Page 66 - 1960-10

pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1811
ş&atsawBBttnmsgTgCTgijitMaa ^ i^Mw1
Ei»z33y ,ffBg»iTO^ui5wirea!ap

P r ie te n ieI Aa a w w v w n VWVWVN Un sistem cu rio s

[temiştii Dumitru Bog­ celălalt. Multe probleme pe de n otare a elevilor
dan şi Bucur Manola­ care începe să le rezolve Du­
che s-au întilnit pentru pri­ mitru la tablă, sînt continu­
ma dată în 1957. La sectorul ate cu aceeaşi pricepere de Ne găsim la începutul nou­ şea media 5,75 la matemati­
I mecanic al E. M. Petrila, cei Bucur şi viceversa. De aceea, lui an şcolar. Cataloagele pe că, i s-a dat media 7 !
doi viitori prieteni şi colegi profesorul ion Blenăea, proas­
de şcoală şi-au strîns mîiux- păt absolvent al Facultăţii clase mai păstrează încă i- Această ,,mărinimie“ a pro­
le : de matematică, este întot­ zul proaspăt de tipografie şi fesorului Alexandru Şerbă­
— Sînt lăcătuşul Dumitru deauna mulţumit de ei. nescu am constatat-o şi în
Bogdan. Am absolvit ¦ şcoala legătoric. Filele lor poartă alte cazuri. Elevului Marcel
'a şi la cursuri, in ate­ numele elevilor, trecute în Senzaconi din clasa a Vil-a,
profesională metalurgică din ordine alfabetică. „Căsuţele“
lierul minier, cei doi căruia la matematică îi ie­
Cîmpina. rezervate notelor, abia au în­ şea media 5,50, la sfîrşitul \
lăcătuşi mulţumesc în ace­ ceput să se completeze.
— Pe mine mă cheamă eaşi măsură tovarăşii de mun­
Bucur. Manolache Bucur, îmi că, pe şeful de sector. După cum se ştie, nota o- trimestrului i i i , prin „bună- \

spuneau la şcoala profesio­ — Cum staţi eu planul măi glinăeşte în mod cit mai ve­ voinţa" profesorului,, i s-a \

nală. feciori ? îi întreabă uneori ridic cunoştinţele elevului la dat media 7. Lui Vuşile Popa (

Aşa s-au înfiripat pri­ ing. Radu Dicu. un moment idat. In darea no­ d.in clasa a VI-a, în loc să i \

mele discuţii între cei doi ti­ — Destul de bine tovarăşe telor, se cere ca examinato- se dea la matematică media \

neri. Din ianuarie 1958 au inginer. Sîntcm „peste“ şi ţ rui să fie cit mai obiectiv, să 5 pe trimestrul IU, i s-a dat )

primit repartiţie împreună la luna aceasta, răspund intr-un cintărească cu profunzime 6. Cazuri asemănătoare s-au \
cantitatea şi calitatea cunoş­
căminul muncitoresc I clin glas. tinţelor pe care le posedă e- petrecut şi cu alţi elevi. $
levul la materia respectivă.
Lonea. Şi-au luat paturi ală­ — Cu învăţătura, cum Ceea ce ne-a frapat insă şi \

turate. in sector, au fost re­ merge ? mai mult, este cazul elevului ţ

partizaţi să lucreze în ace­ — Tot „peste“. Adică tot Gheorghe Popescu din clasa .

laşi schimb. atît de bine. Să vedem în ce măsură a V-a. Elevul Popescu s-a î

| | n toamna anului 1959 — Precis ? Am auzit că la profesorul de '.^ y y situat şi in a- ¦

i i au urmat cursurile de matematică şi fizică nu prea IN S E M N A Illmatematică şi nul trecut prin- ţ
pregătire pentru admiterea vă descurcaţi. Ei, ce ziceţi ? tre fruntaşii ţ
ca elevi la şcoala medie sera­ fizică Alexan­
lă. Noaptea tîrziu, în camera — Veniţi şi vă convingeţi.
unde locuiau, se încingeau nu vitregim unele forme ale muncii dru şerbănescu —'./yv-y-wv, clasei. Pe tri- ţ
deseori discuţii, de felul aces­ Nu-i nevoie să facă acest
lucru. Asigurările pe care i şi profesoara de geografie şi mestrul I, chiar la materiile <

muzică Angela Şerbănescu de predate de soţii Şerbănescu, t
la şcoala de 7 ani din Petros, avea note bune: 8 la mate- ţ
ta : le-a dat de curînâ directorul cultural-educative de masă raionul Haţeg, s-au învred­ mutică, 7 la geografie şi 9 ţ
şcolii, medii serale din Lonea,
— Eu. Dumitre, zic să re­ sînt destul de convingătoare. Munca cultural-educativâ de masă zate de mîntuială, neconvingătoare, culturali nu pot cuprinde toate pro­ nicit să facă din notele pe ca­ la muzică. Pe trimestrul II
petăm mai întîi la algebră. cuprinde în sfera ei de activitate o în loc să apropie pe om de viaţa cul­ blemele, dar la îndemîna lor ar trebui re le-au acordat, stimulente insă, pe semne că elevul
Nu că îmi place mai mult. Nici o notă sub 7, iar la ma­ gamă variată de mijloace şi forme de turală, îl îndepărtează. Dar dacă lu­ să stea acest colectiv voluntar care în activitatea şcolară. Gheorghe Popescu a intrat in
dar această materie mi se tematică şi fizică, printre cei manifestare. Activitatea artistică este crurile stau invers, cu siguranţă că să răspundă de anumite forme de ac­ dizgraţia soţilor Şerbănescu.
pare mai puţin grea, şi a- mai buni din clasă. Vrea to­ desigur o ialură importantă a muncii sfera de cuprindere a oamenilor mun­ tivitate. La casa raională de cultură In aceste zile, am răsfoit
poi, ca să devii, un bun teh­ tuşi să-i ambiţioneze şi mai cultural-educative de masă, dar, fără cii la aceste manifestări va fi mare. din Orăştie un asemenea colectiv nu la şcoala din Petros, cataloa­ In timp ce la celelalte mate­
nician, trebuie să cunoşti mult. Altfel, ii foarte mulţu­ îndoială, ea nu este singura care numai că există, dar el este activ şi gele claselor 5, 6 şi 7 din a-
poate satisface pe deplin uriaşul in­ Există în regiunea noastră unităţi rezultatele muncii lui sînt evidente. nul şcolar 1959-1960. Iată ce rii se constată o creştere a
multă matematică. mit de felul cum se com­ teres pentru cultură al muncitorilor şi culturale cum este clubul din Lupeni, Oare la Haţeg nu poate fi format un note a obţinut la fizică pe
— De acord. Consider însă portă cei doi prieteni în pro­ ţăranilor muncitori. De aceea, o bună casa raională de cultură din Orăştie, asemenea colectiv şi încă activ? Cu trimestrul I eleva Olga Rahotă notelor, la matematică obţine
ducţie şi la şcoală. parte a unităţilor culturale din regiu­ căminul cultural din Cristur şi altele, siguranţă că da 1 din clasa a Vl-a şi cum pro­
că nu trebuie să neglijăm nea noastră, folosesc cu pricepere în­ unde Ia diferite manifestări culturale, fesorul Alexandru Şerbănescu 6. la geografie 4. Situaţia se
treg complexul de forme ale muncii organizate de acestea, participă sute „Muncitorii, ţăranii, tineretul, mani­ i-a calculat media la sfîrşi­
cultural educative de masă, reuşind de oameni ai muncii. Ce anume de­ festă o mare sete de carte, de cunoş­ tul trimestrului. La răspun­ înrăutăţeşte şi mai mult pe
astfel să aducă o însemnată contri­ termină ca la aceste manifestări să tinţe, de frumos” — se arată în ra­ suri eleva a avut notele 10,
stăzi, fiindcă nu-i zi de buţie la înfăptuirea măreţelor sarcini participe un număr mare de oameni portul prezentat la cel de-al Hl-lea 10 şi 6. iar la teză, 9. După trimestrul III: are 5 la mate- (
curs, mergem la filmul ce ne stau în faţă. ai muncii ? In primul rînd faptul că Congres al P.M.R., de către tovarăşul toate regulile de calcularea
nici Istoria. Mie îmi place ele vorbesc tocmai despre cei ce se Gh. Gheorghiu-Deţ. De aceea, ei aş­ ) mediilor, la sfîrşitul trimes- matică. 5 la geografie şi 5 la )
mult. Cu ajutorul ei cunoşti ,,Serioja Tocmai Ia casa raională găsesc in sală, că ele tratează pro­ teaptă din partea instituţiilor de cul­ * trului, eleva trebuia să obţi­
atîtea lucruri din trecutul pa­ — Ba nu I Aşteptăm pinâ de cultură numai bleme legate de viaţa şi preocupările tură să le ofere mijloace instructive nă media 8,66 la răspunsuri muzică, situaţie ce face ca >
acestor oameni, despre rezultatele lor din cele mai variate şi atrăgătoare. şi 9 la teză. Adunate cele
triei, din trecutul altor po­ duminică, deoarece am pro­ activitate artistică ? în producţie, că răspund cerinţelor de Gheorghe Popescu să-şi pigr- )
poare. curat bilete la piesa „Vlaîcu vîrstă şi profesie ale celor pentru Dacă la casa raională de cultură două medii., iar produsul. îm­
La casa raională de cultură din Ha­ care aceste.n sîrd organizate. din Haţeg se desfăşoară în general dă bursa la sfîrşitul anului >
Calculele algebrice şi geo­ şi feciorii lui“, iar astă sea­ ţeg — cu puţine excepţii — în afara o bună activitate artistică, aceasta nu părţit cu media generală
metrice demonstrate de activităţii artistice care, trebuie să re­ A încercat oare casa raională de trebuie făcută în detrimentul celorlal­ şcolar. \
Bucur erau; îmbinate, armo­ ră, citim din ..Faţă în faţă cunoaştem, a obţinui într-o perioadă cultură din Haţeg să organizeze, spre te forme ale muncii cultural-educative. trebuia să fie 8.83. Orientin-
cu America“. rezultate frumoase, celelalte forme ale exemplu, conferinţe, şezători culturale, Oamenii muncii din Haţeg doresc ca Fiu de muncitor, cu încă (
nios, seară, de seară, cu muncii cultural-educative de masă sînt seri literare şi alte multe forme ale aici să se desfăşoare activităţi multi­ du-se după nota obţinută la trei fraţi minori în familie. ^
în mod nejustificat vitregite. De fapt, muncii culturale de masă, pe cate­
caii; acelaşi lucru se întîmplă şi la gorii de profesii (pentru muncitori, laterale, vii, instructive şi atractive, teză (9), profesorul putea să orfan de mamă. Gheorghe
casa raională de cultură din Alba colectivişti, lucrători din cooperaţie,
— Fie şi aşa. înainte de lulia. din invăţămî.nt etc.), pe vîrste (pentru care să oglindească preocupările lor acorde elevei media 9. Pe ce Popescu îşi vede periclitată
copii, tineret, oameni maturi, pensio­
povestirile destul de n- Desfăşurindu-se o activitate cultu­ nari. etc-). în care să fie tratate su- de fiecare zi, să-î ajute la înfăptuirea motive i-a dat însă media posibilitatea de a mai sta în
trăgătoare ale lui Dumitru, asta însă, facem, o plimbare, rală unilaterală — iii’ cazul" nostru biecte legate de preocupările specifice
în domeniul istoriei. Deseori. '¦ să. mai luăm puţin aer. doar o activitate’'Artistică — desigur ale acestora ? Nu a încercat. Dar sarcinilor ce le stau în faţă. 10 ? Este greii de înţeles, aşa internatul şcolii, tocmai da­
că şi participarea maselor la acţiuni­ biblioteca raională, care n-are decît o
— De acord. Insă trecem le culturale iniţiate este limitată. La sală de împrumut, a organizat, spre I. CIOBOTĂ cum nu putem înţelege de torită uşurinţei, cu care soţii
Haţeg, spre exemplu. în prezent, în exemplu, la casa raională de cultu­
venea pe la ei. şi vagonetarul afara repetiţiilor care se fac (şi aces­ ră. diferite acţiuni de masă cu cartea, ce elevului Victor Anăraş, tot Şerbănescu s-au preocupat de
Dumitru Andronache. Acesta- şi pe la popicărie. tea cam neregulat) cu formaţia de pentru muncitorii de Ia fabrica de el, a uşurinţei cu care cei doi
cor. cu cea da teatru, cu echipa de marmeladă, pentru colectivişti, pentru din clasa Vl-a, căruia la sftr-
urmînă deja cursurile clasei — Ba, pe la club / dansuri eţc.. nu se întreprinde nimic copii şi tineret? Nu a organizat. Iată i-am acordat notele.
altceva. Tov. Aristică Spătaru. direc­ de ce socotim nejustificată afirmaţia şitul trimestrului III îi ie-
a Vlll-a, le dezvăluia uneori ; — In sfirşit, vedem noi. torul casei raionale dr cultură, care precum că la Haţeg vin puţini oa­ Sistemul curios de notare
dispune de experienţă în domeniul meni la manifestările cultural-educa­
tainele lecţiilor la care asis­ stjel trăiesc, muncesc muncii culturale, motivează inexistenţa tive. a elevilor, dovedit de profe­
unor forme ala munci! cultural-edu­ sorii Angela şi Alexandrii
ta după terminarea şutului. şi învaţă doi tineri cative, cum sînt conferinţele, serile Una din cauzele pentru care sînt
culturale, !oile de tineret etc., prin neglijate unele forme ale muncii cul­
gg n luna septembrie 1960. utemişti, lăcătuşi de mină la faptul că — spune dînstil — vin pu- tural-educative la casa raională de Şerbănescu de la şcoala din
1ini oameni la asemenea manifestări. cultură din Haţeg este şi aceea că Petros. trebuie să. fie curmat,
3H Dumitru Bogdan şi E. M. Petrila. Au venit de pe Oare tocmai aşa să stea lucrurile ? aici nu există un larg colectiv volun­
E adevărat că o conferinţă, o seară tar care să se ocupe de diferitele ac­
Bucur Manolache s-au înscris meleaguri diferite ale patriei. culturală, un program artistic organi­ tivităţi. Desigur că cei doi activişti această sarcină revenind mai

la şcoală. Pregătirile minuţi­ Dar munca şi viaţa nouă. le-a ales secţiei de învăţământ $’
cultură a. raionului Hoţea
oase făcute pînă atunci le-a îndrumat paşii spre preocu­

uşurat mult studiul la clasă. pări noi, utile. O prietenie GH. LUPAN

Şi-au ales aceeaşi bancă- Mar tfnără, trainică, închegată. în

teria predată şi-o însuşesc tumultul muncii noi.

tot atît de bine, şi unul şi AUREL DAVID

M u ncă patriotică LA e . FRIMU" ORĂŞTIE

Pe întreg cuprinsul regiunii nimbului. Au participat un nu­ Ce agonisesc unii, pierd alţii
noastre se desfăşoară o intensă
activitate în executarea la timp măr de 60 utemişti şi pionieri întreprinderea de industrie conomii la preţul de cost şl să realizeze economii. La secţia
şi în hune condiţiuni a lucră­ locală „I. C. Frimu“ din Orăş­ aducă beneficii. Acum, după mecanică a fost introdusă pro­
rilor agricole de toamnă. Şi în care într-o singură zi au re­ tie s-a dezvoltat mult în ultimii nouă luni de activitate, se poa­ ducţia de bănci metalice în se­
comuna Spring, raionul Sebeş, ani. Secţiile tîmplărie, mecani­ te întreba : şi-au făcut toate rie. Pentru executarea acestor
muncile agricole se desfăşoară coltat şi curăţat coceni de pe o că, forestieră, panificaţie şi fa­ secţiile datoria ? Şi-au îndepli­ produse, la atelierul mecanic au
într-un ritm accelerat brica de cărămidă, şi-au lărgit nit angajamentele luate ? fost făcute unele îmbunătăţiri
suprafaţă de 15 ha. teren cul- ca de exemplu procurarea şi
Pentru a veni în ajutorul în­ livat cu porumb. sfera de activitate, reuşind să La aceste întrebări intenţio­ montarea unor piese cu melc,
tovărăşiţi lor din comuna Spring, năm să răspundem în rîndurile înfiinţarea unui atelier de ni-
Această suprafaţă urmează a producă mai mult şi mai bun. ele faţă. chelaj şi cromaj şi altele. Şi
organizaţia U.T.M., fiind îndru­ aici, oameni ca Ioan Pricăjan,
mată de comitetul de partid, a fi însămînţată cu grîu. Fiecare secţie şi-a propus, încă In ansamblu, planul produc­ fierar. Avram Mocanu, lăcătuş
organizat, într-una din zilele ţiei pe întreprindere a fost în­ şi alţii, au muncit în mod deo­
trecute o frumoasă activitate Printre acei care s-au eviden­ de la începutul anului, să-şi deplinit în perioada celor nouă sebit pentru realizarea angaja­
ţiat se numără ufemiştii Cotîr-
patriotică pentru recoltatul po- iea Ilie, Elisabeta Fleacă şi realizeze ritmic planul de pro­ luni care s-au scurs pînă a-
ducţie, să obţină importante e- cum. Astfel, în primul trim es­
pionierii Ilie Draşoveanu, Elena

Străjan şi alţii. S. FLEACĂ

corespondent

tru, planul a fost îndeplinit în mentelor luate.

Chemarea la întrecere lan­ Se înfăptuiesc Lăpuşnic oa în anul viitor să proporţie de 95 la sută, în al Dar în timp ce unele secţii
sată de colectiviştii din Silnic angajamentele colectiviştilor sporească numărul vacilor de doilea trimestru în proporţie de realizează economii la preţul
pentru dezvoltarea sectorului zo­ lapte la 100 capete, al oilor la 112 la sută, iar în al treilea tri­ de cost, alte secţii înregistrea­
otehnic în gospodăriile agricole citate de 40 capete vite mari porumb furajer, colete de sfeclă 300 capete, iar cel al porcilor mestru, cu 121 la sută. Tot în ză pierderi. Cum s-ar spune, ce
colective a fost îmbrăţişată cu au fost complect amenajate, iar şi resturi de la grădina de zar­ această perioadă, s-au realizat agonisesc unii, pierd alţii Aşa
multă căldură şi de către colec­ maternitatea şi grajdul nou au zavaturi. Tot pentru hrana ani­ la peste 300, din care 30 să fie importante economii la preţul s-a intim,plat cu fabrica de că­
tiviştii din Lăpuşnic, raionul I- fost terminate. Demn de subli­ malelor în perioada de stabula- scroafe, să construiască un de cost. Au fost realizate de a- rămidă aparţinătoare I.I.L. „I. O.
lia. In răspunsul lor, mem­ niat că, foiosindu-se (in afară ţie, s-au asigurat 108 tone tri­ grajd nou cu o capacitate de semenea şi beneficii în valoare Frimu“. Pe lingă faptul că in
brii acestei gospodării s-au an­ de ţiglă, ciment şi binale), nu­ foi, 24 tone borceag, 17 tone o- 100 capete vite mari etc. de peste 800.000 lei. O contri­ cel de-a-1 doilea trimestru planul
gajat să îndeplinească întocmai mai material din resurse locale tavă şi curînd se vor primi de buţie importantă în obţinerea de producţie a fost îndeplinit
obiectivele propuse, să lupte ret bovin, 7 boi pentru muncă, la fabricile de zahăr peste 80 Cîfeva lucruri peste care acestor succese au adus-o sec­ doar în proporţie de 93 la su­
neobosit pentru a dezvolta con­ 229 capete porcine din oare 20 întrecerea dintre tone de borhot. Se va ajunge ţiile de tîmplărie şi mecanică. tă, iar in cel de-al treilea tri­
tinuu acest sector aducător de scroafe, 254 oi şi 20 capre. Ra­ gospodăriile în felul-acesta ca pentru fiecare nu trebuie trecut Calculînd rezultatele secţiilor mestru în proporţie de 73 la
mari venituri. colective amintite de la începutul anu­ sută, fabrica de cărămidă a a-
portată la suta de hectare, în­ vacă furajată să fie pregătit cu vederea lui şi pînă in prezent, vom ve­ dus şi mari pierderi la preţul
De la data cînd au răspuns “i i p dea că muncitorii de la tîm ­ de cost. Astfel, numai în lunile
chemării, au trecut aproape op1 cărcătura de vaci, porci şi oi, cel puţin 11 tone siloz, iar pen­ Succesele obţinute în gospo­ plărie au îndeplinit planul de iulie şi august, ia fabrica de
luni. In acest timp, prin mun­ şi muncindu-se voluntar, con­ producţie în proporţie de 144 la cărămidă s-au înregistrat pier­
că susţinută şi chibzuială, co­ nu numai că a fost realizată, tru restul de animale, cantităţi dăria colectivă din Lăpuşnic pe sută iar cei de la mecanică. în deri în valoare de 95.000 lei. Aces­
lectiviştii din Lăpuşnic au reuşit strucţiile amintite nu i-au costat proporţie de 108 Ia sută. Sec­ te depăşiri la preţul de cost s-au
să obţină succese de seamă pri­ potrivit angajamentului luat, pe colectivişti decît 16.800 lei. corespunzătoare de furaje însi- calea dezvoltării continue a ţia de tîmplărie are ca sarcină
vind creşterea animalelor. dar a fost chiar depăşită. Şi, să realizeze economii la preţul datorat faptului că nu au fost
Bază furajeră lozate. creşterii animalelor, sînt de ne­ de cost pe întregul an, de
Număr corespunzăior pînă la sfîrşitul anului, prin re­ contestat. Ele reflectă preocupa­ 118.000 lei a realizat pînă acum executate în timp lucrările pre­
ţinerile din prăsilă proprie, nu­ îndestulătoare Kodui sîrădaniilor economii în valoare de 96.000
de animaie mărul animalelor va creşte sim­ rea colectiviştilor de a dezvolta iei. Secţia mecanică are sarci­ gătitoare pentru producţia â-
Pentru a putea asigura o hra­ Eforturile depuse de colecti­ na să realizeze economii la pre­
La 30 decembrie 1959, şep- ţitor. nă consistentă şi îndestulătoa­ viştii din Lăpuşnic au fost răs­ acest sector aducător de mari ţul de cost ne întregul an în nului 1960. Din această cauză,
telul gospodăriei cuprindea 50 re animalelor, în planul de pro­ plătite din plin. In cele trei tri­ valoare de 54.000 lei a realizat
capete bovine din care 30 vaci, Adăposturi ieftine ducţie s-a prevăzut ca anul a- mestre care au trecut din anul venituri, de a întări în felul a- pînă acum 72.000 lei. Deci am­ nu a existat suficient pămint
20 cai, 70 boi şi 16 scroafe. cesta să se cultive porumb-si- acesta, gospodăria colectivă de bele secţii au reuşit să se achi­
Dar, colectiviştii nu s-au mul­ şi trainice loz pe 10 ha. Această prevedere aici a realizat numai din secto­ cesta gospodăria lor colectivă. te cu cinste de sarcinile pe care macerat, iar pentru pămîntul
ţumit cu ceea ce au realizat m a fost îndeplinită întocmai. La rul zootehnic, venituri care se le-au avut. Cum au reuşit ? macerat în care existau cor­
1959. In răspunsul la ^chemare Fiind înfiinţată de curînd, data cînd porumbul a ajuns în ridică la aproape 100.000 lei. Nu trebuie trecut însă cu vede­
ei s-au angajat ca_pîna ta stir- gospodăria nu dispunea nici de faza de coacere lapte-ceară, a Dacă la acestea se vor adăuga La secţia de tîmnlărie a fost puri străine (calcar), nu a fost
situl anului 1960 să realizeze < adăposturi corespunzătoare. De fost recoltat şi însilozat, reali- şi cei 25.000 lei care vor mai ii rea peste unele lipsuri. Există construit un atelier modern
fiecare sută de hectare terena- aceea, într-una din adunări, co­ zîndu-se peste 400 tone siloz. In realizaţi din vînzarea producţiei care dă posibilitatea muncito­ asigurată din timp funcţiona­
aricol cîte 36 capete bovine din lectiviştii au hotarît ca pentru plus, colectiviştii au mai însilo­ de lapte ce se va obţine în tri­ încă la Lăpuşnic o concepţie gre­ rilor să lucreze în cele mai bu­
care 16 vaci, cîte 80 oi şi tot început să amenajeze două graj­ zat peste 100 tone lucernă şi mestrul IV, cei 14.000 lei ce so ne condiţii. Apoi. atelierul a rea presei cu curăţitor de ar­
atîtea capete porcine, d » oare duri şi să mai construiască, un 75 tone porumb furajer, care vor încasa din vânzarea purcei­ şită privind creşterea păsărilor. fost înzestrat cu maşini noi. Dar
20 scroafe. Preocupaţi sa tra­ grajd nou pentru 30 capete ti­ fusese înşămînţat în mirişti. lor, şi cei peste 90.000 lei pe Cea mai mare contribuţie a a- gilă. Trebuie arătat că pierde­
ducă în fapte acest angajament, neret bovin şi o maternitate Acţiunea de însilozări continuă. c-are-i va primi gospodăria pen­ Mulţi colectivişti spun că aceas­ dus-o hărnicia muncitorilor a-
pentru 24 scroafe. Tot atunci In aceste zile se vor însiloza tru porcii contractaţi, rezultă că flaţi în întrecerea socialistă. rile de pînă acum se datoresc
colectiviştii 'din Lăpuşnic au re­ s-a hotărît ca la ridicarea noi­ încă aproximativ 300 tone de pînă la sfîrşitul anului, valoa­ tă ramură nu este rentabilă. Şi,
ţinut din prăsilă proprie cel mai lor construcţii şi la amenajarea rea totală a veniturilor din sec­ Comuniştii Fica Eftenie. şeful şi unei slabe organizări a mun­
bun tineret. In p-lus, di-n fondu­ celor vechi, fiecare colectivist torul zootehnic se ridică la a- ce-i mai rău, chiar tovarăşi din brigăzii de tineret, care lucrea­ cii.
rile proprii, şi din împrumutu­ să efectueze cite 5 zile de mun­ ză- Ia confecţionarea bucătări­
că voluntară în scopul realizării proape 230.000 lei. Iată pentru consiliul de conducere a gospo­ ilor t-in „Păltiniş“. tâmplarul Nici secţiile de panificaţie şi
rile acordate de stat au nun acestora' la un preţ cit mai scă­ Radu Oprean. controlor tehnic,
cumpărat 18 vaci de lapte, lo2 zut. In baza' hotărîrli luate, pa­ ce sînt hotărîti colectiviştii din dăriei, împărtăşesc această pă­ Gheorghe Bugnaru şi alţii, au forestieră nu se prezintă prea
oi şi 20 capre. S-a ajuns astfel ralel cu celelalte, activităţi, s-a reuşit în fiecare lună să dea
ca acum gospodăria să deţină început de zor, încă din primă­ rere greşită. Din această cauză, numai lucrăm' de calitate şi sa bine. Conducerea I. T. L. „I. C.
60 vaci de lapte, 32 capete tine­
vară, şl realizarea construcţii­ nici pînă astăzi nu s-a înfiin­ Frimu“ Orăştie are datoria să

lor amintite. In prezent, cele ţat la Lăpuşnic o fermă de pă­ ia măsurile necesare pentru ca
două grajduri care au o capa* sări.
toate secţiile să reaâizeze eco­
Slabă a fost apoi preocupa­
nomii la preţul de cost. Toate
rea colectiviştilor din Lăpuşnic
secţiile trebuie să-şi aducă con­
pentru a crea o turmă de oi
tribuţia pentru ca angajamen­
cu lînă semifină. Din cele 254
tul să fie îndeplinit şi depăşit,
oi pe care le au în prezent,
V. ALBU
doar 41 sînt de rasă tigaie.

Toate celelalte sînt oi ţurcane.

de slabă productivitate, oi care

produc lînă grosieră, prea pu­

ţin solicitată. Este timpul ea şi

înspre aceste problem# să-şi în­

drepte atenţia colectiviştii din

Lăpuşnic. v. PlŢAN