Page 73 - 1960-10
P. 73
f ! ! 2 ! ) \ e c 3 C en tr<*' \ PROLETARI VIN TOATE TA R ILE , U N IŢI-VAt Vizita tovarăşului
W nt Gheorghe Gheorgh ¦Dei
VtrM ffff& Â
— Pagina culturală
(pag. 2-a) Austria
— Să nu privim numai pa
iul din ochiul altuia — Adu
narea de dare de seamă şi a- VIENA 22 — Trimisul special a subliniat că prezenţa tovară
Agerpres transmite: şului Gheorghe Gheorghiu-Dej
legeri din organizaţia de ba !a Viena a prilejuit o serie de
In dimineaţa zilei de 22 oc
ză „îlie Pintiiie“ de la I. M. tombrie, tovarăşii Gheorghe contacte fructuoase între con
Gheorghiu-Dej şi Ştefan Voitec ducătorii romîni şi austrieci. E-
Barza (pag. 3-a) au făcut o vizită d-lui dr. Bru xistă condiţii favorabile — a
no Pittermann, vicecancelar al spus ministrul romîn, pentru ca
— Declaraţia delegaţiei Austriei, ministru pentru pro relaţiile dintre Austria şl R.P.
blemele întreprinderilor naţio Romînă să se dezvolte şi mai
Anul XII. Nr. 1813 Duminică 23 octombrie 1989 4 pagini 20 bani U.R.S.S. Ia sesiunea Adunării nalizate, ministru ad-interim al mult în toate domeniile. Vorbi
Afacerilor Externe şi preşedinte torul a urat ca legăturile dintre
_______________ ' r o p a— i Generale a O.N.U. în proble
Pe fo aie c ă ile ma situaţiei din Congo
(pag. 4-a)
— Săptămîna intern aţio-
(pag. 4-a)
OOOOOOOOO (X X >0000<X X X X X >0<X >0<X ) a| Partidului Socialist Austriac. cele două ţări şi popoare care
Intre tovarăşii Gheorghe Gheor nu au litigii de rezolvat între
spre r e d u c e r e a p re fu iu i ghiu-Dej, Ştefan Voitec si vice ele, să devină din ce în ce mai
cancelarul Pittermann a avut strînse.
< X A X X X X X X X > 0 0 < X X X X©X0X0 >- 000-<0>0000000000O0 «O<xOx xOx k ?o <x k x k >v <>o o c >w o o loc o convorbire cordială.
A răspuns vicecancelarul Pit
•& termann, care a mulţumit pen
de cosi Cu prilejul prezenţei la Viena tru urările ce i-au fost adresate
a tovarăşului Gh. Gheorghiu- şi şi-a exprimat satisfacţia pen
©©©©©©©©©©©©O' Dej şi a tovarăşilor Leonte Rău tru prilejul ce i s-a oferit de a
tu şi Ştefan Voitec, ministrul se întîlni cu tovarăşul Gheorghe
ţinut Jurnaliştii de la secţia a kg. exploziv, 52 mc. cherestea, R.P. Romîne în Austria Victor Gheorghiu-Dej. „Tehnicienii şi
Dimitriu, a oferit sîmbătă un economiştii — a spus vorbitorul
Zilele trecute a fosî încheiat Il-a furnale în cursul celui de-al 1436 kg. oţel de sfredele etc. dejun.
— construiesc punţi care unesc
bilanţul a trei trimestre de ac Ifl-lea trimestru al anului. La depoul de locom otive Au participat tovarăşii Gh. în sens propriu două ţări ; în
tivitate în ceea ce priveşte re Mergînd pe aceeaşi cale, res Gaston Marin, Constantin Tuzu, aceiaşi timp, prin activitatea lor,
ducerea preţului de cost al pro din Teius V. Steriopol, membri ai delega ei creează punţi care apropie
duselor. Cu acest prilej, multe pectiv reducînd consumul de popoarele şi pe care pot merge
colective de muncă şi-au văzut cocs, prin ridicarea temperaturii _________________ H ţiei guvernamentale a R.P. Ro împreună regimuri diferite. In
încununată de succes munca de aerului insuflat în furnale, ei mîne care se află la Viena.
Pe lîngă faptul că au depăşit tre Romînia şi Austria există o
planul producţiei globale cu Au luat parte personalităţi
pusă de-a lungul a 9 luni. Inse au obţinut succese de seamă 9.86 la sută şi au mărit produc politice, economice şi culturale punte naturală: Dunărea. Pa
răm mai jos cîteva realizări în în reducerea preţului de cost şî tivitatea muncii cu 12,51 la sută din capitala Austriei, printre ca cea în această parte a Europei
acţiunea de reducere a preţului în această lună. Astfel, în pe în cursul celor trei trimestre Deşi n-au trecut multe săptămini de cind la cuptorul de re vicecancelarul federal Bruno a avut întotdeauna influenţă a-
de cost. rioada 1-20 octombrie, ei au re ale acestui an, salariaţii depou 400 tone de la C. S. Hunedoara a fost elaborată prima şarjă, Pittermann, dr. E. Chaloupka, supra păcii în lume. Trebuie să
dus costul tonei de fontă cu lui de locomotive C.F.R. din Te- el funcţionează în p lin ; indicele ge utilizare a trecut de 8 tone facem în aşa fel îneît relaţiile
Pe seama reducerii peste 65 lei. iuş au redus preţul de cost cu director al cancelariei federale, dintre ţările zonei dunărene să
Franz Jonas, primar al Vienei, constituie o contribuţie îa pacea
aproape 400.000 Iei faţă de sar vicepreşedinte al Partidului So
consumului de c ocs... ...şi a aifo r materiale cina planificată. Aceste succe oţel pe m.p. vatră de cuptor şi zi calendaristică. La înregis cialist Austriac, prof. dr. O. generală. Guvernele noastre a
se se datoresc îndeosebi remor- trarea acestui succes au contribuit şi oţelarii loan Prodan şi Kuhn, rectorul Universităţii din încheiat vicecancelarul Pitter
Urmărind consumul specific Valoroase economii au obţi cării trenurilor supratonate, res iancu Vitan. pe care fotografia noastră îi înfăţişează în sala Viena, prof. univ. dr. F. Knoll, mann, depun eforturi tocmai în
He cocs tehnologic la secţia a nut şi colectivele de muncă din pectării procesului tehnologic de de comandă. secretar general al Academiei această direcţie“.
Il-a furnale a C. S. Hunedoa- cadrul Trustului minier Deva. reparaţii şi reducerii consumuri de Ştiinţe, ambasador dr. Wal-
fa, constatăm că în cursul celui Numai în cursul celor 9 luni lor specifice de materiale. Â 12-a oară secretar al ter Wodak, director genera! în In cursul dejunului, tovarăşii
de-al I I Mea trimestru al aces Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Leon
tui an el a fost redus simţitor. ale anului, ele au realizat mai Cele mai frumoase realizări organizaţiei de bază ministrul C. Winterstein, şeful te Răutu şi Ştefan Voitec s-au
Ca urmare, în lunile iulie şi au mult de 1.100.000 Iei economii. în această direcţie au fost ob protocolului în Ministerul Afa întreţinut cordial cu d-nii Bru
gust s-au economisit 1350 tone Şi aici, principala cale pe care ţinute de echipele conduse de Lâ redacţie a sosit o scri mărunte în ciorchine, o să fa cerilor Externe, ing. Anton no Pittermann, Franz Jonas şî
de cocs, iar în luna septembrie s-a mers pentru reducerea pre mecanicii loan Păcurar, Eugen soare. Olteanu Gheorghe, tur cem economie de spaţiu, econo Schopî, director în cancelaria fe ceilalţi oaspeţi.
1175 tone. ţului de cost a fost reducerea mie de metal. La mai multe pie derală, I. Augenthaler, director
consumurilor specifice de mate Man şi Vasile Cristea, precum nător la uzinele metalurgice din se, o singură maselotă. Da, e general în Ministerul Comerţu Seara, membrii delegaţiei ro
Acest lucru este de altfel prin riale şi energie electrică. Drept Sugir, ne-a relatat următorul o realizare bună... lui, dr. Th. Helm din Ministerul mîne au asistat la un spectacol1
cipalul izvor al celor peste urmare, în cele trei trimestre ale şî de echipele de întreţinere con fa p t: „In secţia turnătorie a Comerţului, Mario von Marquet, cu opera „Cavalerul rozelor“ de
3.000.000 lei economii, cît au ob anului, s-au economisit 2.339 U. M. Gugir lucrează în calita Au trecut de atunci mai multe vicepreşedinte al Uniunii indus Richard Strauss.
duse de Simion Ungur, Traian te de maistru şef, tov. Nicolae luni. Inovaţia se aplică acum şi triaşilor austrieci, dr. A. Widd-
Rutcovschi. Recent, cu prilejul dă rezultate dintre cele mai bu mann, director general al între -Jr
Sueiu şi Nicolae Ivan. adunării de dare de seamă şi ne. Şi dacă secţia turnătorie are prinderilor „Elin Union“, dr. A.
alegerea noului birou al orga mai mult de 330.000 Iei econo Sîmbătă la ora 23, tovarăşii
V. STREMŢAN nizaţiei de bază de partid, co mii, se datoreşte în parte şi a- Thewanger, directorul uzinelor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Leon
muniştii i-au încredinţat din nou cestei inovaţii. „Voest“. te Răutu şi Ştefan Voitec au pă
corespondent funcţia de secretar ăl organiza răsit Viena, piecînd spre pa
ţiei de bază. Aceasta este a Munca colectivă — Salutînd cu căldură pe cei trie. Pe peron au fost salutaţi
---—:——- — 'joSSPV. ¦ ¦¦------- ------ IZ de membrii legaţiei R.P. Romî
prezenţi, ministrul R.P. Romî ne din Viena. Victor Dimitriu,
ministrul R.P. Romîne în Aus
ne la Viena, Victor Dimitriu, tria, a condus delegaţia romînă
pînă la graniţa ungară.
12-a oară cînd tov. Rutcovschi
!n !raionul Brad pe tema „Pagini din literatura Au participat locuitori din sa este ales în această funcţie de principiu de bază esc::
® Zilele trecute, în sala mare popoarelor din U.R.S.S.“, pre tele Purcăreţ, Plai şi Murgeşti. răspundere. De mai multe luni, în secţie, Toate forţele la semănatul
a Casei de cultură „Mihai Emi- zentări de noutăţi tehnico-ştiin- La discuţiile ce au urmat după A 12-a oară, secretar al or rebuturile creşteau peste cifra culturilor de toamnă
nescu“ a avut loc o întîlnire în ţifice sovietice şi seri închinate conferinţă, candidatul de partid admisă. Gare să fie cauza ? Bi
tre tov. doctor Paul Săbău, care vieţii şi operei marelui poet loan Coşar, utemiştii Nicolae ganizaţiei de bază !... De aceas roul organizaţiei de bază a ho- In ultimele zile în toate uni Nesatisîăcatoare se prezintă
a făcut o excursie cu „Trenul A. S. Puşchin. Oancea şi Nicolae Iancu, s-au tă înaltă încredere se bucură tărît să analizeze această pro tăţile agricole socialiste din re situaţia însămînţări lor în unită
prieteniei“ în U.R.S.S. şi oame interesat îndeaproape de viaţa numai oamenii cei moi buni blemă şi să ia măsurile co giunea noastră s-a intensificat ţile agricole din raioanele Orăş-
C©nfer5nţe la sa îe colhoznicilor şi a tineretului dintre cei mai buni. Oare sînt respunzătoare. recoltarea culturilor tîrzii de tie, Alba şi Haţeg.
nii muncii din oraşul Brad. Ex sovietic. meritele tov. Rutcovschi ? toamnă şi pregătirea terenurilor.
In seara zilei de 16 octom Intr-o zi, după lăsarea lucru Drept urmare au lost intensifi SITUAŢIA ÎNSĂMINŢĂRILOR
punerea tov. Paul Săbău a fost brie 1960, la căminul cultural Asemenea conferinţe au mai In frunîea luptei penfru lui, membrii biroului şi condu cate într-o oarecare măsură şi
din satul Purcăreţ, raionul Se avut loc în comunele Strungari cerea secţiei, s-au întîlnit într-o însămînţările cerealelor păioase LA 20 OCTOMBRIE A. C.
însoţită de proiecţii cu aspecte beş, a avut loc o adunare în ca şi Pianul de Sus. prom ovarea tehnicii noi şedinţă de lucru. de toamnă.
drul căreia', învăţătoarea Troiă Sebeş 71,5%
din U.R.S.S. Turcu a ţinut conferinţa : „Din VIRGII. BARBU Se făcuse tîrziu, dar cei cîţiva — Aşa nu mai merge tova Organizînd mai bine munca,
viata oamenilor sovietici“. turnători care de la lăsarea lu răşi, a spus Rutcovschi. Rebu mobilizînd la lucru toate forţele
• In întreprinderile din raion corespondent crului se închiseseră ¦ în biroul turile cresc nejustificat. Gîndi- de care dispun şi folosind în
secţiei, tot nu se îndurau să ti-vă : la corpul maşinii "de cu treaga capacitate de lucru a ma
au avut loc o serie de manifes în sprijinul plece acasă. Printre ei se afla sut, 16 la sută din producţie şinilor, colectiviştii şi întovără
toamnă Nicolae Rutcovschi, Alexandru este rebutată. Trebuie să luăm şiţii din raioanele Sebeş, llia
tări culturale c a : seri literare Feder şi alţii. Stabileau ultimele măsuri bine gîndite, care să
ral-educativă ? La mijloc există detalii ale unei importante ino curme situaţia aceasta ruşi şi Hunedoara, au obţinut rezul
Căminul cultural să vină insă altceva: nepăsare faţă de vaţii : „Turnarea în ciorchine”. noasă pentru noi... Ilia 70,6%
activitatea căminului. tate mai bune la însămînţări. Hunedoara 66,7%'
— Da, se pare că am termi= Au vorbit atunci şi alţi mem
„M otivare14 nat ce-a fost mai important — bri ai biroului organizaţiei de In numeroase gospodării colec Brad 59,6%
spuse răsuîlînd uşurat, Alexan bază : Grăciun Pantea, Nicolae tive din raioanele amintite însă-
campaniei agricole de Tovarăşa Letiţia Irinca, direc dru Fpder. Vinţan, Petru Popa, Nicolae mînţările de toamnă au şi fost Orăştie 55%’ 1
tor al căminului cultural „Vr. Barna şi ceilalţi. Fiecare şi-a terminate.
Una din sarcinile actuale ale col un program axat pe lucră Petru Groza“ din satul Tîmpa, — Schiţele sînt gata — com spus părerea, a arătat cam ce- Alba 52,3%
unităţilor culturale' de la sate rile din campania agricolă de are o „motivare" : „Nu vin oa plectă Rutcovschi — dar să nu ar trebui să se întreprindă. Pînă
este de a sprijini în mod efec toamnă. menii la cămin“. Var de ce nu uităm un lucru, tovarăşi. Tre la urmă, măsura care s-a con Hategr 15,7%
tiv eforturile pe care colectiviş vin, este o întrebare la care se buie să stabilim cu exactitate
tii, întovărăşiţii şi ţăranii mun Toate acestea dovedesc preo cam eschivează să răspundă. Nu avantajele acestei inovaţii... cretizat a fost încredinţarea lu
citori le depun pentru termina cuparea conducerii căminului vin pentru că deocamdată nu se
rea în bune condiţiuni a campa cultural de a da activităţii cul organizează nimic la căminul Lucrul a reînceput cu aceeaşi crului la acest reper, unui grup
niei agricole de toamnă. O par turale un conţinut concret. le cultural. In acest caz e şi firesc rîvnă. Tîrziu, după miezul nop
te din unităţile culturale îşi gat de problemele economice ac că cetăţenii n-au pentru ce veni ţii, oînd totul a fost pus la de comunişti cu experienţă, bi
orientează activitatea în acea tuale. aici. punct, oamenii s-au despărţit.
Rutcovschi a plecat şi el acasă. ne pregătiţi profesional.
stă direcţie, dar unele au scă A ctivitate îa întîm pîare Pe drum se gîndea :
pat din vedere acest lucru. lată GH. PAVEL
cîteva fapte. In comuna Şoimuş, raionul — Turnarea în ciorchine va
Ilia, nu există o preocupare fi într-adevăr o realizare însem (Continuare în pag. 3-a)
Exemplu bun pentru desfăşurarea activităţii nată. Minunaţi oameni turnă
culturale în sprijinul campaniei torii noştri!... S-au gîndit, au
Căminul cultural din CHstur agricole de toamnă. Tovarăşa
desfăşoară o frumoasă activita Amalia Bexa, director al cămi frămîntat ideea, au studiat ma
te in sprijinul campaniei agrico nului cultural, nu orientează ac
le de toamnă. Astfel, la cele 16 tivitatea cultural-eăucativâ spre terial de specialitate şi inova
cercuri de citit au fost prelu această sarcină. Ve ce nu se
crate din timp materiale pri desfăşoară la cămin o activita ţia a fost gata. Turnînd piesele
vitoare la avantajele semănării te educativă, tem.atică, cu un
de seminţe selecţionate şi tra scop precis ? Pentru că tova z'SÎ-
tate. Conferinţa .,Insămînţînd răşa Bexa lucrează la întîmpla-
la timp şi în condiţii optime — re. nu în raport cu sarcinile -ŞTIRILE ZILEI-
obţinem recolte bogate“, ţinută imediate ce stau în faţa colecti
de tehnicianul agronom al sfa viştilor : pentru că nu foloseşte r"
tului popular comunal, Ecateri- raţional orele de serviciu.
na Bloj, a fost audiată de peste U n iv e rs.ta ie şi tehnicieni ai Pînă in prezent
300 de colectivişti şi întovără S-a aşteptat un director membrii orchestrei
şiţi. Expoziţia organizată în lu p o p u la ră I. C. S. H.-ului cu au învăţat melodi
na septembrie, care a populari In comuna Sîntandrei nu s-a înaltă calificare ile „Valurile Du
zat prevederile Congresului al desfăşurat o activitate cultura nării“ şi „Băieţii
!II-lea al P.M.R. pentru dezvol lă menită să sprijine campania Astăzi, la Clubul profesională. noştri".
tarea economiei naţionale, a a-
vut un caracter mobilizator pen agricolă de toamnă deoarece 0 . T. din Hunedoa Speet acol Solistele Rafila
tru colectiviştii şi întovărăşiţii ra se deschid cursu Secui, Viorica Bul
din comună. Ve asemenea, în lipsea directorul căminului cul garii, Mariana Ma
ziua de 19 octombrie a apărut rile universităţii Orchestra şcolii tei şi altele au
primul număr al „Foii volan tural. Este adevărat că activi populare pentru medii mixte „A- pregătit frumoase
constructorii de la vram iancu." din
tatea unui cămin cultural este melodii populare
1. C.S.H. oraşul Brad şi-a romîneşti.
coordonată de către director,
La cursuri par reluat de curînd Spectacolul va fi
dar asta nu înseamnă că în lip lăcătuşi, activitatea. îndru prezentat în faţa
ticipă
montori, sudori, e- maţi de dirijorul oam,enilor fnuncii
lectrtcieni, zidari, Gheorghe Muscă
dulgheri, instala cei 35 de elevi ca
tori, tehnicieni şi re fac parte din
orchestră, precum
te“, care urmăreşte operativ si sa acestuia, căminul trebuie să- maiştri. şi cele 7 soliste vo din oraşul Brad cu Aplicînd cu 5stricteţe regulile agrotehnice la cultura porumbului, colectiviştii din Cristur,
tuaţia lucrărilor, popularizează şi închidă porţile. In Sîntandrei Lectoirii univer cale, repetă cu con ocazia zilei de raionul Hunedoara, au obţinut anul acesta o recoltă bogată; în medie peste 2.500 kg. porumb
sînt multe cadre didactice; oare ştiinciozitate bu 7 Noiembrie. boabe la hectar.
fruntaşii şi critică pe cei ră acestea n-ar fi putut şi nu au sităţii au fost re
maşi în urmă. Astăzi, 23 oc datoria să desfăşoare la cămi IN c l iş e u : Colectivistele Szatmary Ecaterina şi 'Antal Rczalia radiind de bucurie E şt
tombrie, brigada artistică de a- crutaţi dintre ca căţi ale unui viitor HOREA POPA
gitaţie a căminului cultural va
t drele de ingineri spectacol. corespondent
prezenta în cadrul unui specta nul cultural o activitate cultu- ?«•O«*»» *•<-«***»-**¦ •»*• *»“0*'8 ¦ **>»-*¦ » acesta un 'semn că rodul muncit ioţ g fost bogat.
