Page 68 - 1960-10

pag. 4 BRÜMÜL SOeiAHBMÜMJl Nr. 1811

SH!

M itin g u l o a m e n ilo r m u n c ii d in il® sc ® w a

Cuvîntarea lui N.
lii de state sau de guverne ar că o dată poziţia Uniunii So­
MOSCOVA 20 (Agerpres). — TASS trans­ A. Vinogradov a spus că chemarea guvernului tea frontierelor, stabilite după dial al socialismului nu este mai putea indica in ce direcţie să se vietice în problema algeriană
mite : sovietic la dezarmare generală şi totală cel de-al doilea război mondial. slab deeît ţările grupate de Sta­ desfăşoare lucrările Comitetului şi a declarat din nou <să Uniu­
şi Ia coexistenţa paşnică nu dovedeşte slă­ tele Unite în blocuri militare a- nea Sovietică recunoaşte de tac­
La 20 octombrie ora 16 (ora Moscovei) în- biciunea U.R.S.S. aşa cum încearcă să afirme Nici un om politic care ju­ gresive ca N.A.T.O., S.E.A.T.O. celor 15 state. to guvernul provizoriu al Repu­
Palatul Sporturilor din Lujniki s-a deschis mi­ apărătorii „războiului rece*' ci demonstrează for­ decă sănătos nu presupune că Recunoaşterea importanţei pe blicii Algeria. Acest guvern a
tingul oamenilor muncii din Moscova consacrat ţa, puterea invincibilă a Uniunii Sovietice şi a R. D. Germană va tace conce­ şi G.E.N.T.O. In prezent ţările dobîndit recunoaşterea întregii
întîlnirii cu N. S. Hruşciov, conducătorul dele­ întregului lagăr socialist. sii sau va renunţa la cuceririle socialiste dispun de mijloace care o prezintă problema lichi­ lumi inclusiv a Franţei.
gaţiei sovietice la cea de-a 15-a sesiune a Adu­ sooialisrpului şi nici nu crede că fără precedent de înrîurire a ţă­ dării colonialismului pusă de
nării Generale a O.N.U. Muncitorul Aleksei Nazarov, colhoznica Valen­ astăzi Germania occidentală va rilor capitaliste sau dacă vreţi, Noi am fost întotdeauna pen­
tina Jigaeva şi studenta Tatiana Zelenţova care renunţa la sistemul său politic chiar de constrîngere a lor, în Uniunea Sovietică — a declarat tru autodeterminarea tuturor po­
La miting au participat peste 12.000 de per­ au luat cuvîntul la miting au arătat că poporul şi social. De aceea trebuie să vederea unui acord de dezar­ poarelor, pentru ca fiecare popoi
soane. In prezidiul Adunării au luat loc condu­ sovietic aprobă Întrutotul activitatea delegaţiei se recunoască de tacto ceea ce N. S. Hruşciov — constituie o să hotărască singur structura
cători ai Partidului Comunist şi ai guvernului U.R.S.S. şi a conducătorului ei N. S. Hruşciov s-a creat şi să se consemneze mare. mare satisfacţie morală pentru socială şi politică a statului său.
sovietic. La miting asistă de asemenea membri la sesiunea Adunării Generale a Organizaţiei Na­ acest lucru în tratatul corespun­ N. S. Hruşciov a apreciat ca Uniunea Sovietică, constituie o Acest lucru se referă în întregi-
ai corpului diplomatic. zător. mare victorie a forţelor care lup­ me şi pe deplin la Algeria.
ţiunilor Unite. un fenomen vremelnic faptul că tă împotriva colonialismului.
Apariţia în prezidiu a lui N. S. Hruşciov şi a In cadrul mitingului a luat cuvîntul N. S. Cercurile agresive care se în- statele imperialiste încearcă să Şeful guvernului U.R.S.S. a
celorlalţi conducători ai partidului şi guvernului căpăţînează să menţină un focar folosească în scopurile lor orien­ Recunosc — a spus in conti­
a fost întîmpinată de participanţii la miting cu Hruşciov. de război, încearcă să folosească tarea neutră a unei serii de ţări, nuare N. S. Hruşciov — că subliniat că nu poate fi ştearsă
aplauze furtunoase şi urale. Guvîntarea lui N. S. Hruşciov a durat peste problema germană pentru pro­ şi că uneori ţările neutre le ţin înainte de plecarea la New York, ruşinea cu care s-a acoperit
movarea politicii „de pe poziţii cînd în guvernul nostru au fost
Acad. Aleksandr Vinogradov, care a luat cu- 2 ore. Ea a fost ascultată cu o uriaşă atenţie şi de forţă“. „Dar a-ţi încerca pu­ isonul. discutate problemele sesiunii A- O.N.U. ca urmare a politicii du­
vîntul la miting, a subliniat că în declaraţia cu' a fost în repetate rînduri aplaudată furtunos. terile intr-o astfel de problemă In problemele războiului şi dunării Generale, am admis po­
privire Ia acordarea independenţei ţărilor şî po­ este periculos“ — a subliniat N. sibilitatea ca Statele Unite să se în Congo de secretariatul
poarelor coloniale prezentată de delegaţia sovie­ Participanţii la miting au adoptat o rezoluţie S. Hruşciov. păcii nu poate exista neutralita­ voteze împreună cu Uniunea So­
tică, Uniunea Sovietică a proclamat cu o nouă în care au aprobat în unanimitate activitatea te. In faţa popoarelor ţărilor vietică pentru discutarea aces­ O.N.U. sub conducerea lui Ham­
forţă unul din principiile fundamentale ale po­ delegaţiei sovietice la cea de-a 15-a sesiune a El a declarat că problema neutre stă o alternativă istorică. tei probleme în plenara Adunării marskjoeld. El şi-a exprimat
liticii sale pătrunse de spiritul umanitarismului Adunării Generale a O.N.U. şî a conducătorului germană trebuie rezolvată şi a Putem să nu ne îndoim că ele Generale şi ar fi naivi cei care
şi dragostei de libertate. ei, N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de adăugat: „După cît se vede, ea vor alege calea păcii şi libertă­ ar considera votul puterilor im­ convingerea că politica colonia­
trebuie rezolvată în anul 1961“. ţii, şi nu calea războiului şi a perialiste ca fiind de bună-ere- liştilor în Congo va suferi un
Miniştri al U.R.S.S. unei noi înrobiri. Această ale­ dinţă. Se poate spune că votul eşec. Va veni vremea cînd Repu­
Uniunea Sovietică a declarat gere va spori nemăsurat forţele unanim a fost smuls colonialiş­
MOSCOVA 20 (Agerpres). — din încheieturi ceea ce a mai ră­ Statele imperialiste care tac in repetate rînduri că problema care apără pacea. tilor sub presiunea unei majori­ blica Congo va sta ferm pe pi­
TASS transmite: dezarmării este cheia tuturor tăţi covîrşitoare.
mas. parte din blocurile militare ale problemelor internaţionale vitale In urma creşterii socialismu­ cioare şi îşi va asigura în mod
ale contemporaneităţii. lui şi a forţelor păcii, raportul- Reprezentanţii statelor impe­
Elementul principal in lucră­ Şeful guvernului sovietic a puterilor occidentale vor să se de forţe pe arena internaţională rialiste au hotărît să-şi dea vo­ trainic independenţa. Statele so­
rile primei etape a celei de-a declarat că din punct de vedere sprijine pe torţa militară pen­ Acum, cind ştiinţa a descoperit nu e-ste în favoarea imperialis­ tul pentru discutarea acestei cialiste, toate popoarele iubitoa­
15-a sesiuni a Adunării Generale geografic, faptul că cartierul ge­ tru a-şi consolida situaţia domi­ mijloace de distrugere de o pu­ mului. In prezent ar fi greşit să probleme în şedinţele plenare, re de libertate sînt de partea po­
nantă în Organizaţia Naţiuni­ tere fără precedent, orice nou se folosească şablonul parla­ dar aceasta nu este încă o solu­
a O.N.U. „a fost lupta a. ceea neral al O.N.U. se află in Sta­ război mondial ar aduce ome­ mentar, simpla aritmetică pen­ ţie de fond. In ceea ce priveşte poarelor coloniale care luptă de
ce este nou, progresist împotri­ tele Unite, „creează inconvenien­ lor Unite. nirii infinite nenorociri şi sufe­ tru a se face o delimitare şi a fondul, nu a existat, nu există
rinţe. Sîntem convinşi că in ca­ se stabili raportul dintre forjele şi nu va exista unitate cu colo­ partea Congouluî luptător.
va vechiului care şi-a trăit tra­ te foarte mari, fără a mai vorbi Dar, a subliniat N. S. Hruş­ zul unui nou război omenirea socialismului şi păcii şi torţele nialiştii în această problemă.
iul şi care împiedică dezvoltarea de rinduielile din Statele Unite ciov, puterile imperialiste şi-au nu va pieri, că ea nu va face imperialismului. Situaţia interanţională a spus
decît să se scuture definitiv şi Imperialiştii încearcă să înno­
şi creşterea noului", a spus N. S. care nu favorizează existenţa a- pierdut din punct de vedere mi­ hotărît de putreda orînduire ca­ Astăzi forţele care apără pa­ bileze politica colonialistă, ei N. S. Hruşciov, continuă să ră-
Hruşciov, preşedintele Consiliu­ colo a unei asemenea organiza­ litar superioritatea din trecut, pitalistă, care generează răz­ cea nu sînt mai slabe oi sînt nu se dau în lături nici chiar mînă încordată. Cercurile agre­
lui de Miniştri al U.R.S.S., la ţii internaţionale“. boaie. Dar se pune întrebarea : mai puternice decît forţele care să vorbească despre acordarea sive din Statele Unite ale Ame-
deşi cercurile lor conducătoare este oare necesară victoria nou­ sînt pentru război. Uniunea So­ de ajutor ţărilor care s-au eli­
20 octombrie, la mitingul oame­ „Toţi aceşti tactori şi nume­ mai au iluzia că continuă să-şi lui cu un preţ atît ,de îngrozi­ vietică nu cerşeşte coexistenţa berat de sub jugul colonial. In ricii nu au renunţat la acţiunile
nilor muncii din Moscova, căro­ roşi alţi factori ai vieţii interna­ menţină această superioritate. tor ? Trebuie oare să se plăteas­ paşnică, oi propune o poiitică această ordine de idei, N. S. lor agresive, la zborurile pro­
ra le-a raportat despre călăto­ ţionale arată că acum este nece­ că cu sîngele a sute şi sute de de coexistenţă paşnică pe baza Hruşciov s-a referit la declara­
N. S. Hruşciov a subliniat ca milioane de oameni consolidarea aprecierii lucide a raportului de ţia lui Eisenhower că Statele vocatoare ale avioanelor deasu­
ria sa la New York. El a subli­ sară o reapreciere a valorilor, o structura O.N.U. s-a învechit, nu noii orînduiri pe ruinele trecutu­ forţe existent în lume în mo­ Unite sînt gata să acorde 100
niat că la această sesiune „nu nouă concepţie în soluţionarea mai corespunde deloc actualei lui ? Nu există oare altă cale? mentul de faţă. milioane dolari pentru ajutora­ pra teritoriilor străine şi in pri­
numai că merita, dar era chiar celor mai importante probleme perioade. „A devenit necesară rea ţărilor din Africa care au do- mul rînd deasupra Uniunii So­
necesar să se meargă“. Actuala mondiale“, a spus N. S. Hruş­ modificarea structurii O.N.U. Toţi oamenii rezonabili înţeleg Uniunea Sovietică este împo­ bîndit independenţa. vietice.
sesiune a Adunării Generale, a ciov. necesitatea creării unor condi­ triva tărăgănelilor in problema
spus N. S. Hruşciov, are o im­ în conformitate cu noul raport ţii care să excludă posibilitatea dezarmării şi nu va consimţi ca Dacă această sumă se împar­ In legătură cu informaţiile
portanţă excepţională. Evocind perioada creării Or­ de torţe dintre principalele trei declanşării războaielor duse de popoarele să fie înşelate prin in­ te la numărul total al populaţiei presei că Pentagonul a hotărît
ganizaţiei Naţiunilor Unite, grupuri de state de pe arena in­ dragul îmbogăţirii unor ţări pe terminabile tratative. Propune­ ţărilor Africii, care au dobîndit
N. S. Hruşciov a declarat că N. S. Hruşciov a subliniat că în­ ternaţională — statele socia­ seama altora. Marxişti-leniniştii rile noastre sînt pe deplin realis­ independenţa, rezultă cîte 55 de să trimită submarine înarmate
guvernul Statelor Unite şi aliaţii ţelepciunea oamenilor politici liste, imperialiste şi neutre“, a te, a spus N. S. Hruşciov. Să cenţi de om. Gu aceşti bani nu cu rachete şi arme nucleare in
acestuia nu au reuşit să compro­ din acele timpuri, care au fost spus N. S. Hruşciov. văd această posibilitate. prezinte şi puterile occidentale poţi face prea multe în America,
mită ideea participării oameni­ organizatorii Naţiunilor Unite, propunerile lor. Ne vom aşeza nu poţi cumpăra cu ei nici două apropierea ţărmurilor Uniunii
N. S. Hruşciov a subliniat că In condiţiile dominaţiei exclu­ la masă şi vom discuta punct
lor de stat cu cea mai mare răs­ a constat în faptul că ei „au re­ Uniunea Sovietică nu vrea să sive a imperialismului, menţine­ cu punct, concret, ce este accep­ pachete de ţigări, a declarat N. Sovietice, şeful guvernului sovie­
pundere la lucrările Adunării cunoscut drepturi egale fiecărui rea păcii ar fi fost imposibilă. tabil şi ce este inacceptabil. In
Generale. stat mare membru al Consiliu­ aibă nici un fel de privilegii în Dar odată ou apariţia noului lupta pentru rezolvarea proble­ S. Hruşciov. tic a avertizat pe generalii şi a-
O.N.U. El a amintit de asemenea sistem social, socialismul, care mei dezarmării şi distrugerii ar­ miralii americani că Uniunea
„Cuvântările conducătorilor lui de Securitate, deşi pe atunci că fără ţările socialiste, care re­ vine în locul capitalismului, si­ mamentului, orice popor — mare Noi ne pronunţăm pentru li­
delegaţiilor ţărilor socialiste au ţările socialiste erau în lume in­ prezintă o treime din populaţia tuaţia s-a schimbat. Orînduirea sau mic — orice stat — puternic Sovietică posedă şi ea submari­
răsunat ca glasul lumii noi, tr-o minoritate absolută". socialistă este o orînduire mai sau slab —P trebuie să dea dova­ chidarea totală şi imediată a iu-
drepte, care aduce popoarelor fe­ globului, dispunînd de jumătate progresistă, ea stabileşte noi dă acum de acelaşi interes şi de ne atomice înarmate cu rachete.
legi în relaţiile dintre oameni, aceeaşi tenacitate pe care le ma­ sinosului sistem colonial, pentru In ultima vreme — a declarat
Tabloul politic al lumii in mo­ din întreaga putere a lumii, „nu noi legi în relaţiile dintre po­ nifestă şi în lupta pentru
ricirea şi prosperitatea. Totodată mentul celei de-a 15-a sesiuni, a pot exista Naţiunile Unite“. poare şi state. libertate şi independenţa lor. In condamnarea colonialismului în N. S. Hruşciov — relaţiile din­
declaraţiile lor au răsunat ca o spus N. S. Hruşciov, se deose­ prezent raportul de forţe ne per­
Considerăm, a continuat N. După victoria . clasei munci­ mite să punem problema dezar­ trecut şi în prezent, pentru ca tre Uniunea Sovietică şi S.U.A.
aspră condamnare a imperialis­ beşte foarte mult de cel existent S. Hruşciov că Organizaţia Na­ toare şi a ţărănimii muncitoare mării şi să tindem spre .rezol­
mului, colonialismului, care la crearea Organizaţiei Naţiuni­ ţiunilor Unite trebuie perfecţio­ în nici o ţară nu vor mai exista varea ei practică. pe viitor rinduielile coloniale să s-au înrăutăţit şi „acest lucru
se cramponează de tot ce lor Unite. nici motive sociale, nici motive
şi-a trăit traiul şi de tot ce este nată ca un instrument interna­ naţionale, nici. alte motive pen­ Guvernul sovietic este de a- nu mai poată apare nicăieri sub s-a întîmplat nu din vina noas­
tru izbucnirea’ războaielor. cord cu declaraţia făcută de Ha- tră“.
condamnat de istorie, care pune Relevînd schimbările esenţia­ ţional creat pentru preîntâmpina­ i old Macmillan la Congresul nici o formă.
le care s-au produs in situaţia rea unui nou război mondial. în Acest lucru a fost arătat de­ partidului conservator, în cadrul Sîntem convinşi — a subliniat
in primejdie pacea şi securita­ fostelor mari puteri coloniale mult, şi a fost dovedit în mod căruia el s-a pronunţat pentru N. S. Hruşciov a' explicat în- el — că va veni timpul cînd re­
tea popoarelor“, a spus N. S. imperialiste, în special a Angliei acest scop este necesară în pri­ ştiinţific de întemeietorii mar- tratative cu privire la probleme­
Hruşciov. şi Franţei, N. S. Hruşciov a mul rînd revenirea la recunoaş­ xism-leninismului. Lichidarea le litigioase în scopul slăbirii laţiile dintre statele noastre,
sistemului capitalist este proble­ încordării. Politica de coexisten­ dintre popoarele noastre, dintre
terea principiului potrivit căruia ma fundamentală a dezvoltării ţă paşnică nu este un subterfu­ guvernele noastre se vor îmbu­
societăţii. Numai aventurierii pol giu tactic ci linia generală a
crede însă că schimbarea orîn- Uniunii Sovietice în problemele nătăţi..*V
duirii sociale se poale obţine pe externe. Aceasta a fost şi va
Şeful guvernului sovietic a a- spus: „Pentru ce India şi Indo­ toate statele şi îndeosebi acelea calea dezlănţuirii unor războaie continua să tie şi pe viitor po­ Şedinţa de miercuri după-amiază
preciat cuvintările lui Kwame nezia sînt puse în Organizaţia de oare depinde dacă va fi sau între state. Revoluţiile sociale ziţia noastră.
Nkrumah, Seku Ture, Sukarno, Naţiunilor Unite în alte condiţii nu un nou război mondial tre­ nu se exportă. Ele nu pot fi
Jawaharlal Nehru, Gamal Abdel decît Anglia şi Franţa şi ţiu sînt, buie să se bucure de condiţii e- transportate nici cu baionetele, N. S. Hruşciov a declarat că a Comitetului Politic
Nasser, Sia.nuk şi ale altor repre­ de pildă, membri permanenţi ai gale. nici cu rachetele. dacă toate cele spuse de Macmil­
zentanţi ai unor state indepen­ lan urmăresc soluţionarea pro­
dente, drept „o contribuţie im­ Consiliului de Securitate ?“. Şe­ In prezent nu se poate ca, in- Soluţionarea problemei în ce blemei dezarmării, trebuie, în al Adunării Generale a O. N. U.
portantă la lupta pentru pace, ful guvernului sovietic a spus de c.luzînd în lista statelor mari condiţii sociale să trăiască po­ sfârşit, să se treacă la fapte şi
pentru lichidarea sistemului co­ asemenea, că Statele Unite ale Franţa şi Anglia, să nu îie in­ poarele depinde de ele însele, să nu se amine la infinit rezol­ NEW YORK 20 (Agerpres). tuala discuţie să fie deosebit de opor­
lonial tirit de popoare“. Arriericii au pierdut forţa de a- cluse şi India şi Indonezia, ne- de dezvoltarea internă şi de ma­ varea acestei probleme dintre ce­ In şedinţa din după-amiaza zilei de tună.
tracţie pe care o aveau in trecut. mai vorbind de restabilirea turizarea condiţiilor din fiecare le mai acute. 19 octombrie a Comitetului Politic al
„O puternică impresie a pro­ „Dimpotrivă, actualmente acţio­ drepturilor Chinei populare. tară în parte. A.dunării Generale a O.N.U. au conti­ In încheierea şedinţei a luat din nou
dus strălucita cuvintare a pri­ nează torţe care îndepărtează Noile propuneri ale puterilor nuat discuţiile în problema dezarmării. cuvîntul V. A. Zorin. Referindu-se la
mului ministru al Cubei, Fidel ţările de Statele Unite“. Pe are­ N. S. Hruşciov a subliniat de Trebuie să se ţină seama de occidentale prezentate spre exa­ Primul care a luat cuvîntul a fost re­ declaraţiile delegaţilor occidentali el a
Castro, eroicul tiu al poporului na internaţională, a spus N. S. asemenea necesitatea modificării realitatea concretă, de lume aşa minare Adunării arată că aceste prezentantul american Wadsworth al arătat din nou întreaga netemeinicie a
cuban“, a declarat N. S. Hruş­ Hruşciov, S.U.A.-nu mai sînt as­ structurii organelor executive cum se prezintă ea. Lu­ puteri încă nu sînt dispuse să cărui discurs a constituit o nouă în­ încercărilor lor de a arunca asupra U-
ciov. tăzi ţara mare de odinioară, deşi ale O.N.U. Un singur om, fie el mea actuală este reprezen­ abordeze în mod serios rezolva­ cercare de a masca lipsa de dorinţă niunii Sovietice vina pentru impasul
între ţările capitaliste sînt în şi ou stea în frunte, nu poate tată de ţările socialismu­ rea problemelor dezarmării, că a cercurilor guvernante din S.U.A. de tratativelor în problema dezarmării. Re­
Călătoria noastră, a spus prezent tara cea mai puternică exprima în mod obiectiv în ace­ lui, ţările capitalismului, care ele continuă să folosească tra­ a se ajunge Ia un acord în privinţa prezentantul sovietic a subliniat că în­
Hruşciov, a. fost utilă şi. pentru din nunct de vedere economic şi laşi timp interesele a trei gru­ fac parte din blocurile militare tativele de dezarmare chiar şi in dezarmării generale şi complete. tre poziţia ţărilor socialiste şi poziţia
că ea a prilejuit multe intîlniri, puri de state. Actualul secretar ale S.U.A. şi ţări care nu tac cursul actualei sesiuni, pentru a Wadsworth a afirmat că în ultimii puterilor occidentale în domeniul de­
schimburi de păreri asupra unei militar. general al O.N.U. Hammarsk- parte din nici un fel de blocuri camufla politica cursei înarmă­ 15 ani S.U.A. ar ti tins spre realiza­ zarmării există o profundă deosebire de
serii întregi de probleme interna­ joeld, este candidatul Statelor militare şi care duc o politică rilor. De fapt, propunerea cu pri­ rea unui acord cu privire la o „de­ obiective. Noi, a spus el, ne pronun*
ţionale de importanţă vitală cu N. S Hruşciov a subliniat ab­ Unite. Ei este suedez de origină, neutră. vire la principiile dezarmării zarmare temeinică“. El a repetat for­ ţăm pentru dezarmare generală şi com«
oameni de stat din diferite ţări. surditatea politicii capitalului este o propunere care prevede mula răsuflată că S.U-A. îşi menţin pletă sub un control internaţional efi­
„Toate acestea contribuie la rea­ imperialist şi in special a S.U.A., dar prin concepţiile sale politi­ Prin urmare trebuie găsite so­ controlul asupra înarmării cerut armamentele şi forţele armate pentru cient. După cum au dovedit-o încă o
lizarea unei mai bune înţelegeri care nu recunosc China popu­ ce, el este un reprezentant al luţii ale principalelor probleme de preşedintele Eisenhower în „a evita războiul prin reţinerea agre­ dată declaraţiile de astăzi ale delega-
reciproce şi la statornicirea unor lară. Imperialiştii nu recunosc capitalului monopolist al S.U.A internaţionale care să ţină sea­ Adunarea Generală, iar nu de­ siunii“. ţilor lor, S.U.A. şi aliaţii lor nu doresc
legături mai strînse între state“. China chineză, ei recunosc. în pe- care îl slujeşte. Să nu se su- ma de condiţiile create, de exis­ zarmarea controlată asupra că­ Delegatul american a lăudat proiec­ decît un control asupra înarmării.
loc de China, Taivanul ocupat de nere suedezii pentru asta,, a spus tenţa simultană în diferite state reia insistă do mulţi ani Uniu­ tul de rezoluţie a1 Angliei, Italiei şi
Şeful guvernului sovietic a americani. China populară nici N. S. Hruşciov. Avem şi noi un ă unor sisteme sociale opuse nea Sovietică. Aceste propuneri S-U.A. care, după cum a spus el, tre­ V. A. Zorin a atras atenţia delega­
subliniat că la O.N-U. în anii în­ nu este admisă în Organizaţia pentru ca şi în această situaţie ale puterilor occidentale sînt de buie „să ducă la dezarmarea generală ţilor asupra faptului că reprezentanţii
delungaţi ai existenţei acesteia Naţiunilor Unite şi nu-şi ocupă Hammarskjoeld al nostru în să se creeze condiţii care să ex­ rău augur pentru viitor. ş! completă“. ţărilor occidentale se străduiesc prin
s-au strîns „multe lucruri care S.U.A. — Kerenski. El este rus toate mijloacele să ocolească rezoluţia
necesită o revizuire hotărîtă şi locul legitim. de origine, dar slujeşte capitalul cludă posibilitatea unui nou răz­ N. S. Hruşciov a propus ca Totodată, delegatul S.U.A. a încercat cu privire la dezarmarea generală şî
o adaptare la actualul raport de imperialist american. participarea şefilor de state sau să acuze Uniunea Sovietică că nu completă, adoptată în unanimitate acurr
forţe din lume“, D ecese intîmplă acest lucru? boi mondial. de guverne să intre în practica doreşte să-şi dezvăluie secretele mili­ un an de Adunarea Generală.
Rezolvarea radicală şi cea activităţii Adunării Generale. tare unei inspecţii internaţionale.
Caracterizînd schimbările care A dispărut oare China ? Nu, mai echitabilă a problemei se­ Am comite o crimă împotriva Referindu-se la propunerile Occiden­
s-au produs în lume de- la crea­ China este ! China există 1 O ii cretariatului O.N.U. ca şi a pro­ El a relevat totodată că dacă Ministru! Afacerilor Externe al Ca­ tului cu privire la încredinţarea proble­
rea Organizaţiei Naţiunilor Uni­ devenit cumva mai mică ? Nu, blemei Consiliului de Securitate generaţiilor actuale şi a genera­ şefii de stale sau de guverne, ce nadei, Ho.vard Green a cerut „să se mei dezarmării examinării unor experţi
te, N. S. Hruşciov a subliniat China a devenit cu adevărat un urmează să participe la sesiu­ renunţe la discuţii“ despre meritele tehnici, delegatul sovietic a arătat că
că in cei 15 ani postbelici s-au stat mare, puternic, atît sub as­ constă în a aplica principiul ţiilor viitoare dacă ne-am împă­ nea extraordinară a Adunării unui plan de dezarmare sau al altuia nici un fe! de experţi tehnici nu vor ti
produs mari transformări socia­ pect economic cit şi sub aspect drepturilor egale, posibilităţilor Generale care este necesar să şi a încercat chiar să prezinte guver­ de folos dacă nu există dorinţa de a se
le. A crescut puternicul lagăr a! politic. China nu este recunoscută egale, reprezentării egale. Secre­ ca ou o soartă atît de puţin de fie convocată în martie—aprilie nul canadian ca imparţial. De fapt,
ţărilor socialiste. Apariţia siste­ tariatul O.N.U. trebuie să fie al­ invidiat şi nu am încerca să 1961. vor ajunge la o rezolvare încheia un acord în problema dezar­
mului mondial socialist are o pentru că China a devenit o ţară cătuit din trei secretari. preîntîmpinăm pericolul războiu­ principială a problemei dezar­ insă, el a vorbit ca apărător al po­
însemnătate hotăritoare pentru socialistă. Frica generată de a- mării. V. A. Zorin a subliniat că U-
dezvoltarea întregii omeniri, pariţia Chinei socialiste le-a luat Pentru destinderea încordării lui mondial. ziţiei puterilor occidentale, susţinînd
pentru destinele ei. „Ţările socia­ minţile imperialiştilor şi ei au internaţionale are o mare însem­ niunea Sovietică va depune ca şi în
liste sini cele care păşesc înainte început să nege existenţa Chi­ Ar ti naiv să se creadă că ţă­ că mijlocul principal pentru obţinerea
în ce priveşte ritmul de. creş­ nei chineze. nătate încheierea tratatului de trecut toate eforturile pentru realiza­
pace cu Germania. Menţinerea rile capitaliste ar accepta dezar­ unui progres în problema dezarmării
tere a producţiei, cucerirea Cos­ Dacă oamenii de stat din stării de război cu Germania nu rea dezarmării. Uniunea Sovietică nu
S.U.A. nu vor proceda rezonabil, duce la nimic altceva decît ia ar fi calea cercetărilor tehnice.
mosului, folosirea paşnică a e- intr-un viitor apropiat ei vor otrăvirea atmosferei pentru că va participa însă la tratative dacă va
trebui să înghită cea mai amară toate problemele care urmează Delegatul Mexicului, Padilla Nervo,
nergiei atomice“, a spus preşe­ pilulă pentru politica lor faţă să fie rezolvate cu prilejul sem­ vedea că nu există o bază de înţelege­
nării tratatului de pace au şi preşedintele Comisiei O.N.U. pentru de­
de China populară, a spus N. S. re, că ele slujesc doar la înşelarea po­
zarmare a subliniat importanţa şi ur­
dintele Consiliului de Miniştri al Hruşciov. obţinut o recunoaştere de tacto. poarelor. Subliniind că reprezentantul
genţa problemei dezarmării. Această
U.R.S.S. Schimbări uriaşe au avut loc Este evident că aceste proble­ Mexicului a exprimat numeroase con­

In această perioadă, lumea co­ în ultimii ani şi în Africa. Acum me trebuie rezolvate aşa cum se siderente juste, reprezentantul sovie­

lonială s trecut şi ea prin trans­ pe acest continent au apărut 26 prezintă ele acum, că trebuie marea dacă ar îi mai puternice mării generale şi complete, după problemă, a spus el. ocupă o poziţie tic â declarat că este necesar să se
formări uriaşe. Se poate spune de state independente cu o popu­ consfinţită doar starea de lu­ decît socialismul. In prezent si­ aceasta vor îi necesare, după dominantă pe scena internaţională. ajungă la o înţelegere asupra bazei u-
chiar că imperiile coloniale s-au laţie de peste 180.000.000 de cruri existentă : existenţa celor tuaţia esle de asemenea natură cum se pare, lucrări suplimenta­ Cursa înarmărilor care continuă şi pe­ nui acord de bună credinţă în pro­
două state germane, imuabilita­ în.GÎt în orice caz sistemul mon­ re intr-un-cadru mai îngust. Şe- ricolul crescînd al războiului fac ca ac- blema dezarmării.
destrămat şi că acum trosneşte oameni.

Red’acţia $i administraţia ziarului: str. 6 Marlie"nr. 9. Telefon: I88j 189 j 75. Taxa plătită ta numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. ar. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea gol !grafică „1 Mai“ — D em