Page 64 - 1960-10
P. 64
paf- DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1810
înuiHiiBBBaa
Plecarea din Paris a tovarăşii Le şiiri. *juúáhrwh ş t ir i
Gheorghe Gheorghiu-Dej
PARIS 19 — DE LA TRIMISUL SPECIAL AL TRUL R. P. ROMINE LA PARIS, CONSTAN
AGERPRES j TIN NICUTĂ SJ DE CEILALŢI MEMBRI AI Éi&stjBfc:? 'i’-viEsAËswk
IN SEARA ZILEI DE 19 OCTOMBRIE, TO LEGAŢIEI. isÍMiESKvázssÉxLaKsa^
VARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ÎN CURSUL DIMINEŢII TOVARĂŞII Lucrările Comitetului Lucrările ii
CONDUCĂTORUL DELEGAŢIEI R. P. ROMÎ- GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, LEONTE Politic al O.N.U.
NE LA CEA DE-A 15-A SESIUNE A O.N.U., RĂUTU ŞI ŞTEFAN VOITEC, AU VIZITAT mondiale a ziariştilo.„
PRECUM SI TOVARĂŞII LEONTE RĂUTU SI
ŞTEFAN VOITEC, AU PLECAT DIN PARIS, MUZEUL EU VRU ŞI ALTE INSTITUŢII DE
ÎNDREPTlNDU-SE SPRE TARĂ.
CULTURĂ DIN PARIS. DE ASEMENEA, AU
PE PERONUL GĂRII DE EST, DELEGA
FĂCUT O VIZITĂ LA A40NT VALERIEN, LA
ŢIA A FOST SALUTATĂ DE CĂTRE MINIS MEMORIALUL EROILOR REZISTENŢEI. NEW YORK 19 (Agerpres). - zoluţie în fiecare din aceste probleme
La 18 octombrie, in şedinţa de du- in parte. VJENA 19 (A gerpres). —
Declaraţia iui J. pă-amiază, Comitetul Politic a adoptat Apoi Comitetul a hotărît discutarea In şedinţa de marţi după-am iază a celei de-a doua IntU-
îri unanimitate hotărîrea de a începe celorlalte puncte de pe agendă în ur niri m ondiale a. ziariştilor, care are loc In Raden, Ungă Viena.
discuţia prin examinarea problemelor mătoarea ordine : Problema AAauritamei,
legate de dezarmare, urmînd apoi să problema coreeană, raportul cu privire a început discuţia g en erală asupra principalelor problem e de.
pe ordinea de zi.
discute problema ajutorului acordat A- la folosirea spaţiului cosmic in scopuri In numele lui E. Guirnares preşedintele Uniunii ziariştilor
DELHI 19 (Agerpres). — re trebuie să fie realizat in ur Oprindu-se în continuare a- fricii de către O.N.U. şi problema si paşnice, plingerea U.R.S.S. despre pri din Rio de Jan eiro, Ii. A. M esple, secretar gen eral al acestei
La 13 octombrie, primul mi mătorii 2—3 ani deoarece in supra problemei colonialismului, (naţiei din Algeria. mejdia care ameninţă pacea generală uniuni, a rostit cuvîntul introductiv înaintea începerii discu
nistru al Indiei, Nehru, a pre viitor progresul tehnic rapid şi Nehru a salutat hotărîrea se S-a ajuns la o înţelegere în sensul ca urmare a acţiunilor agresive ale ţiei. In cadrul discuţiei gen erale au luat cuvîntul delegaţii
zentat in faţa membrilor parla cursa înarmărilor vor îngreu siunii Adunării Generale a că la discutarea punctului I de pe or Statelor Unite împotriva Uniunii So Ceylonului şi Japoniei., J. M. Hermann, preşedintele O rgani
mentului indian un raport în na şi mai mult rezolvarea aces O.N.U. de a examina sub toate dinea de zi, vorbitorii se pot •'eteri la vietice- zaţiei Internaţionale a Ziariştilor, T. Rock, secretar gen eral a!
care a analizat situaţia interna tei probleme. aspectele Declaraţia cu privire problemele îndeplinirii hotărîrilor Adu Uniunii ziariştilor polonezi, reprezentanţii statelor Costa Ricn.
ţională actuală. Este timpul ca statele să e- la acordarea independenţei ţă nării Generale din 29 noiembrie 1951) NEW YORK 19 (Agerpres). — Cipru şi Tunisia.
Nehru a acordat principala xamlneze eu seriozitate această rilor şi popoarelor coloniale, cu privire Ia dezarmare, la raportul In dimineaţa zilei de 19 octombrie.
problemă. In legătură cu aceas prezentată de N. S Hruşciov în Comitetului pentru dezarmare, precum Comitetul Politic al Adunării Generale Vorbitorii au chemat la lupta împotriva, dezinformării şi
atenţie problemei dezarmării, ta, primul ministru al Indiei s-a numele Uniunii Sovietice. Orga şi la problemele încetării experienţelor a O.N.U. a început discutarea primului a disimulării adevărului, practicate de organele de presă impe
nizaţia Naţiunilor Unite, a sub termonucleare şi preîntîinpinării răspîn- punct de pe ordinea de zi, problema rialiste, la lupta pentru oglindirea obiectivă a evenimentelor si
problemei lichidării colonialis referit la propunerea lui N. S. liniat primul ministru al Indiei, dirii armelor atomice. Fiecare delegaţie dezarmării, inclusă pe ordinea de zi a vieţii popoarelor, pentru o adeuărată libertate a presei, pentru
mului şi lucrărilor celei de-a Hruşciov, preşedintele Consiliu trebuie să adopte o declaraţie insă va putea prezenta proiecte de re din iniţiativa guvernului sovietic. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale ziariştilor.
15-a sesiuni a Adunării Gene lui de Miniştri al U.R.S.S., cu
rale a O.N.U. Referindu-se la privire la necesitatea discutării cu privire la independenţa tu = m g = = ---- ...= ------- C olaborarea strinsă intre (0ţi ziariştii, a subliniat in cu-
problema dezarmării, primul acestei probleme la începutul turor coloniilor de pe pămînt. vuitul său introductiv delegatul Braziliei, prezintă o însem nă
ministru al Indiei a subliniat că anului viitor. El şi-a exprimat tate excepţională pentru asigurarea unei păci trainice. Reprezen
este extrem de necesar ca a- speranţa că această problemă Referindu-se in continuare la tanţi ai diferitelor ţări ale lumii participă la cea dc-a doua
ceastă problemă internaţională va fi discutată şi că aceasta va intllnire mondială a ziariştilor. Aceasta dovedeşte, a arătat de
Ş e d in ţe le C. € . a l P e€<situaţia din Republica Congo, legatul Braziliei, că ideea coexistentei paşniâe ciştigă un număr
de cea mai mare importanţă duce la slăbirea încordării in Nehru a subliniat că pentru in din ce in ce mai mare de adepţi.
să fie rezolvată cit mai grabnic. ternaţionale. staurarea liniştii în această ţa dim #Ia,nd®
Acordul cu privire la dezarma- ră, este necesar ca parlamentul Nu toţi ziariştii, a spus el în continuare, lucrează in con
diţii identice. Mulţi dintre ei sînt nevoiţi să înfrunte greutăţi
•--------- =ÎZT. ------- « 3 Ccngoului să-şi înceapă imediat HAGA 19 (Agerpres). dezbătute problemele actualei si- de netrecut. Sarcina noastră constă in a ne uni forţele in a
Ziarul „De Vaarheicl“ a publi luaţii internaţionale. Intr-una lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrători
Scopurile S. U. sini direct opuse activitatea şi să ia hotărîri re cat ştirea despre şedinţele Comi din rezoluţiile adoptate de C.C. lor din presă şi a situaţiei, juridice a asociaţiilor naţionale
feritoare la situaţia internă a tetului Central al Partidului Co n! P.C. din Olanda se sublinia ale ziariştilor.
scopurilor africane ţării. ză caracterul realist al politicii
munist din Olanda care a avut de coexistenţă paşnică şi posibi Delegatul Ceylonului a chemat pe participanţii la intllnire
CONAORY 19 (Agerpres). — rnetral opuse adevăratelor inte Nehru a arătat de asemenea să facă totul pentru ca orice articol, orice informaţie să slu
Buletinul săptămânal al A- rese ale poporului congolez, pre că este necesar să se aducă loc în oraşul Amsterdam, la 15 litatea preîntîmpinării războiu jească cauza păcii. înţelegerii şt progresului omenirii.
genjiei^de presă din Guineea şedintele Eisenhower declară că modificări radicale structurii lui. In rezoluţie se arată că răs
scrie că N. S. Hruşciov a fost S.U.A. sprijină şi vor sprijini şi Ifi octombrie la care au fost In cuvîntarea sa em oţionantă, delegatul Japon iei a zugră
marele iniţiator al ideii partici acţiunile actualului secretar ge O.N.U. vit lupta eroică a oam enilor muncii japonezi îm potriva ocupaţiei
pării conducătorilor de state la neral. americane, împotriva 'ratificării tratatului dc „securitate" japo-
lucrările celei de-a XV-a sesiuni punderea în lupta pentru men no-am erican. Această luptă, a declarat el în aplauzele asis
a Adunării Generale a O.N.U. Trebuie să se recunoască cel
Gompararea punctelor de vedere puţin că scopul pe care-l urmă Pentru acordarea imediată ţinerea păcii o poartă în primul tenţei, a fost încununată de. succes. La această luptă şi-au adus
ale tarilor occidentale şi ale ţă reşte America în Congo este a independenţei rind clasa muncitoare din Euro
rilor socialiste a permis noilor diametral opus scopurilor urmă ţărilor colonia! pa occidentală şi America de contribuţia ziariştii, progresişti din Japonia, care tn condiţiile
ţări independente diri Asia şi rite de ţările africane. nord. In rezoluţie se arată că ac
Airica să-şi lămurească înţele unei cenzuri severe şi ale regimului, poliţist, au dus o luptă
sul cuvintelor „prieten“ şi „duş In orice caz, punctele de ve tivitatea delegaţiei sovietice la
man“. Aceste două noţiuni co dere ale conducătorilor ţărilor sesiunea Adunării Generale a inegală In numele unor teluri echitabile. D elegatul Tunisiei a
respund celor două orientări po africane oare au participat la O.N.U. este o contribuţie nepre
litice diferite care şi-au găsit cesiunea de la New York an fost luat apărarea luptei drepte a poporului nigerian pentru liber
expresie ta tribuna actualei se împărtăşite în mult mai mare A DDI S A B E B A 19 ( A g e r p r e s ) . coloniile ar trebui să treacă ţuită la cauza păcii. Cuvîntarea
siuni a Adunării Generale a măsură de Hruşciov decît de lui N. S. Hruşciov şi cuvîntările tate împotriva colonialiştilor francezi şi a acoliţilor lor
O.N.U. Eisenhower sau de alţi re p re ¦ TASS transmite : printr-o anumită perioadă „de celorlalţi conducători ai ţărilor
zentanţi ai S.U.A.“. Ziarul Voice of Ethiopia“ a pregătire în vederea indepen socialiste, se spune în rezoluţie, T. Gam baa. delegatul Republicii C osta-R ica, a. declarat că
©riticînd politica S.U.A. faţă publicat ia 18 octombrie un ar au atras atenţia sutelor de mi
de Songo autorul articolului Buletinul subliniază că pro ticol în care sprijiv.fi propunerea denţei“, pentru a evita repeta lioane de oameni asupra celor el a fost destituit din funcţia de preşedinte a! O rganizaţiei
scrie t „In timp ce Nkrnmah şi rea evenimentelor congoleze, mai mari probleme ale timpuri
iectul sovietic de Declaraţie cu cu privire la lichidarea totală lor noastre. ziariştilor, numai pentru faptul câ a apărat interesele oam eni
Nasser declară că reprezentanţii şt imediată a colonialismului, slnt calificate de ziar ca o în
secretariatului general a! O.N.U. privire la acordarea independen cercare „de a tergiversa acorda lor muncii împotriva monopolurilor imperialiste.
în Songo au săvîrşit acţiuni dia- jresentatâ de conducătorul gu
ţei ţărilor şi popoarelor coloniale
vernului sovietic N. S. Hruşciov rea independenţei popoarelor C.C. al P.C. din Olanda a su
corespunde inţereselor vitale ale
africanilor. la cea de-a 15-a sesiune a Adu coloniale". bliniat că hotărîrea Concrresu-
lării Generale a O.N.U.
„Dacă s-ar face o analiză a lui Partidului l aburist din Ar,- itarea
Exprimînd părerea opinie’ pu
dice etiopiene, ziarul scrie că cauzei izbucnirii crizei în Con glia cu privire la renunţarea ii; Otto Grofewohl
..această propunere poate ş! tre go, subliniază ziarul — nimeni mod unilateral [a arma n u cle a ră
buie să fie sprijinită de toii. nu va putea nega că această BERLIN 19 (Agerpres). —
se întemeiază pe înfct'^<rnrea re Ziarul „Die Volksarmee“ a
ală a alegerii între dezarmare publicat cuvîntarea rostită de merican şi ale subalternilor le
criză a fost provocată de colo si exterminarea în masă. Otto Grotewohl, preşedintele le vine tot mai greu să se opu
atară de colonialişti". Consiliului de Miniştri al R.D.G., nă năzuinţei popoarelor spre
în faţa unor ostaşi ai Armatei pace. In Organizaţia Naţiunilor
Aserţiunile colonialiştilor că nialişti. Noi — africanii, scrie C.C. al P.C din Olanda n populare naţionale a R.D.G. In Unite, raportul de forţe se în
cuvîntarea sa. Otto Grotewohl a clină tot mai mult în favoarea
in încheiere „Voice of Ethiopia“. chemat pe oam -ui muncii olan subliniat că sarcina oamenilor păcii.
dezi la lupta împotriva înarmA
HAMMARSKJOELD A fric a na are nevoie cerem acordarea independenţei Otto Grotewohl a arătat în
SE JUSTIFICĂ de baze militare tuturor celor care nu au dobin- rii armatei olandeze cu arma a- continuare că în prezent forţele
dit-c încă". tomică, pentru o Olandă elibe
rată de arma atomică.
CAIRO 19 (Agerpres). — -Ţurţur
Luîncl cuvlntul la 17 octom muncii din R.D.G. este în pri păcii au trecut la ofensivă şi în
MC>S@©VA 19 (Agerpres).— pe care l-au anunţat Ghombe şi brie în cadrul unei conferinţe :boiu!u«s3 mul rind să întărească neînce Germania. Acest lucru este do
'iotr Egorov, comentatorul a- Mobutu, este susţinut de mono de presă la Cairo, Uera Ambito, tat statul muncitorilor şi ţăra vedit de planul poporului în
enţiei TASS, scrie : nilor. Pentru Armata populară
polurile americane şi belgiene reprezentantul Kenvei în Aso din Algeria! naţională, aceasta înseamnă că problema germană si de memo
Discuţia politică generală din c.are urmăresc dezmembrarea ciaţia africană din R.A.U. a de trebuie să realizeze un aseme randumul adresat, de guvernul
I.N.U., care a durat aproape o Republicii Congo şi separarea clarat ca nimeni nu este in sta PARIS 19 (Agerpres). TASS filor omului şl ai mai multor al nea nivel al pregătirii de luptă R.D.G. celei de-a 15-a sesiuni
mă, a pus în lumină activita- provinciei Katanga, cea mai bo re să oprească creşterea mişcă transmite : tor organizaţii de masă au adre care să-i permită să zdrobeas a Adunării Generale a O.N.U. cu
?a câtuşi de puţin ireproşabilă gată provincie din republică. rii de eliberare naţionale în A- că în faşă oi îce provocare mi- privire la dezarmarea generală
esfăşurată în Gongo de către Cercuri tot mai largi ale o- sat populaţiei un apel în care litaristă împotriva Republicii şl completă a celor două steri o
iammarskjoeld, secretar gone Hammarskjoeld se referă la frica pentru independenţa de piniei publice din Franţa se în o cheamă „să-şi demonstreze e- Democrate Germane. germane, orecum şi de declara
ai al O.N.U. In cursul unor „lupta confuză şi conflictele“ din plină. cadrează în lupta activă împo nergic năzuinţa spre încetarea ţia comună a guvernelor Repu
Congo. Dar tocmai Ham triva interminabilului război co războiului din Algeria pe calea Sarcina izgonirii definitive a blicii Socialiste Cehoslovace
ezbateri însufleţite în faţa în- Bazele militare ale N.A.T.O. şt lonial din Algeria. In oraşul tratativelor“. războiului din viaţa popoarelor Republicii Democrate German'
-egii lumi a tost demascat ro- marskjoeld a contribuit la aceas bazele americane de rachete în Boulogne sur mer (departamen se află astăzi pe ordinea de zi Republicii Populare Polone st
j'l nedemn al secretarului ge- tă situaţie. El nu a folosit for Kenya, pe insula Zanzibar. Afri tul Pas de Calais) reprezentanţi La Marsilia, Ia chemarea or a istoriei. Această sarcină este Uniunii Republicilor Sovietice
eral care face jocul forţelor im- ţele armate ale O.N.U. în spriji ca Centrală şi Uniunea Sud-A- ai organizaţiilor locale ale Par ganizaţiei locale a Uniunii Ti rezolvabilă, a subliniat O. Gro
erialiste ce încearcă să pună nul parlamentului şi guvernului fricană „vor fi folosite pentru tidului Comunist Francez, Parti neretului Comunist a avut Ioc tewohl, deoarece forţele socia Socialiste.
in nou jugul robiei coloniale congolez, la a căror cerere, în Înăbuşirea mişcării noastre de dului Socialist, Confederaţiei Ge. o demonstraţie a tineretului sub lismului şi păcii, conduse de
e grumazul poporului congo- treacăt fie zis, au fost trimise eliberare naţională pentru liber lozinca „pentru pace în Algeria“. Uniunea Sovietică, cresc tot mai Otto Grotewohl a subliniat că
;z. Şi, cu toate acestea, Ham- aceste trupe, ci în spri jinul for nerafe a Muncii, Confederatei mult în toate domeniile relaţii în centrul propunerilor R.D.G
narskjoeld se străduieşte să se ţelor care se pronunţă împotri tate şi independenţă şi de aceea franceze a muncitorilor creştini O demonstraţie a avut loc de lor internaţionale. cu privire ic dezarmare se află.
va organelor puterii alese în mod ne pronunţăm cu toată fermita „Force Ouvriere“, Ligii' dreptu- asemenea intr-o suburbie a ora problema încheierii tratatului
ustitiee. legal. Trupele O.N.U. au creat şului Lyon. O dovadă vie o "!-r-rij! dezvol de pace cu cele două state ger
condiţii pentru acţiunile trăda- tea împotriva lor. Africa nu are tări, a continuat O Grotewohl. man'- r-i ecpiU^narea problemei
La sfîrşitul discuţiei generale, toare ale agenţilor imperialişti nevoie de baze militare“. o constituie cea de-a 15-a se Berlinului r-cri-c-ntai. El a sub
Iammarskjoeld a dat, aşa cum Ghombe şi Mobutu, urîţi de po siune a Adunării Generale a Or liniat că înehpri'.rea tratatului
porul congolez. Şi astăzi, cînd inieSi de pace precum şi soluţionarea
spus el, „lămuriri“ asupra^po- terenul fuge de sub picioarele a- ganiza.! iei Naţiunilor Unite.
problemei Berlinului occidental
itioii promovate de el în Con-
;o. Esenţa lungului său discurs
-a rezumat la aceea că el a cestor trădători şi în Katanga PARIS 19 (Agerpres). — TASS introducerea unei serii întregi de a- şoc comune“ în cadrul N.A.T.O. Desfăşurarea lucrărilor sesiu ar constitui un pas hotărâtor po
uat apărarea fărădelegilor să- se intensifică mişcarea de elibe transmite : mendamente. Primul ministru Michel Debré, care nii arată că forţelor reacţionare
îrşite de aparatul său în Con- rare, comandamentul O.N.U. în ale capitalului monopolist a- calea spre tnfrînarea militaris
jo şi a pus la îndoială observa cheie cu Ghombe un „acord“ cu La 18 octombrie in Adunarea Na Proiectul de lege cu privire la crea a luat cuvîntul în şedinţa de dimineaţă mului vest-germ an.
r e critice exprimate în^ legătură privire la ocuparea de r nlre tru ţionala Franceza a început discutarea rea „torţei de şoc atomice“, care îm a Adunării Naţionale, a argumentat ne
,u activitatea sa de către dele pele O.N.U. a regiunilor unde au proiectului de lege prezentat de gu pinge Franţa pe calea cursei continue cesitatea adoptării proiectului de lege .. TS"
gaţiile mai multor ţări din Eu- ioc acţiuni de masă ale popu vern cu privire la crearea în decurs a înarmărilor, a stirnit proteste în „prin sarcinile consolidării lumii occi
•opa, Asia. Africa şi America laţiei împotriva regimului ma de cinci ani a aşa-numitei „torţe de cercurile largi ale opiniei publice din dentale şi a Uniunii Atlantice“. De ri din armata vesf-germană
.aţină. Dar Hammarskjoeld nu rionetă al lui Ghombe. Se înţe şoc atomice“, cu alte cuvinte cu pri ţara. In ultima vreme, din iniţiativa putatul Jean-Paul David a prezentat
i izbutit să scoată petele mur lege că acest acord a făcut să vire la înzestrarea forţelor armate fran Consiliului Naţional ai Păcii, a unei propunerea ca din cauza situaţiei crea continuă si freaca în R. D. Germană
dare de pe uniforma sa. Disj exalte de bucurie cercurile colo-- ceze cu armament nuclear. serii de organizaţii politice, sindicale te să se amine discutarea proiectului
¦ ursui său nu a făcut decît sa nialiste unde, potrivit relatărilor şi obşteşti, s-au desfăşurat mitinguri le lege guvernamental. Adunarea Na BERLIN ly (Agerpres). d iu irucţie de tancuri-artilerie.
confirme că el se încăpăţîneaza apărute în presa străină, el a In şedinţa de dimineaţă deputaţii au de masa şi adunări ui cadrul carora ţională a respins această propunere. Rolf Schwarz, marinar al flotei
:a şi înainte în politica sa de fost apreciat ca o „victorie stră ascultat pe raportorii comisiilor Adu participanţii s-au pronunţat cu hotarire Grupul parlamentar al Partidului Co Militari ai armatei vest-ger- maritime militare vesl-germcue
încurajare a colonialiştilor. _ nării Naţionale în problemele finanţe împotriva creării „torţei de şoc alo-, munist Francez a votat în favoarea şi alţii.
lucită“ a lui Ghombe. Colonia lor, apărării naţionale şi pentru afa mice“, care nu corespunde cituşi de amânării dezbaterilor. Deputaţii comu nuiue continua sa troaca m Re
In timp ce Hammarskjoeld cerile externe, care au discutat in puţin intereselor naţionale ale Franţei, nişti an dat publicităţii un comunicai Soldaţii Bundeswehrului c i
îndeamnă Adunarea „să contri liştii speră ca prin baionetele prealabil proiectul de lege guverna intereselor asigurării securităţii ci ş> iri care subliniază că ei doresc să-şi publica Democrata Germană. tează drept cauza trecerii lor in
buie“ la instaurarea pacn şt trupelor O.N.U. să !năbuşe lupta mental. este diametral opusa năzuinţei opiniei exprime opoziţia împotriva proiectil lui R.D. Ger mă pregătirile inten
dreptăţii în Congo, marionetele publice tranceze de slăbire a tensiunii de lege militarist cu privire la crearea După cum transmite agenţia se în vederea unui război ato
poporului congolez pentru liber Comisia financiară a Adunării Na internaţionale. „torţei de şoc atomice“. Noul program mic, desfăşurate în rîndurile ar
imperialiştilor, Ghombe şi M°- ţionale a aprobat cu o majoritate de militar, subliniază deputaţii comunişti, A.D.N , ui fiecare zi militari ai matei vest-germane. Ei arată de
tatea şi independenţa patriei sale- numai un vot proiectul de lege cu pri Proiectul de lege guvernamental in- asemenea că în unităţile Bun-
butu, care se află sub oblăduirea vire Ia crearea „forţei de şoc atomi tîmpinâ de asemenea opoziţia grupări vine în contradicţie cu politica de mic armatei vest-germane cer punc deswehrului pregătirea ideolo
In discursurile rostite în A- ce“; membrii comisiei au scos in e- lor politice care iac parte din majori gică a trupelor se întemeiază pe
O.N.U., intră în cârdăşie asupra dunarea Generală Hammarsk videnţă faptul că traducerea in viaţă tatea guvernamentală a parlamentului şorare a încordării internaţionale şi telor de primire din R..D. Ger propaganda în favoarea urii fa
a acestui program, care va necesita Aceste partide critica proiectul de lege ţă de alte popoare şi a cererilor
unor acţiuni comune împotriva joeld caută să-şi „captiveze“ au 3.116 miliarde de franci vechi, in afara pentru [aptul ca el va atrage după sine de dezarmare atomică, unica politică mană pentru persoanele strănut revanşarde.
de uriaşele cheltuieli pentru războiul cheltuieli care sînt peste puterile Fran
guvernului central condus de ditorii prin basmul despre „e- diri Algeria, ar împovăra în cel mai ţei, tara sa-i ofere garanţii reale de. de natură să asigure securitatea, mă tale din Germania occidental,, Militarii din Bundeswehr ve
înalt grad bugetul francez. Este sem securitate. Iu locul „forţei atomice de niţi în R.D. Germană declară
Lumumba şi împotriva politicii forturile O.N.U. în scopul men nificativ faptul câ în Comisia pentru reţia şi viitorul Franţei. să li se acorde dreptul de azii că, dîndu-şi seama de caracterul
apărarea naţională proiectul de lege şoc proprii uncie partide burgheze
'acestuia de apărare a indepen ţinerii independenţei, integrităţii, al guvernului a fost de asemenea cri [n şedinţa dc după-amiază a Adu Printre soldaţii Bnndeswelirulu: agresiv al armatei vest-germane,
ticat serios şi a iost aprobat abia după preconizează crearea uneir-„forţe dc
denţei şi integrităţii teritoriale păcii şi progresului în Gongo“ nării Naţionale au fost reluate dezba care au trecut în ultimele săp- ei nu mai doresc să urmeze pe
a Republicii Gcngo. Nu este un Viaţa dovedeşte însă că activi terile pentru care s-au înscris aproape tămîni în Republica Democrată utilitariştii de la Bonn.
secret pentru nimeni că planul tatea practică a secretarului g 10 de vorbitori. Germană tigure.viu subofiţerii:
de creare a „Confederaţiei sta- neral urmăreşte atingerea unor Horst Petersscn din unitatea ..
telor independente din Congo“. scopuri diametral opuse 3-a sanitară încartiruită la De-
delsdorf, aviatorul Kmiis-Dioter
Korn de la escadrila dc trans
port din Buckeburg, caporalul
Horst Hctkamp de la unitatea
de ţiionieri din Krcncld, soldatul
Alfred Lemp, din batali 11
R e d â c tîL ş L adrninistraţia ziarului: s L Y ^ e 75; Taxa' plătită in numerar conform' aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R. ou 263:32Q din 6 noiembrie 1*49, - T ig r u l: întreprindere. Poligrafică „1 Mai“ - Deva.