Page 70 - 1960-10

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1812

Bizuindu-ne pe oameni La I. I. L. „Horia" mmmmm

şi iniţiativa lor Tehnica nouă - în atenfia
întregului colectiv
Ne aflăm în tiv în acţiunea

plină desfăşura­ IOAN ARDELEANU de gospodărire

re a întrecerii i- preşedintele Comitetului executiv a oraşului şi că Congresul al III-Iea al P.M.R. afectaţi operaţiunilor respective. Colectivul a făcut şi alte pro­
a pus ş'i în faţa noastră, a co­ De asemenea, tot în planul de puneri importante privind pro­
niţiată pe plan al Sfatului popular orăşenesc ei înşişi vin cu acţiune, s-a prevăzut efectuarea curarea de noi utilaje pentru
lectivelor de muncă din între­ mecanizării transportului cără­ ramura metalurgică, cum sîn t:
regional pentru Hunedoara propuneri în a- prinderile de industrie locală, mizilor crude de la presă la strunguri, freze universale, ra-
sarcini mari in direcţia spori­ şoproane. După primele calcule,
o cît mai bună — cest sens, reiese rii producţiei, creşterii produc­ înlocuirea sistemului actual de boteze etc.
tivităţii muncii, reducerii preţu­ transport hipo, cu. transport me­ In secţia tîmplărie s-a pro­
gospodărire a oraşelor şi sate­ şi din următorul fapt. Prin vară, lui de cost şi îmbunătăţirii ca­ canic, duce la realizarea de în­
lităţii produselor. Va trebui deci semnate economii, prin exclu­ pus să se mecanizeze găuritul
lor noastre. Această întrecere a s-a făcut demolarea unei case să dăm oamenilor muncii bunuri derea liniei decovil, e repara­ plăcilor de îmbinare Ia mobilă
ţiilor aferente, cît şi a cheltuie­ prin tipiuire şi a ţanuitului. A-
avut darul să antreneze la toate vechi, situată în apropiere de de consum multe şi ieftine. lilor de întreţinerea animalelor. pliearea acestor două propuneri
Elanul în muncă de care dau vor duce la creşterea producti­
acţiunile întreprinse mii şi mii Piaţa Libertăţii, rămînînd mult Tot la fabrica de cărămidă, vităţi/ muncii cti 300—400 In
de cetăţeni. Astăzi împreună cu timp în locul ei un teren viran. dovadă zi de zi muncitorii, teh­ pe lingă alte propuneri, s-a pre­
nicienii şî inginerii întreprin­ văzut şi mecanizarea încărcării sută.
deputaţii, cetăţenii discută ade­ De curînd însă, ne-am pomenit derii noastre, demonstrează că şi dozării nisipului la presa de
Propuneri importante care să
sea despre cele mai importante cu uin grup de cetăţeni oare au sînt hotărîţi să traducă în via­ Progresul tehnic ducă la introducerea tehnicii noi
ţă măreţele sarcini ce ne revin ţn procesul de producţie s-au fă­
probleme gospodăreşti, vin cu propus ca în acest Iog să se a- din Directivele Congresului. Sa ordinea zilei cut şi în cadrul celorlalte sec­

propuneri valoroase şi participă menajeze un parc. fncepîndu-se Aşa cum arată Directivele, cărămidă prin montarea unui toare şi secţii.
buncher cu şnek sau clapetă, o-
cu însufleţire la numeroase lu­ lucrările, cetăţenii au transpor­ una din căile de sporire a pro­ peraţie care în prezent se face Introducerea noii tehnici în
ducţiei şi creşterii productivi­ manual. Aplicarea acestei pro­ cadrul întreprinderii implică şi
crări de interes obştesc. tat aici prin muncă patriotică tăţii muncii este aceea a ridi­ puneri, pe lîngă asigurarea li­ ridicarea nivelului profesional al
cării nivelului tehnic al produc­ nei calităţi maî bune a ames­ muncitorilor. In acest scop, în­
In oraşul nostru, de pildă, un 30 camioane de pămînt pentru ţiei. In acest scop, Hotărîrea tecului, va duce la realizarea că de pe acum, în cadrul între­
unei economii de cca. 10.500 lei. prinderii au îost luate măsuri
ajutor preţios în antrenarea ma­ rondouri, au dislocat circa 200 C.C. al P.M.R. şi a Consiliului pentru ridicarea nivelului de
de Miniştri al R.P.R. cu privire O propunere deosebit de va­ cunoştinţe profesionale a tutu­
selor de cetăţeni îl primim din m.c. de pămînt, iar pentru pro­ loroasă s-a făcut şi pentru sec­ ror muncitorilor şi tehnicienilor.
la ridicarea nivelului tehnic al ţia de turnătorie. Astfel, s-a De asemenea, s-au luat măsuri
partea comitetelor de cetăţeni, tejarea noului parc au construit producţiei, trasează sarcini im­ propus mutarea secţiei la Sîn­ ca ţn cadril| cabinetului tehnic,
comitetelor de stradă şi de blo­ timbru, unde are posibilitatea
curi eto. Astfel, în cea de-a treia pe malul Cernii un zid lung de portante. să folosească un combustibil să se dea o asistenţă tehnică
etapa a întrecerii, care a început 50 m. ieftin, atît la uscarea for­ mai calificată inovatorilor şi
la 23 August, am obţinut o sea­ încă de la apariţia acestei ho- melor, cît şi la topirea raţionalizatorilor.
O asemenea zonă verde pe o tărîri, în cadrul întreprinderii fontei în cubilouri. Aceasta
va duce la o sporire considera­ Unele propuneri făcute de co­
mă de succese pe linia bunei suprafaţă de 200 m.p. a fost a- noastre au fost luate o serie de bilă a producţiei şi productivi­ lectivul însărcinat cu studiul
măsuri. Astfel, conducerea^ în­ tăţii muncii cît şi Ia realizarea introducerii tehnicii noi, au în­
gospodăriri a oraşului, succese menajată şi în faţa noului com­ treprinderii a'format un colectiv de importante economii. Numai ceput deja să se înfăptuiască.
la transport, de pildă, se vor Aşa, bunăoară, au început lu­
care de altfel se datoresc fap­ plex de deservire ai cooperaţiei din muncitori fruntaşi cu o bo­ economisi anual 25.000—30.000 crările de mecanizare a trans­ Covor de frunze ruginii s-aşterne-n parcuri şi livezi. E
tului că ne-am sprijinit pe mase meşteşugăreşti din O.M. Merită gată experienţă in muncă, teh­ lei. portului cărămizilor la cuptor şi
şi pe iniţiativele lor. Ce poate fi ă fi evidenţiată şi propunerea nicieni şi ingineri, care a avut a dozării nisipului Ia presa de mantia culoratâ a toamnei pe care o admiră acum, în razele
frin secţiile cărămidă. Pe parcurs, şi cele­ pale ale soarelui, copiii iubitori ai naturii.
mai semnificativ decît faptul că ca sarcină să studieze posibili­ lalte propuneri vor fi înfăptuite.
numai de la 23 August şi pînă unui grup de cetăţeni în ceea tăţile de ridicare a nivelului teh­ Moţul“ din
nic al producţiei. Pe baza stu­ OCTAVIAN POPA
în prezent, la toate acţiunile ce priveşţe îmbunătăţirea ilu­ Lunile trecute, cooperativa
gospodăreşti întreprinse au par­ diului efectuat de acest colectiv, meşteşugărească „Moţul“ din directorul l.I.L. „Horia"
minatului public. Pentru aceasta Baia de Criş, raionul Brad, a Activitate multilaterală
ticipat peste 17.000 de cetăţeni ăm şi luat măsuri iar în cartie­ cu sprijinul tuturor muncitori­ împlinit 11 ani, de cînd a luat Alba lulia
care, prim efectuarea a 400.000 rul „Poşta nouă“ s-a instalat lor din întreprindere, s-a reu­ fiinţă. Atunci 25 de meseriaşi
ore de muncă patriotică, au a. şit să se cristalizeze o serie de s-au hotărît să-şi aducă sculele
dus o economie la bugetul sfa­ deja nn nou transformator elec­ propuneri cu privire Ia mecani­ pentru a munci în comun ta re-
paraţiile de încălţăminte, domeniul râspîndirii cârtii
tului popular de circa 400.000 tric. In plus, cu ajutorul între­ zarea şi automatizarea unor o-
peraţii la mai multe locuri de După 11 ani, numărul mem-
lei. Iată cîteva din acţiunile în­ prinderii de gospodărie orăşe­ brilor cooperatori se ridică la Anul acesta, Biblioteca cen­ între care mai importante au fost
treprinse şi care au condus la nească, am trecut la o verifica­ muncă. Aceste propuneri au fost 164 fiind împărţiţi în 7 secţii. trală raională din Alba lulia,
obţinerea economiei amintite. re atentă a întregii reţele elec­ apoi dezbătute în cadrul cabine­ şi-a lărgit sfera de activitate, cele intitulate „Te slăvim, partid
trice şi la înlăturarea imediată tului tehnic, unde au participat C roitori şi nhtuiton atrăgînd un număr mai mare iubii“, „In frunte, comuniştii“,
In ultimul timp ne-am ghidat a eventualelor deficienţe. de cititori Ia acţiunile sale, mai
în activitatea noastră, după fap­ numeroşi muncitori, tehnicieni Despre fiecare om din secţia ales din rîndul muncitorilor. De consfătuirea pe marginea docu­
tul că adevărata carte de vizită şi ingineri. Pe baza dezbateri­ croit-rihtuit se poate spune cîte unde pîriă anii trecuţi cititorii a- mentelor celui de-al III-Iea Con­
lor, în cursul lunii august, s-a ceva. De pildă, comunistul Ra cestei biblioteci se recrutau în gres al P.M.R. etc.
a unui bun gospodar o consti­ De menţionat că în curînd stabilit un plan de acţiune pe du Dobîrcă, cel care în 1949 se majoritate dintre funcţionari şi
număra printre cei 25 membri elevi, în prezent s-a ajuns ca
tuie şi felul cum sînt întreţinute vom întreprinde şi alte acţiuni întreprindere, în care s-au in­ cooperatori, este astăzi unul din numărul muncitorilor şi tehni­ Nici micii cititori ai biblio­
clus măsurile tehnico-organiza- cei mai buni maiştri. Secţia pe cienilor din întreprinderile ora­ tecii n-au fost uitaţi. Aşa cum
drumurile şi străzile. Pentru a- menite să ducă la buna gospo­ care o conduce, a. realizat în şului, cît şi cel al ţăranilor mun­ pentru adulţi s-au organizai
ceasta, numai în ultima lună dărire a oraşului. La baza a- torice ce trebuie luate. luna trecută planul cu 8 zile citori din împrejurimi care frec­
cestor acţiuni în mare parte Aşa. de pildă, la fabrica de înainte de termen. Croitorul de ventează biblioteca să sc ridice seri de întrebări şi răspunsuri
am iniţiat repararea străzilor piele Miron Dan, în prima de­ la aproape 70 la sută. pe teme literare, pentru copii au
Molotov, 9 Mai, Ilya Ehremburg cărămidă din Sîntimbru, s-a cadă a lunii octombrie şi-a de­ cooperativei avut loc cu regularitate mici di­
şi a străzii principale din O.T. stau de asemenea iniţiativele şi prevăzut mecanizarea transpor­ păşit sarcinile de plan cu 14 la Cercetînd registrele de evi­ mineţi şi după-amiezi de basme.
tului si a încărcării-deseărcării sută. De asemenea el a calificat denţă se poate vedea că la ob­
Obiectivul nostru principal a propunerile cetăţenilor. De pildă, 10 tineri. ţinerea acestor succese a contri­
fost ca străzile amintite să fie cărămizilor în cuptorul de ars. buit în bună măsură faptul că
reparate într-un timp scurt şi în numeroase discuţii organiza­ Aceasta, pe lingă faptul că va Drapelul de brigadă fruntaşă, Baia de Criş în prezent fondul de cărţi se ri­ Vorbind despre succesele ce
cu cheltuieli' minime. Oamenii te cu cetăţenii am constatat că duce la uşurarea muncii., va aşezat la loc de cinste în secţie dică la circa 24.000 volume, în pînă acum, nu înseamnă că Ia
ne-au înţeles şi, zile în şir, un extinderea zonelor verzi este o confirmă aportul tineretului la O la rii cinci limbi, dintre care peste această bibliotecă n-ar mai fi
mare număr de cetăţeni au par­ cerinţă îndreptăţită a lor. In a- contribui la reducerea timpilor bunul mers al procesului de pro­ 10.000 sînt cărţi ideologice şi nimic de făcut în plus. Aici s-ar
ducţie. Produsele ieşite din mina ola- tehnico-ştiinţifice. Colectivul bi­ mai putea organiza şi alte ge­
bliotecii a reuşit să înscrie pînă nuri de manifestări din dome­
ticipat ia săparea fundaţiilor, la cest sens s-au luat măsuri iar Serpuitoarea Gizela Alexa, rih- riior sl-nţ cun0scute şi apreciate în prezent în fişe peste 2.500 niul muncii cu cartea, cum. ar fi
tuitorii Constantin Zeriu, Doina oameni ai muncii, care au citit concursuri „Drumeţii veseli“ sau
transport de piatră şi a altor pînă în prezent am şi procurat Benea, rămuitorul loan Ilice, aj.jţ de brădenî cît şi de moţii pînă în prezent circa 41.000
sficuitorul Lazăr Oprişa, ştanţa- cărţi. „Cine ştie cîştigă“, serate „Să
torul Mircea Radovici, ori fini- ce poposesc jn tirgurile din îm- dansăm cu eroii cărţii“ etc., for­
soarea Elisabeta Qoia, sînt nu­ Colectivul bibliotecii centrale me de muncă vii şi mai antre­
materiale. Rezultatul a fost că peste 3.000 bucăţi de flori pe­ mai ciţiva din cei mai activi prejurimi. raionale din Alba lulia (res­ nante, care ar atrage tot mai
membri ai cooperativei ce-şi de­ ponsabilă tov. Cîmpeanu Liviaj mulţi cititori spre cunoaşterea
numai in ultima săptămină s-au rene, circa 8.000 bucăţi de tran- păşesc lungr planul de produc­ j n ]una jui{e a-C-i utemiştii s-a străduit, în vederea obţinerii tainelor cărţii. Totodată, se ce­
ţie cir 15-20 la sută. re ca la această bibliotecă să
transportgt şi aşezat cîteva sute dafiri Poleania, 1.000 bucăţi dte secţiei olărit au descoperit în a- acestor rezultate, să organizeze se acorde mai multă atenţie a-
tragerii cititorilor la concursul
de m.c. piatră calupuri şi piatră' trandafiri urcători, 5.000 pomi .pr0’piere pămînt foarte bun pen- diferite acţiuni de masă, bogate „Iubiţi cartea“. Numărul celor

spartă, precum şi 120 camioane ornamentali şi 2.000 kg. sămîn- tru ¦confecţionarea vaselor, scu- în conţinut poiitico-educativ.

de zgură expandată. Tot prin find astfel cooperativa de a mai Dintre cele 26 de recenzii orga­
munca patriotică a cetăţenilor
au fost amenajate recent şi două ţă de iarbă. In curînd toate a- mtransp{aorttIan luptrueţl ddeestlual circa 20 nizate merită a fi evidenţiate
cestea vor fi plantate şi nu ne de ridi-
îndoim asupra aportului pe care cele pe marginea cărţilor „Bă­
A n gajam en t cat.
nerespecfat răgan“, „Setea“, „Desfăşura­
scuaruri la intersecţia străzilor cetăţenii vor continua să-l adu­ Printre cei care au contribuit
I, C. Frimu şi 9 Mai. că şi în viitor la buna gospodă­ rea“ şi „La cea mai înaltă ten­
rire a oraşului lor. la realizarea planului de produc­
Că cetăţenii ne sprijină efec- siune“. Cu mult interes au fost
ţie pe prima decadă a lunii oc­ înscrişi în prezent la acest con­
urmărite de participanţi de ase­
I. C. S. Hunedoara a predat tombrie, în proporţie de 110 la curs este destul de mic faţă de
uzinei „Victoria“ Călău un grup menea cele 10 seri literare orga­ posibilităţi şi cu atît mai mult
social pentru sectorul semicocs. sută, sînt comunistul loan Ne- cel al purtătorilor insignei
La recepţie insă s-au constatat nizate în sala bibliotecii sau la „Prieten al cărţii“.
dea, utemistul Aurel Şerban şi
o sea.mă. de deficienţe. Astfel, diferite întreprinderi din oraş,
A u d ep ăşit plănui în sala. destinată laboratorului, Leonte Borza.
cit şi pe coridorul de acces, pă­
Colectivul întreprinderii ra­ trunde apa. Cum era şi firesc, O nouă se cţaie Dezvoitînd succesele de pînă
ionale D.C.A. Haţeg şî-a reali­ constructorul s-a angajat ca in
zat planul anual în 9 luni. In Frumoasele rezultate obţinute scurt timp să remedieze lipsu­ Cea mai tînără secţie a coo­ acum de pe tărîmul muncii de
prezent, acest colectiv lucrează se datoresc colectorilor fruntaşi rile. De atunci a trecut multă perativei „Moţul“ din Baia de
în contul anului 1961. Gruiţă Bruzan — de la subcen- vreme, dar nu s-a făcut nimic. Criş este secţia „confecţii serie popularizare a cărţii, îmbogă-
ti'ul din Boşorod ce-şi depă­ pentru piaţă“. Abia în 4 octom­
La toate cele 15 sortimente şeşte lună de lună sarcinile de Semicocseria. are de suferit brie a început aici producţia. ţindu-le prin forme tot maî noi
planul a fost realizat, de la în­ plan între 15 şi 20 la sută, Pe­ Pantalonii pană, costumele băr­
tru Macra — colector al sub- băteşti din stofă, scurtele vătu­ şi mai atractive de manifestări
ceputul anului şi pînă în pre­ centrului din Demsuş, care în ite de postav-şi halatele albe ali­
zent, în proporţie de 100,2 la luna septembrie şi-a depăşit niate frumos pe rafturi, sînt nu­ publice, colectivul Bibliotecii
planul cu 2 Ia sută etc. mai cîteva din produsele la care
sută. La sortimentul piei de vî- de pe urma acestui lucru: apa­ lucrează cu sîrguinţă croitorii centrale raionale din Alba lulia,
Un aport deosebit la obţine­ Vasile Danciu, Trandafir Erdei poate sa se mîndrească cu ti­
nat s-a depăşit planul cu 64 rea rezultatelor amintiie l-a a- şi Toan Manase.
dus şi comunistul Rusu loan Vă- ratura nu poate fi instalată în tlul de unitate fruntaşă de a-
la sută, la deşeuri textile cîne- xfeanu — directorul întreprinde­ Zilele acestea, pieţele oraşe­
rii raionale de contractări şi a- laborator şî deci munca este în­ lor din regiunea noastră vor face cest fel din regiune.
pă cu 37 la sută, iar Ia lînă cu chiziţii care a ştiut să organi­ cunoştinţă cu o parte din con­
8 Ia sută. zeze bine munca. greunată. Re întrebăm pînă fecţiile bărbăteşti la care lu­ LS.
crează acum tînăra secţie a coo­
In prima decadă a lunii oc­ cină ? Sperăm că după această perativei.

tombrie, planul pe întreprinde­ aducere am.iv.te se vor hotărî şi A. D.

re a îost realizat în proporţie tovarăşii de la I.C.S. Hunedoara
de 103 la sută.
să dea curs angajamentului

luat.

C. CHIRI AC Disjpă ken ae de glie 4
1
corespondent

1

S-a împlinit de curînd un iembrie, în condiţii ăe cali­ 3
an de cînd echipele construc­ tate discutabile, străzile Ho­ 3
mai buni tractorişti din S.M.T.
(U rm a re din pag. l-a). Adevăraţi tovarăşi Orăştie, urmând pilda lui Ştef torilor de drumuri ăe la în­ ria şi Buăai-Deleanu, au fost 1
şi a lui Socaci Cornel, cei care treprinderea de construcţii şi 3
mar. Acesta, în plină campanie, i-au ajutat în clipele de cumpănă. montaj din Petroşani au în­ terminate. La celelalte două 3
în vreme ce tractoarele slăteau In primăvară, în vară, ca şi a- ceput lucrările de moderni­ străzi însă lucrările nu au 3
pe cîrnp, se plimba pe aleile cum, în toamnă, şi-a realizat în­
staţiunii climaterice din Geoa- tre 105— 140 procente planul de mai fost continuate. 1
giu-băi, la ştrand, la restau­ hantri. In ultima vreme a lucrat
rant... Şi nu numai atît... Cum cum i se spunea într-o vreme, — Dar ce-i ? Se s-o fi întîm-- înainte, se priveau încurcaţi. ia gospodăria colectivă din Şi- zare a străzilor Horia, Cloş­ Străzile Cloşca şi N. Băl­ 4
făcea, cum dregea, mai ales sîm. ajunsese „Ştef fruntaşul“, titlu plat ? I bot. Intr-o vreme se zvonea că
băta, lui Stoica i se . defecta de care nu s-a mai despărţit — Tovarăşe preşedinte, întîm- va fi trimis la alta. Aflînd de ca, N. Bălcescu şi I. Budai- cescu au rămas sub circula­
tractorul ca din senin... De la pînă azi... Acum e cinstit şi iu­ Către ei peste cîrnp venea în plarea asta oricum o să ajungă aceasta, preşedintele gospodă­ Deleanu din localitate. ţie. Din această cauză pe ma­ 1
el, care, deh ! era brigadier, s-a bit de tovarăşi, de aceea a şi goană un om călare. II recu­ la urechile conducerii S.M.T... riei din Şibot, tov. Viorel Va- cadamul străzilor respective 1
învăţat cu nărav şi Ştef... Şi fost primit în rîndul candidaţi­ noscură. Era chiar preşedintele Decît s-o scormoniţi atît, mai E adevărat că în acest timp
cine ştie unde ar fi ajuns, dacă lor de partid. Pentru noua sa colectivei din Vinerea. bine daţi-ne.o mînă de ajutor. sile, a venit cu o falcă în cer
n-ar fi existat oameni care să-l viaţă poate să le mulţumească Nici nouă nu ne pare bine cum şl cu alfa in pămînt la S.M.T. au fost săpate şanţurile pen­ au apărut gropi, unele bor-- 3
ajute la timp, să-i deschidă o- celor doi comunişli, care i-au — Fi-r-ar să vă fie de pomi­ se poartă Lăzureanu ăsta. Ghiar tru canalizare, s-au aşezat duri au sărit ăe la locurile 3
chii... Poate să-i mulţumească deschis ochii la timp... nă olteanul vostru, le strigă el discutam mai înainte. Ajutaţi-ne — Gum. vreţi să mi-l luaţi pe tuburile, s-au fixat borduri­ 3
pentru aceasta organizatorului de departe, să-l dăm pe brazdă... Lăzureanu ? Nici să nu vă gîn- le şi s-au pavat trotuarele, lor etc. După un an de la ar 3
de partid Stanici Auguslin, se­ — Dar oare Lăzureanu o să iar pe unele porţiuni s-a aş­ şezarea macadamului sînt 3
cretarului U.T.M. Chirilă Aurel ne mulţumească pentru că l-am — Ge oltean ? Gă-i din Sla­ — Dar ce-s eu ? Dădacă ? diţi... F. cel mai bun tractorist necesare unele... refaceri şi
şi agronomului de sector Viorel lăsat să-şi facă atîta de cap ? ! tina... Auzi la e i ! Descurcaţi-vă şi sin­
loan, care văzîndu-1 călcînd pe — se trezi dinfr-o dată mustrat guri... Doar sînteţi majori — pe care l-am avut pînă în pre­ ternut piatră spartă. Tot a- reparaţii. In asemenea situa­ 3
urmele lui Stoica, l-au luat deo­ de un gînd Ştef. — Acela, acela care se plim­ făcu şiret preşedintele. Iar ches­ zent... tît ăe. adevărat este că amil ţie oare cine va suporta cos­ 1
parte şi i-au arătat că în felul bă toată ziua pe uliţă cu trac­ tia cu poarta n-am s-o las moar­
acesta va ajunge să nu i se mai De emoţie, trase de maneta torul... Ne-a făcut praf poarta tă, decît poate dacă o să cîştigaţi Ge altă recomandare mai tre­ trecut, spre sfîrşitul lunii no­ tul lucrărilor ăe refacere ? 3
poată încredinţa nici un tractor. de comandă, oprind tractorul. sediului colectivei... A intrat în pe cîrnp din timpul ce l-a păpat 3
La început nu a prea luat în se­ viteză în ea, deşi era închisă. A Lăzăreanu umblînd lela prin sat..- buie pentru a vedea cît de mult
rios spusele celor doi. dar nu — Ce-i baiul ? strigă de de­ stricat ceva şi pe la motor... A MymaS pe horise 3
peste mult, cînd Stoica a trebuit rămas să-l meşterească... Păi... — De asta vă asigurăm că s-a schimbat acest tînăr într-uo
să-şi ia tălpăşiţa clin S..M.T.. parte Sooaci. aşa spuneţi şi voi dacă se mai aşa o să fie... 3
Ruşinîndu-se, Ştef îi răspunse poate ! Raportez la S.M .T.! Aşa an ? Dar oare s-ar fi putut păşea sfîrşitul lunii septem ­ 3
Ştef a înţeles că nu a învăţat niciodată n-o să terminaţi cu Şi tinerii s-au ţinut de cu- In contractul colectiv al 3
într-o doară : arăturile! Voi văd că aţi făcut vînt. Gînd s-a întors Lăzurea­ schimba fără sprijinul unor ti­ şantierului nr 4 Cugir al brie. ne aflăm în a doua
el meseria de tractorist ca să se - - Nimic, mi s-a înţepenit un treabă bună aici, se înmuie pen­ nu l-au scuturat în aşa fel îneît T.R.C.H. s-a prevăzut la în­ Deşi a
tru o clipă omul de pe cal. apoi din acea zi n-a mai plecat nică­ neri cum e candidatul de partid ceputul anului. . printre alte­
transforme într-o „pasăre călă­ cuţit la plug... iar izbucni. Da’ asta nu-i de-a- ieri fără încuviinţarea şefului de 3
juns... Şi apoi ce-o să rnă fac brigadă şi cu atît mai puţin... Ştef Gornel, care la rîndul său jumătate a lunii octombrie 3
toare“. Şi aşa, nu pesie mult Şi dădu drumul iar îa motor. călare pe tractor. Iar cu hanţri le, o serie de probleme pri­ din prevederile amintite nu 3
In pauza de la prînzişor îi po­ eu acum fără poartă la sediu? cînd a alunecat pe un tăgaş s-a făcut aproape nimic. Zu­ 3
timp, din „Ştef — tot-repar“ — vesti lui Socaci ce-l frămîntase ce i-a realizat apoi şi-a spălat vind îmbunătăţirea condiţi­ 3
pînă acum... Mai mare rîsul ! Trebuie să-l strîmb a fost ajutat şi el de ilor de cazare ale muncitori­ grăveli s-au făcut doar par­ 3
obrazul de ruşine. încetul cu în­ ţial şi. acestea de mîntuială. 3
-— Mda... ai dreptate... în fe­ pedepsiţi pe zărghitul ăsta... alţi comunişti — adevăraţi to ­ lor. Aşa, ăe pildă, s-a pre­ In rest nimic. 3
lul acesta nu mai merge... Tre­ cetul, a devenit unul dintre cei văzut amenajarea baraca-
buie să-i atragem serios aten­ Cei doi tineri, care-i ieşiseră varăşi — să devină un om ade­ mentelor din Cîndeni, înlo­ Consideră oare conducerea 3
ţia lui Lăzureanu..,
vărat ? 1? cuirea sobelor din cărămidă T.R.C.H că. un contract co­ J
şi tablă cu, sobe de teracotă, 3
introducerea canalizării, la lectiv se rezumă, la simpla 3
barăcile din colonia U.M.C. formulare a unor clauze pe 3
şi altele. Termenul de exe­ hîrtie ? Este cazul să se ia 3

măsuri corespunzătoare şi ur­ 3
3
cuţie a acestor lucrări nu de­ gente.
1