Page 65 - 1960-10

, -Ţ -ţ
malsocialismului
Am il XSI. Nr. 1811
Noul în v in g e .
S ă -l stim u lă m
In Raportul prezentat de tovarăşul cel mai înalt nivel al tehnicii, din care
Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al Ill-lea multe se vor înălţa în regiunea noas­
Congres al partidului, se arată tră. Amintim printre multe altele, noi­
că una din sarcinile fundamen­ le secţii de furnale şi laminoare la
tale ale planului şesenal este
„extinderea mecanizării şi au­
tomatizării producţiei, reutilarea
întreprinderilor existente şi în­
zestrarea noilor întreprinderi cu
utilaje şi agregate la nivelul ce­
lor mai noi realizări ale tehni­
cii ; aplicarea în producţie în
măsură tot mai largă a proce­
selor tehnologice moderne”.
In lumina acestei sarcini, nu de
mult, Comitetul Central al partidului
şi Consiliul de Miniştri, au adoptat
o hotărire cu privire la ridicarea ni­
velului tehnic al producţiei, în care
s-au arătat succese- ........ .....3..s.a..B...g..e.a.B...a.B...B..g..g.m....g.c cuceririlor ştiinţei
le obţinute în ul­
timii ani în ridica- RrOCjreSU I f e h n ic — nedoara, în Valea
rea nivelului teh­ !a ordinea zile i
nic al producţiei,
s-a făcut o analiză
temeinică a lipsurilor care mai exis­
tă în această direcţie şi a stabilit o
serie de măsuri privind progresul teh­
nic în economia ţârii
După cum se ştie, sporirea produc­
tivităţii muncii, a producţiei, reduce­
rea preţului de cost, sînt condiţionate
în mare măsură de progresul tehnic.
Acesta, la rindul său, depinde de o
serie întreagă de factori, printre care. me. Mecanizarea, după cum bine e
în primul rind, de mecanizarea şi au­
tomatizarea complexă a producţiei.
In regiunea noastră, au fost înăl­ me moderne, luarea unor măsuri teh-
ţate în anii puterii populare, puternice nico-organizatorice care să asigure fo­
agregate industriale — Furnalele 5-6
oţelăria Martin nr. 2, laminoarele
bluming şi de 650 mm., furnalul nr. 1
din Călan, Termocentrala Paroşen! —
prevăzute cu un înalt grad de meca­
nizare şi automatizare a proceselor
de producţie, au fost făcute investi­
ţii mari în minele Văii Jiului, la Te-
liuc şi Ghelar.
Acest lucru a contribuit la obţi­
nerea unor înalţi indici tehnico-eco-
nomici, lucru dovedit de creşterea con­
tinuă a indicilor de utilizare în side­
rurgie, de randamentele superioare ob­
ţinute în minerit, de reducerea con­
tinuă a investiţiei specifice.
Urmînd neabătut politica de indus­
trializare socialistă a ţării, partidul a
stabilit prin planul de 6 ani con­
struirea de noi obiective industriale, la (Continuare in pag. 3-a)
început bun
încă înainte de deschiderea noului an
de învăţămîut de partid, birourile or­
ganizaţiilor de bază nr- 1 şi 2 din
sectorul turnătorii al uzinei „Victoria“
Gălan au luat măsuri pentru ca cercu­
rile şi cursurile să-şi desfăşoare acti­
vitatea în condiţiuni bune. Astfel, s-a
stabilit locul unde se vor ţine semi-
nariile pentru fiecare cerc, iar cursan­
P r in tr e constructorii n o ii Hunedoareţilor li s-a indicat din timp materialul
bibliografic necesar. Pentru a veni în
sprijinul propagandiştilor, în ziua de
13 octombrie, s-a organizat cu aceştia
o consfătuire.
De asemenea, la fiecare cerc şi curs
a fost repartizat cîte un membru al
biroului organizaţiei de bază.
Datorită acestor măsuri, încă de la
primul seminar s-a observat o frecven-
Moi construcţii
Colectiviştii din satul Tisa,
raionul Ilia, deşi s-au unit nu­
mai în anul acesta în marea fa­
milie, au realizat lucruri fru-
moase. încă de la început, noii
colectivişti şi-au îndreptat aten­
ţia spre realizarea unor construc­
ţii. In toamna aceasta ei au
construit un patul cu o capaci­
tate de 100 tone porumb şi în
prezent construiesc un grajd cu
o capacitate de 70 vite mari.
Valoarea grajdului, prevăzută în
deviz, se ridică la 100.000 lei.
Folosind materiale din resurse
locale, procurîndu-le din venituri
proprii şi efectuînd un număr
mare de ore de muncă volunta­
ră, colectiviştii din Tisa vor rea­
liza economii la construcţia graj­
dului de circa 60.000 lei.
O contribuţie deosebită la e-
iectuarea lucrărilor au adus-o
colectiviştii Trandafir Pătraşca
şi losif Furdui, care împreună
au confecţionat şi au ars 46.000
bucăţi cărămizi. S-au evidenţiat
de asemenea, Nistor Gheorghe,
Teofil Nistor şi alţii care au aju­
tat la toate muncile.
GH. LĂPUGEANU
corespondent
!: - l,*,- r -.jn tc s 'S
Hunedoi .¦¦¦. Deva PBOLETARf WW T O A T E Ţ Ă R I L E , V N l Ţ I - V A t CONTINUÎNDU-ŞI d ru m u l s p r e p a t r ie
'fg ffln sri Tovarăşul
© V. PîŢAN: Se înfăptu­ Gheorghe Gheorghiu-Dej
iesc angajamentele colectiviş­ a sosit la V iena
tilor (pag. 2 -a );
® A. JURCA: Să dezbatem
problemele cheie! (pag. 3-a); VIENA 20. - DE LA TRIMISUL SPECIAL AGERPRES :
@ Mitingul oamenilor mun­ TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, CONDUCĂTORUL DE­
4 pagini 20 bani cii din Moscova. Cuvîntarea LEGAŢIEI R. P. ROMI NE LA CEA DE-A 15-A SESIUNE A ADUNĂRII
lui N. S. Hruşciov (pag. 4-a). GENERALE A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE, PRECUM Şl TOVA-
RAŞII LEONTE RAUTU ŞI ŞTEFAN VOITEG, AU SOSIT IN SEARA
Vineri 21 octombrie 1960 ZILEI DE 20 OCTOMBRIE LA VIENA, UNDE AU FOST 1NTIMPINAŢ1
DE REPREZENTANŢI AI MINISTERULUI DE EXTERNE AL AUSTRIEI,
r-»r T oate iorţtele DE MEMBRI AI CORPULUI DIPLOMATIC ŞI MEMBRI AI LEGAŢIEI
R. P. ROMINE.
1
¦) PE TERITORIUL FRANŢEI, PI NA LA FRONTIERA ELVEŢIANĂ,’
Muncitori fruntaşi 7 l a s e m ă n a tu l c u ltiir ilo r DELEGAŢIA A FOST ÎNSOŢITA DE TOV. CONSTANTIN NIGUŢA, MI­
de la E. M. Deva NISTRUL R. P. ROMINE LA PARIS- LA BASEL, DELEGAŢIA A FOST 1N-
de to am n ă! TIMPINATA DE MINISTRUL R. P- ROMINE LA BERNA, GRIGORE
GEAMANU. ÎMPREUNA GU MEMBRII LEGAŢIEI, GARE AU ÎNSOŢIT-O
PE TERITORIUL. ELVEŢIEI. LA FRONTIERA AUSTRIEI, IN 1NTIMPINA-
Pe aceste terenuri au fost transpor­ REA DELEGAŢIEI A VENIT TOV. VICTOR DIM1TRIU, MINISTRUL R-P.
tate pînă în prezent peste 700 tone în­ ROMINE LA VIENA. ______ ____ _______________
Fruntaşi pe comună grăşăminte naturale precum şi 4.500
kg. superfosfat.
In aceste zile, pe ogoarele gospodă­
riilor agricole colective de pe raza Dacă analizăm însă posibilităţile de
Hunedoara, preparaţia de la Coroeşti comunei Mărtineşti, raionul Orăştie, oa­ care dispune această gospodărie, ne Să ştii sâ-fi alegi
menii muncesc de zor pentru urgen­ putem da uşor seama că rezultatele ob­
— Valea Jiului ş.a. tarea lucrărilor agricole. Pînă la data ţinute pînă acum nu sînt satisfăcă­
de 19 octombrie a.c., la gospodăria a- toare. Printr-o muncă mai bine orga­
Din toate acestea rezultă importan­ gricolă colectivă din satul Jeledinţi, nizată, recoltarea culturilor de toamnă
putea începe din timp. Dar în această
ţa pe care partidul o acordă în per­ de pildă, porumbul a fost cules de pe privinţă, la G.A-C. din Mărtineşti au prietenii AW XAAVi
existat serioase lipsuri. Nu au fost
manenţă progresului tehnic. 43 din cele 90 ha. cît au fost însă- folosite din plin toate forţele de muncă,
mînţate. S-au recoltat, de asemenea uneori participarea la muncă a lăsat
Oamenii muncii din regiunea noas­ cartofii de pe 3,5 ha. şi sfecla de za­ de dorit etc- Aşa se explică de ce pînă — Ia te uită in ce hal e...f miţlnău-l cîte toate, a reuşit
hăr de pe 3 din cele 4 ha. cultivate în prezent nu s-a recoltat porumbul să-l atragă, astfel incit, după
tră, sub îndrumarea permanentă a or­ cu această plantă. decit de pe 27 ha., cartofii de pe 2 — Ne-a făcut de rîs !...
ha., iar sfecla deloc. ce au ieşit din spital, i-a de­
ganizaţiilor de partid, au trecut la Odată cu recoltatul culturilor de in jurul gazetei de perete venit cel mai „bun prieten“.
toamnă, colectiviştii din Jeledinţi îşi a- Vremea este destul de înaintată. Pen­ Frecventau împreună toate >
traducerea în viaţă a hotărîrilor parti­ chifă obligaţiile contractuale. Pînă în tru a se intensifica lucrările agricole erau strlnşi aproape toţi mun­ balurile, cutreierau restau- >
prezent, ei au predat bazei de re­ trebuie folosită întreaga capacitate de ra.nt.ele. Rareori se intimpla L
dului, promovînd cu curaj tehnica cepţie 8.000 kg. cartofi şi 21.000 kg- lucru a maşinilor, a atelajelor şi a citorii din secţie. Unora a- ca pe unde treceau ei să nu >
sfeclă de zahăr. braţelor de muncă. se işte scandal. Bineînţeles, ţ
nouă. In întreprinderi au fost formate proape că nu le venea să-şi
Arăturile pentru însămînţarea griu­ Numai cauze obiective ? vinovatul era întotdeauna 2
colective de muncitori fruntaşi, tehni­ lui sînt şi ele avansate. Pînă la a- creadă ochilor. Deasupra unui „puştiul“. El era cel care se s
ceeaşi dată colectiviştii de aici au în- La gospodăria agricolă colectivă djn
cieni şi ingineri, care au primit ca sămînţat 30 ha. cu orz şi 36 ha. cu satul Turmaş, efectuarea lucrărilor a- articol intitulat „Ce părere îmbăta mai repede şi nu-şi ţ
grîu, şi au pregătit pentru însămînţâri gricole se desfăşoară nesatisfăcător- mai dădea seama ce face. ?
sarcină studierea posibilităţilor de in­ încă 60 ha. Rătnînerea în urmă a însămînţărilor au tovarăşii noştri despre a-
se datoreşte faptului că recoltarea cul­ Utemiştii din secţie i-au a- L
troducere pe scară cît mai largă a Pentru obţinerea unor producţii mari turilor de toamnă şi mai cu seamă a ceastă comportare“, era prin­ tras atenţia in nenumărate >
în anul viitor, colectiviştii din Jele­ porumbului, în locul căruia urmează rinduri lui Focşăneanu că >
dinţi au pregătit cu atenţie seminţele- să se însămînţeze grîu este întîrziată- să fotografia unui tînăr, in noul său „prieten“ îl poartă L
Aşa se face că pînă în prezent toată Porumbul a fost recoltat de abia de pe pe un drum greşit. Cuvintele >
şi tehnicii. La Hu­ sămînţa necesară a fost selectată şi 11 ha., ceea ce reprezintă doar un stare de ebrietate. Avea fi­ lor s-au adeverit. Acum. toţi >
tratată. Pentru ridicarea fertilităţii so­ sfert din suprafaţa cultivată : recolta­ citeau la gazeta de perete >
lului, colectiviştii au transportat şi tul sfeclei de zahăr şi a cartofilor, gura buhăită, părul răvăşit şi cum Intr-o seară, la restau- )
încorporat în sol peste 2.200 tone gu­ nici măcar n-a început. rantul „Carpaţi“ a avut ati- l
Jiului, la Gugir şl ^ esle unul dintre cei mai buni ^ noi de grajd- In plus, pe fiecare ha. cu. privirea aţintită undeva tudine necuviincioasă faţă de /
Sebeş, Gălan sau s-au dat întie 200-300 kg. siipertosfat. Vinovaţi de această întîrziere se fac soţiile unor m.uncitori. ce se i
L mineri de la Ex<ppllooatarea minie- tovarăşii din consiliul de conducere, in gol. Fularul ii atirna după aflau în local şi a fost ăefe- *
Printre colectiviştii fruntaşi în aceas­ brigadierii şi comitetul executiv al sfa­ rit miliţiei, cum cu trei seri
Brad, aceste colec­ L ră Deva. Dc cînd lucrează ia tă campanie, se numără comunistul An­ tului popular comunal, care nu s-au gît în dezordine, iar pe pal-
tive au venit deja cu propuneri va­ ton Bokoşi. Beniamin Vinţe, EEsabeta preocupat în suficientă măsură de buna mai tirziu, la restaurantul
r orizontul 30 m., echipa pe care Vinţe şi Francisc Fekete. desfăşurare a campaniei de toamnă. tonu-i negru se distingea o „Arieşul“, a strins preşurile
ăe pe jos in hazul „prieteni­
loroase. cuprinse în planuri de mă­ S w f posifoiHtăfi să se In scopul impulsionării arăturilor şi pată mare de noroi.
suri concrete, care au început să prin­ însămînţărilor de toamnă, consiliile de lor“ şi spre indignarea tutu­
t o conduce n-a rămas niciodată re&lizeze mai m u lt! conducere, cu sprijinul comitetelor exe­ Fotografia a fost făcută ăe ror clienţilor.
cutive ale sfaturilor populare comuna­
dă viaţă. L cu planul neîndeplinit. Acest suc- Lucrările agricole de toamnă se des­ le, trebuie să ia grabnice măsuri pen­ organele de miliţie şi expe­ Biroul organizaţiei U. T. M.
făşoară intens şi la gospodăria agri­ a hotărît să pună cazul în
t j colă colectivă din Mărtineşti, Avînd te­ tru folosirea tuturor mijloacelor şi for­ diată organelor de partid şi discuţia adunării generale.
L ces se datoreşte îndeosebi bunei renul pregătit din timp, colectiviştii de
Avînd în vedere că mecanizarea şi aici, au reuşit ca pînă la data de 1 ţelor de muncă existente. . U.T.M. din secţia turnătorie a Şedinţa a fost neobişnuit de
automatizarea proceselor de producţie lucrului !a locul de ~) octombrie a.c. să termine însămînţatul lungă. Au luat cuvîntul a-
sînt factori importanţi ai progresului orzului pe toată suprafaţa (17 ha-)- S. ORBONAS < U. M. Cugir, împreună cu. o proape toţi utemiştii. A vor­
tehnic, colectivele respective şi-au în­ Pînă la 19 octombrie, au fost însă- bit şi Mihai Boţa:
dreptat atenţia înspre aceste proble­ mînţate cu grîu 27 din cele 159 ha. $ informare asupra faptelor să-
planificate. — Ţi-am spus de atttea oii
$ vîrşite de tînărul Dumitru să laşi prietenia cu Duduş,
Focşăneanu, în stare de e- că ai să ajungi rău. Nu m-ai
X brietate. ascultat. Credeai poate că am
ceva cu voi.
ştiut, presupune înzestrarea unităţi­ ? In timp ce majoritatea
lor economice cu utilaje şi mecanis­ — Nu, n u ! Focşăneanu nu
( muncitorilor din secţie eraţi
mai poate ramine in mijlo­
< strînşi în jurul gazetei ăe pe- cul nostru — spunea loan
Haier — roşu de indignare.
L rete. Dumitru Focşăneanu se
Mai mare ruşinea: într-o
losirea acestor utilaje în cele mai s afla la colţul roşu. Şedea pe
bune condiţiuni.
\ bancă, şi plîngea. Cuvintele
In această direcţie, ia noi în re­ > calde ale tovarăşilor Nicolae
giune, s-au făcut şi sînt pe cale de
a se face paşi însemnaţi. In minele <ţ Rutcovschi, secretarul orga­
Văii Jiului, de pildă, e prevăzut a se
arma metalic în acest trimestru 6 a- nizaţiei ăe partid, şi loan
bataje frontale la Lnpeni. 4 la Lonea.
2 Ia Vulcan, a se introduce în stra­ Tuşa, secretarul organizaţiei
tul 15 al minei Lupeni 2 transportoare
blindate e tc .; Ia exploatările forestie­ ăe U.T.M., îi mergeau la ini­
re continuă să sosească noi fierăs­ mă. îşi dădea seama că n-a
traie mecanice, funiculare; ia fabrica făcut bine. că s-a compromis.
„Ardeleana“ din Alba luiia s-au in­ — Prietenii... prietenii m-au
trodus benzi rulante la secţiile tras,
adus aici... Mihai — spunea
el printre suspine. Ca prin
<rî&.. "M M M ceaţă îşi aminti cuvintele lui
M . a .. .É m m Mihai Boţa, care lucrează
p- Gu toate că-i tînăr, elec'ricia-
Ungă e l : „Să te laşi ăe prie­
;m -- tenia cu Duăuş. Fa nu-ţt a-
tălpuit şi Fasonat etc. Toate acestea chi.ce nimic b u n !“.
au drept scop creşterea productivităţii
[ nul Gheorghe Dinră, de la Ex- I i in , PRIETENI Petru Mihai, sau Dudaş, secţie de tineret ca a noas­
p ploatarea minieră Deva posedă ţ a cum i se mai spune, este
mult mai in virstă clecît Foc- tră să avem un asemenea
om...
[ un bogat bagaj ele cunoştinţe în , şăneanu. A fost căsătorit pî- Discuţiile au fost aprinse.
meseria pe care o profesează. La Zlatna a avut loc de cu- femeilor din Mihalţ în colabora­ \ nâ acum nu mai puţin decit Unii îl condamnau, alţii îl
re cu consiliul comunal
vind, cu prilejul Lunii prieteniei A.R'.L.U.S., la care au participat < de două ori Ambele soţii l-au compătimeau. Dumitru Foc­
romîno-sovietice, un simpozion numeroase femei din localitate. şăneanu îi asculta pe toţi cu
El a intervenit de multe ori cu cu tema : „Femeile sovietice con­ ) părăsit. Copilul i-l întreţine capul în pămlnt şi cu ochii
succes în cazul defecţiunilor i- structoare ale comunismului“. In discuţiile care au avut loc, înlăcrimaţi. Tovarăşii lui ăe
vite ia reţeaua electrică, asigu- La simpozion a luat parte un fefneile au scos în evidenţă ţ maică-sa. El. vine acasă sea- muncă îl judecau...
rînd astfel minerilor condiţii mare număr de femei. munca creatoare a femeilor so­
bune de lucru. vietice, lupta lor neobosită pen­ $ ra tîrziu. întotdeauna tur- — In producţie dă rezulta­
tru triumful cauzei păcii. te bune, nu lipseşte nicioda­
ţă bună, de peste 95 la sută. La cursul \ mentat şi pus pe ceartă. La tă, işi realizează sarcinile cu
seral anul II, frecvenţa a fost de 9S * regularitate — simneau unii.
la sută. < uzină, a trecut aproape prin Dacă-l excludem o să ajungă
Cu prilejul Lunii prieteniei şi mai rău. Va trebui să ne
romîno-sovietice, la propunerea toate secţiile. Şi este de a-
femeilor din oraşul Alba luiia, ocupăm mai mult de el. să-l
GH. SPERIOS comitetul orăşenesc al femeilor. < juns să stea citeva săptămini ajutăm să iasă de sub influ­
In colaborare cu consiliul oră­ enţa „prietenilor“...
corespondent Un simpozion eu aceeaşi temă şenesc A.R.L.U.S., a organizat > la un loc de muncă, pentru
a fost organizat si de comitetul un curs de limba rusă. Cursul
3 .— ' i—t »__i\—J i. este frecventat de numeroase L a-i face pe cei din jur să-şi
femei din întreprinderile şi in­
stituţiile oraşului, gospodine şi { dea seama de „calităţile“ lui
ţărănoi muncitoare.
> şl să-l îndepărteze. Cu Foc-
y şăneanu s-a împrietenit în
1 spital. Au stat în acelaşi sa­
lon o.proape două luni de zi­ Fină la urmă, adunarea a
hotărît să nu fie exclus. Ţi- >
le. Fiind un om trecut prin
nind cont de faptul că a mai y
Un fecior mărunţel de sta­ gada de zidari, condusă de leşî după calificare şi înde­ multe, şl văzînă in acest co­ fosţ discutat, că abaterea este ^
tură meşterea ceva in baia Damian Dîrlea, a pornit ac­ letnicire, stropeau tencuiala
unui apartament. După ce ţiunea ca să realizeze fiecare exterioară cu un amestec de pilandru. ceva care ar putea gravă, i s-a aplicat o sancţi- >
şi-a terminat treaba a făcut palier in 4 sile. La început ciment. Mişcările lor, privi­ une. L
mîinile pilnie la gură şi a rile atente dovedeau grija ..să-i fie ăe folos“, i-a intrat
început să strige: unii se mai inăoiau că acest
lucru va fi înfăptuit dar co­ S. PETRESCU sub piele. Măgulinău-l şi pro-
— Nea Mitică! Nea Miti­ munistul Dîrlea e un om cu -^Ay-v/\/vA/
că...! experienţă şi mai ales ţine (Continuare în pag. 3-a) A'N'NAyv1 A-*"
mult la cuvîntul dat. Rind
Nu s-a auzit nici un răs­ pe rind alţi zidari s-au în­ Utemiştii au încrederea că \
puns, dar în citeva clipe la cadrat în întrecerea pentru
locul cu pricina a sosit un Focşăneanu o să devină om >
de nădejde, că pe viitor va f
şti să-şi aleagă prietenii. 4
GH. COMŞUŢA ^
A A A .'V \ A A A / V > / V ' >
meşter ceva mai in virstă. scurtarea termenului de exe­ ŞTIRILE ZILEI
— No, care-i necazul ? cuţie iar această acţiune n-a
— Ne încurcă mozaicarii, rămas fără rezultate. Dovadă Schimb de onoare
concludentă e faptul că pe
nea Mitică. Am terminat aici cimpul din jurul Poştei cresc La depoul C.F.R. Simeria a
de vopsit şi nu pot trece din­ zi de zi, ca nişte flori sădite avut ioc zilele trecute un schimb
colo din cauza lor. de o mină pricepută, noi de onoare în cinstea alegerilor
blocuri de locuinţe. Despre organelor de partid. Cu acest
Nea Mitică, omul care ţine zidari s-a scris şi se va mai prilej, sectorul de reparaţii a
locul şefului de brigadă cînd scrie, dar ds data. asta am scurtat timpul de reparaţii cu 7
zăbovit mai mult printre cei ia sută. De asemenea, in ziua
acesta lipseşte, a rămas pu­ care îmbracă zidurile cu ten­ respectivă, nu s-a înregistrat
ţin pe gînăuri şi apoi s-a cuială şi vopsea, printre cei nici o defecţiune la locomotive
care montează parchetul sau gi nici un fel de intirzieri de la
pornit cu o critică aspră la lustruiesc cimentul. De obicei graficul de circulaţie.
adresa mozaicarilor. Meşte­ cină se vorbeşte despre cei
rul avea multă dreptate. Bri­ care fac locuinţele, li se spu­ A fosi fermîsiaî
gada de zugravi-vopsitori, ne sim plu: constructori. A- itn n©y rep er
ceastă denumire cuprinde în­
condusă de Petru Petraş, lu­ să, cu sau fără drept, multe Pe harta Hunedoarei a apă­
crează la locuinţele care se meserii dintre care e greu
fac în cvartalul „Poşta nouă“ să alegi pe cea mai impor­
din Hunedoara. In total sînt
vreo 28 de oameni şi se în­ tantă. Activitatea comună in­
ţeleg de minune dar atunci să. creează locuinţele aşa cum
cînd nu se respectă lanţul de
lucrări, e mare necaz. Oame­
nii vor să lucreze cit mai re­
pede şi o încurcătură de ge­
nul acesteia le strică planu­
rile. De altfel aşa gtndesc le primesc locatarii.
rut un nou punct roşu: coşul de
majoritatea constructorilor In ziua aceea Ştefan Ro- mmm fum nr. 4 de la bateria a IV-a
care participă la realizarea şianu şi o parte din membrii Brigada de fierari-betonişti dc pe şantierul grupului 4 al Î.G.S. Hunedoara, condusă de tov. Petru de cocs. La această lucrare, in-
Hoca, a depăşit norma în luna septembrie cu 50 la sută, dovedindu-se a fi una din cele mai harnice brigăzi. Toi
noilor locuinţe din oraşul si- brigăzii pe care o conduce se în această perioadă membrii brigăzii au economisit 13-462 kg. fier. credinţată constructorilor de la
^erurgiştilor. aflau pe schelele care încon­ LC.S. Hunedoara, au fost termi­
jurau blocul 101. Oamenii, a- In clişeu: Membrii brigăzii condusă de tov- Petru Hoca, pregătind grinzile de fier pentru turnarea beto­ nate zilele trecute lucrările de
iîr
zidărie. In prezent se lucrează
Cu citeva luni în urmă, bri­
nului la un nou bloc. la demontarea schelei.-