîte iniţiative valoroase nu s-au ivit
şi în întreprinderile din regiunea
tot mal bine pregătite
Aşa cum reiese din Raportul electrice, termotehnicieni şi la­ ganizat o serie de activităţi care
mă de însemnătate capitală
pentru economie şi cultură este
pregătirea ds cadre calificate
La realizarea măreţelor sar­ nale, se instruiesc aproximativ organizaţiile de masă, oolectivul
revine şi grupului şcolar al Com­
binatul siderurgic „Gh. Gheor­
ghiu-Dej“ din Hunedoara, care
a început acest an şcolar cu un
număr sporit de elevi faţă de
anul şcolar care a trecut.
Ne ocupăm de p reg ă tirea
e le v ilo r, dar nu uităm nici
de profesori
Cele 4 tipuri de şcoli: şcoala
profesională, şcoala tehnică de
maiştri, şcoala tehnică de per­
sonal tehnic şi şcoala tehnică
de muncitori calificaţi, pregă­
teşte în acest an şi în anii care
urmează cadre oare vor lucra
într-un număr de aproximativ
40 de întreprinderi din ţară.
Numai şcoala tehnică de maiş­
tri pregăteşte maiştri oare vor
îndruma şi conduce procesul
tehnologic în secţiile furnale, o-
ţelărie, laminoare, cocserie, din
cele mai importante întreprin­
deri ale industriei noastre grele.
La şcoala tehnică de munci­
tori calificaţi şi şcoala tehnică
de personal tehnic, numai în a-
nul I, au fost înscrişi un nu­
măr de aproximativ 120 can­
didaţi, absolvenţi de şcoală me­
chis în cadru festiv cursurile a-
cestei universităţi muncitoreşti.
Tov. ing. Emil Cîmpeanu, direc­
torul universităţii, a prezentat
în faţa cursanţilor tematica
cursurilor şi programul ţinerii
lor.
Teme c a : „Fabricarea fontei
de turnătorie“, „Amestecuri de
formare“, „Metode de formare“,
„Calculul reţetelor de turnare“
şi altele, tratate în cadrul disci­
plinei , „ştiinţe tehnice“, vor
înarma cursanţii ou noi cunoş­
tinţe care, aplicate apoi în pro­
cesul de producţie, vor duce la
noi succese In lupta pentru rea­
lizarea şi depăşirea planului.
Apreciem felul în care comi­
tetul de partid şi comitetul sin­
dicatului din uzină au privit im­
portanta problemă a înfiinţării
„secţiei-şcoală“, precum şi felul
în care au păşit Ia organiza­
rea ei.
V. GH1Ş
noastră! Siderurgiştii de la Hunedoa-
ra şi Călan au pornit iniţiativa de a
reduce preţul de cost pe tona de me
tal, de a spori indicii de utilizare ai
agregatelor; colectivul fabricii „Si-
mion Bărnuţiu” din Sebeş, cel al fa­
bricii „Ardeleana” din Alba Iulia,
desfăşoară o rodnică activitate pentru
a realiza cît mai multe produse cu
cele mai mici consumuri specifice etc.
Multe din aceste iniţiative au gă­
sit un larg ecou, au fost însuşite de
un număr important de oameni ai
muncii din întreprinderile regiunii.
Este clar însă că cei care cunosc
în mod concret şi cel mai bine po­
sibilităţile de reducere a costului pro­
sînt muncitorii şi tehnicienii. Atrage­
rea lor la dezbaterea în cadrul consfă­
tuirilor de producţie a problemelor le­
gate de ieftinirea substanţială a cos­
tului producţiei, aplicarea operativă, în
practică a propunerilor juste făcute de
ei — iată calea pentru a transforma
lupta pentru reducerea preţului de
cost în fiecare întreprindere într-o ac­
ţiune de masă. ,
Trebuie combătută mentalitatea dău­
nătoare care mai stăruie în unele în­
treprinderi din regiunea noastră, că
problema preţului de cost ar privi nu­
mai organele de evidenţă şi contabili­
tate. Organizaţiile de partid au dato­
ria să explice clar maselor de oa­
meni ai muncii că reducerea preţului
de cost este o problemă care priveşte
întregul colectiv — de la director
>1nă ia muncitor. In mod deo­
sebii, inginerii şi tehnicienii, care prin
natura muncii ior pol lua măsuri efica­
ce pentru reducerea preţului de cost,
sînt chemaţi să acorde inireaga a-
tenţie laturii economice a procesului
de producţie.
Un însemnat număr de cadre tiv şi în mod deosebit munca
industria noastră siderurgică se
pregătesc în şcoala profesio­
nală. In cele 26 de clase exis­
tente în cadrul şcolii profesio­ activităţi. Conducerea grupului,
dari-şamotori, cocsari etc. in
afara profesorilor de cultură
generală, cursurile la acest cen­
tru de învăţămint profesional
sînt predate de peste 100 ingi­
neri şl tehnicieni recrutaţi din
rîndurile inginerilor şi tehnicie­
nilor combinatului şi I.C.S.H.,
legaţi direct de procesul de pro­
ducţie al întreprinderii.
Profesorii care au funcţiile de
bază în întreprindere sînt to­
varăşi dintre cel mai pricepuţi.
EI aduc la lecţiile de speciali­
tate tot ceea ce este nou în
procesul de producţie. La lec­
ţii folosesc din plin materialul
intuitiv al cabinetelor tehnice,
clar, mai presus de orice, folo­
sesc un alt material, mai viu,
mai atrăgător — agregatele în
funcţiune, în faţa cărora elevii
claselor sînt aduşi cu scopul e-
xemplificârii lecţiilor şi al le­
gării acestora de practica vieţii.
Legarea învăţămîntului teore­
tic de noutăţile tehnicii, de prac­
tica producţiei, a ajutat mult
pe elevi şi în special pe elevii
ucenici, la realizarea de succe­
se frumoase în producţie. Pu­
tem cita aici elevii claselor II
B şi m B furnalişti, care în
din proprie iniţiativă, au dat elevii ucenici au fost mobilizaţi
două şarje de fontă de bună
calitate. In cinstea aceluiaşi e-
veniment, la secţia O.S.M. I, ele­
vii ucenici au organizat de a- mate şi conduse de organizaţia
semenea un schimb de onoa­ de tineret.
re. Lucrînd efectiv în brigăzile
de la cuptoarele 3 şi 5, elevii
ucenici, conduşi şi supravegheaţi
de prim-topitori, au elaborat
două şarje de mare capacitate
şl de calitate corespunzătoare,
in legătură cu realizările obţi­
nute de ucenicii grupului şcolar,
iată ce ne-a scris conducerea
laminorului de 800 mm. din
combinat: „Ucenicii anului UI
C laminoare: Barbu Ioan, Bu­
taş Ionel şi Corol Vasile, în ziua
de 4 iunie 1960, au condus cup­
torul nr. 7 în bune condiţiuni,
încălzind o şarjă de oţel moale
la timp“.
Dacă aceasta este preocupa­
rea şcolii pentru pregătirea ele­
vilor, aceeaşi preocupare o a-
vem şi în ceea ce priveşte pre­
gătirea cadrelor didactice cu
metodele de lucru cele mai po­
trivite învăţămîntului profesio­
nal.
Perfecţionarea profesorilor in­
gineri şi tehnicieni în cunoaşte-
sea metodelor de predare, a pro­
cedeelor de fixare şi verificare
a cunoştinţelor, se fac în şe­ rea organizaţiei de partid, a de­
dinţele consiliilor pedagogice şi
ale cercului metodic al şcolii.
Lecţiile deschise, urmate de re­
ferate metodice documentate şi
de discuţii, ca şi interasistenţe-
le dintre profesorii de la obiec­
tele de învăţămint înrudite, au
dovedit o deosebită eficacitate
In formarea deprinderii din
punct de vedere didactic al pro­
fesorilor ingineri.
Una din problem ele
importante, educaţia
comunistă
Organizaţia de partid din
şcoală analizează periodic des­
făşurarea procesului instructiv-
educativ, teoretic şi practic. Da­
torită măsurilor luate în urma
unor asemenea analize, s-au or­
„Judecata“ unui gestionar
In fiecare dimineaţă un mare număr
de gospodine din Gugir aşteaptă sosi­
rea caravanei l.C.I.L. Simeria pentru
a se aproviziona cu produse lactate.
Gu cea mai mare regularitate cara­
vana soseşte şi distribuie fiecărui ma­
gazin alimentar cantităţile comandate
de lapte, smîntînă, brînză etc. Din
numărul mare de gospodine care aş­
teaptă să se aprovizioneze cu lapte de
la magazinul alimentar din Colonia
Cugir, numai o parte reuşesc să se
aprovizioneze. Restul rămin, cum se
spune, cu oalele goale. Dece ? Pen-
trucă niciodată cele 40 kg. de lapte
Nr. Î810
au ajutat mult procesul instruc­
comunistă a elevilor grupului
şcolar a constituit una din pro­
blemele Importante ale Întregii
acţiuni multiple pentru reali­
zarea acestui măreţ ţ e l : educa­
ţia comunistă.
Pentru a cunoaşte trecutul de
luptă al clasei muncitoare, or­
ganizaţiile de tineret şi condu­
cerea şcolii a organizat întllnlri
cu luptători ai P.C.R., din anii
ilegalităţii. La o astfel de lntîl-
nire, tov. Pius Covaci, a vorbit
ucenicilor despre lupta partidu­
lui în ilegalitate. Tovarăşul
Bodea Lazăr, absolvent al şcolii
tehnice de maiştri din cadrul
grupului şcolar Hunedoara, a
vorbit elevilor ucenici despre
condiţiile In care el a în­
văţat ucenicia sub regimul bur-
ghezo-moşiereso, despre condi­
ţiile in care cei tineri îşi Însu­
şesc azi meseria şi despre pers­
pectivele generaţiei noastre ti­
nere.
Organizarea timpului
liber, o preocupare
perm anentă
Un loc important în procesul
instructiv-educativ pe linia rea­
lizări sarcinii principale a şco­
lii socialiste — pregătirea tînă-
rului pentru viaţă, pentru pro­
spre acţiuni cultural-sportive
desfăşurate de cele mai multe
ori la cerinţa elevilor şi îndru­
Astfel, în clubul şcolii, au a-
vut loc o serie de acţiuni cu
cartea, în urma cărora la şcoa­
la noastră, s-au format un nu­
măr de 368 purtători ai insig­
nei „Prieten al cărţii“.
In timpul liber, elevii au fost
de asemenea antrenaţi spre con­
cursul „Cine ştie cîştigă“ pe te­
ma : „Dezvoltarea Combinatului
siderurgic „Gheorghe Gheor­
ghiu-Dej“ în anii regimului de-
moorat-popular“.
Rezultatele muncii de educa­
ţie în general, se pot observa
printre altele în multiplele ac­
tivităţi cu caracter patriotic, i-
niţiate de organizaţiile U. T. M.
din clase.
Brigăzile de muncă patrioti­
că, spre exemplu, au realizat în
cursul anului care a trecut
18.340 ore de muncă patriotică,
realiizîntdu-se 118.768 lei eco­
nomii.
?
Aceste fapte şl altele care se
mai pot adăuga, ne îndreptă­
ţesc să afirmăm că întregul co­
lectiv din cadrul grupului şco­
lar, sub conducerea şi îndruma­
pus eforturi susţinute în ceea
ce priveşte pregătirea viitoare­
lor cadre necesare economiei
noastre naţionale.
Prevederile celui de-al Ill-lea
Congres al partidului nostru,
care arată că „Drumul cel mai
sigur spre învăţămîntul superi­
or, spre o calificare profesio­
nală înaltă, trece prin şcoala
muncii în uzine, fabrici, mine,
în gospodării de stat, gospodă­
rii agricole colective“, — con­
stituie pentru noi toţi o călăuză
permanentă In lupta pentru pre­
gătirea cit mai temeinică a ti­
nerelor vlăstare.
MUREŞAN ABEL
director al Grupului şcolar
G.S. „Gh. GheorLrhiu-Dej”
Hunedoara
comandate zilnic de acest magazin
nu sînt suficiente.
— Să vă sculaţi mai de dimineaţă
dacă vreţi să ajungeţi la lapte, spune
casieriţa de la acest magazin, pe un
ton nepoliticos, cumpărătorilor.
Gestionarul magazinului alimentara
din Colonia Cugir, tov. Augustin
Mărgineanu, se scuză şi el cu multă
uşurinţă :
— Mi s-a stricat într-o zi cîteva
kilograme de lapte şi de atunci m-am
învăţat minte. Mai bine să nu ajungă
decit să fje prea mult
Stranie judecată!
R. LAL