Page 69 - 1960-10

P R O L E T A R I VW T O A T E Ţ Ă R IL E , UNIŢI-VAI
A n ul XÜI. N r. 1812
Toate forţele
!a sem ănatul cu ltu rilo r
de
Prevederile planului au fost înfăptuite
In planul de producţie a!
G.A.S. din Alba lulia se preve­
de printre altele ca în toamna
acestui an să se însămînţeze
orz pe 100 ha., griu pe 20 ha.
Si secară masă-verde pe 10 ha.
Realizarea întocmai şi la timp
a acestei prevederi a constituit
pentru consiliul gospodăriei,
pentru întregul colectiv de mun­
citori din G.A.S., o sarcină dc
frunte.
Eliberînd terenul de culturile
de toamnă, executînd din vreme
arăturile pentru însămînţări şi
avînd condiţionată şi tratată
întreaga cantitate de sămînţă
necesară, muncitorii de aici au
putut începe însămînţările cu a-
proape o lună în urmă. Ca ur-
Pri mu pe raion
In cursul zilei de 20 octom­
brie, colectiviştii din satele Pe-
treşti şl Reciu din raionul Se­
beş au raportat că au terminat
primii pe raion însămînţările la
griu. Astfel, colectiviştii din Re­ şi colectiviştii din Apoldul de
ciu au însămînţat 115 ha. cu
grîu, iar cei din Petreşti 75 ha.
Rezulfafele pufeau fi mai bune
Membrii celor două întovără­
şiri din Miercurea s-au unit, cu
vreo două luni în urmă, într-o
singură întovărăşire. Atunci, ei
au hotărît ca în toamna aceasta
«ă însămînţeze grîu pe 180 ha.
In acest scop au trecut la pre­
gătirea seminţei şi, cu atelajele
proprii, la efectuarea arăturilor
pentru însămînţări. Muncind cu
entuziasm ei au reuşit să pre­
gătească o suprafaţă destul de
însemnată de teren pe care, din
vreme, au început şi semănatul.
Pînă in ziua de 20 octombrie ei
ău însăminţat griul pe 140 lin.
Acum însă, munca a stagnat.
Din ce cauză ? Pentru că restul
de teren nu este arat. Nil este
arat datorită faptului că unele
culturi de toamnă cum ar fi sfe­
cla de zahăr şl porumbul după
La B î rsau freb urile merg anevoios
Colectiviştii din Bîrsău, ra-
onuî Ilia, au de însămînţat în
toamna aceasta 140 ha. cu grîu
;i să recolteze, în afara altor
culturi, porumbul de pe cele 141
na. Firesc ar fi, avînd în vedere
:ă gospodăria dispune de un
•nare număr de braţe de mun-
:ă, ca aceste lucrări să fie de
îcum terminate.
Situaţia este însă cu totul
alta. Pînă Ia 17 octombrie, co-
ectiviştii n-au însămînţat griul
îecît pe circa 50 ha., iar porum­
bul a fost recoltat în proporţie
le numai 00 la sută. Această
•ămînere în urmă este cauzată
Adevăraţi tovarăşi
Tractoriştii Şteî Gomei şi
Sooaoi Gornel se treziră în acea
dimineaţă parcă mai devreme
ca de obicei. Primăvara cu miile
de mirozne tulburătoare nu-i
mai lăsa să doarmă. Era atît de
frumos afară în zori ! Spre ră­
sărit cerul părea o uriaşă tipsie
de argint tivită cu aur. Pe dea­
lurile îndepărtate se alungau
neguri albăstrii, subţiri şi tremu­ duri ? Hai că acuşi se tace ziuă
rate ca fuioarele aburilor iscări
din arătura cîmpiilor reavăne...
Bun pămînt, mănos pămînt are
gospodăria colectivă din Vine­
rea ! Tractoarele parcă abia. a-
bia îl ating cu fierul plugului
cînd îl răscolesc. Băieţii, cu mi­
na streaşină la ochi. scrutau za­
rea de pe scara remorcii-dor-
mitor, către sat.
— Hai să ne îmbrăcăm pu­
foaicele ! tăcu a lehamite Socaci.
Nenişoru’ăsta şi azi o tace boa­
cănă de o să fim nevoiţi să a-
răm şi în locul său... Iar s-o îi
îmbătat aseară pe la vreun bal,
şi acum...
— E h ! Ai dreptate! Hai să
ne îmbrăcăm... oiţă şi Stei.
Era supărat şi el pe tovară­
Sîm bătă 22 octombrie I860
mare, pînă la 17 octombrie, a-
ceastă lucrare a fost în întregi­
me executată. O contribuţie în­
semnată la obţinerea acestui
succes au adus-o tractoriştii
loan Raşcoviţă şi Cornel Stre-
ja care au muncit atît ziua cit
şi noaptea la arat şi semănat.
Demn de remarcat este şi fap­
tul că pentru a obţine o recoltă
sporită, la fiecare hectar culti­
vat cu aceste plante s-au dat
cîte 400 kg. superfosfat, iar pe
30 ha. care erau mai slab pro­
ductive s-au aplicat şi cîte 100
kg. azotat la hectar.
Acum, muncitorii acestei gos­
podării dau bătălia pentru a în-
sămînţa, în afara planului, încă
50 ha. cu orz.
cu grîu şi 7 ha. cu orz de toam­
nă (acesta în afara planului).
Tot în cursul zilei de 20 oc­
tombrie au raportat terminarea
însămînţărilor Ia orz de toamnă
Jos, Daia şi Pianul de Jos, din
acelaşi raion.
care trebuie însămînţat grîul nu
sînt recoltate decît în mică mă­
sură. Porumbul este strîns de
pe numai 30 ha., iar Ia recolta­
rea sfeclei de zahăr s-a început
abia în ziua de 19 octombrie.
Şi doar. cu forţele existente în
întovărăşirea din A4iercurea,
s-ar fi putut termina de multă
vreme recoltarea tuturor cultu­
rilor de toamnă. Dar, pentru că
această muncă a fost slab orga­
nizată, rezultatele nu pot fi nici
ele mai bune.
Timpul este destul de înaintat.
De aceea, întovărăşirii din Mier­
curea trebuie să-şi sporească e-
îorturile. să folosească toate
forţele de care dispun pentru că
numai în felul acesta vor putea
însămînţa, pînă cînd nu e prea
tîrziu, grîul şi pe celelalte 40 ha.
de numeroasele neajunsuri ce se
lac simţite în organizarea mun­
cii şi mai ales de faptul că aici
nu există suficientă preocupare
pentru mobilizarea tuturor for­
ţelor la executarea lucrărilor din
campania de toamnă.
înspre aceste lucrări conside­
răm că este necesar să-şi în­
drepte atenţia, atît consiliul de
conducere, cît şi organizaţia de
bază din gospodărie pentru că
numai în felul acesta se va pu­
tea lichida cu rămînerea în ur­
mă în ceea ce priveşte însămîn-
ţările şi recoltatul culturilor de
toamnă.
şul lor de muncă. Şi cum n-ar
fi fost supărat! ? Parcă Nelu
ăsta nu putea să plece în sat pe
jo s? Ca să se grozăvească a
luat şi tractorul şi s-a cocoţat
pe el să ştie toată lumea cine
e : Ion Lăzureanu. tractorist la
S.M.T. Orăştie.
— Ce-ai rămas aşa pe gin-
şi noi nici n-am încălzit mo­
toarele...
— Gata, acum îs gata...
Nici după ce vîrstrară cîmpul
cu primele brazde, Ştef nu se
liniştise. Gîndurile nu-1 pără­
seau şi pace. Şi asta mai ales
că era singurul candidat de par­
tid dintre ei şi responsabil al
grupei U.T.M. Şi-apoi de cîteva
minute începuse a-] năpădi şi
un roi de amintiri care nu-1 prea
încînta. In Lăzureanu ăsta îşi
vedea ca într-o oglindă parcă
propriul chip. Aşa fusese şi el
eu un an în urmă... In vara tre­
cută i se întîmplase şi lui la fel,
cînd lucra alături de beţivanul
acela — Stoica Vaier la Gel-
IRÎMIL STRĂUŢ
(Continuare în pag. 2-a)
Creşte productivitatea
muncii
Folosind raţionai { Ce e nou la cuptorul
locomotivele
Colectivul depoului
C.F.R. Simeria a reuşit
ca in luna septembrie
a.c. să mărească produc­
tivitatea muncii cu 24,47
la sută. Acest lucru a
fost posibil datorită fo­
losirii mai raţionale a lo­
comotivelor, cît şi repar­
tizării mai judicioase a
personalului pe locuri de
muncă. Un alt factor ca­
re a dus la creşterea
productivităţii muncii a
fost formarea de cit mai
multe trenuri supratona-
te. In acelaşi scop, s-a
trecut la normarea lu­
crului pe bază de grafic.
Dwpă frei îrim esfre
Muncitorii, tehnicienii
şi inginerii întreprinderii
miniere Hunedoara-Zlaşti
au depus în acest an e-
forturi susţinute pentru
mărirea continuă a pro­
ductivităţii muncii. Drept
urmare, in cele 3 trimes­
tre care au trecut, pro­
ductivitatea muncii pe
întreprindere a crescut
cu 9,1 la sută faţă de
plan.
Printre măsurile care
au fost luate in acest
scop amintim: construi­
rea. unui generator de
gaze arse pentru usca­
rea talcului, montarea
unei linii de 6 kW. la
mina „1 Mai“, instalarea
unui electrocompresor la
mina Govîjdia în vederea
asigurării debitului de
aer pentru perforatoare.
Vintre echipele care au
contribuit in mod deose­
bit la obţinerea acestui
succes se numără cele
conduse de Curtu Gh.
Herban şi Ion Tudoruţ.
4 pagini 20 bani
de 400 tone
Au trecut mai mult de două
săptămini de cînd primul şuvoi
de oţel incandescent a ţîşnit pe
rina cuptorului de 400 tone. In
amintirea multora impresia pro­
dusă atunci nu se va şterge uşor.
Cît ii priveşte pe oţelarii din e- tre ei ? Un grafic îl arată pe
chipele prim topitorilor Axente
Marian, Avram Opriş şi Paul
Orelt, care stăpînesc astăzi cel
mai mare cuptor din ţară, ei nu
mai sînt emoţionaţi. Agregatul,
care atunci părea mare, com­
plicat, greu de stăpînit, astăzi
il găsesc obişnuit, îl mînuiesc
cu pricepere şi scot din pîntecele de producţie, stabilit de echipa
său oţel din ce în ce mai mult. a elaborat o şarjă de 408,500
Vatra cuptorului se comportă tone. Cît va rezista acest re­
excelent. Pînă acum n-a fost
semnalată nici cea mai mică de­
fecţiune. Desigur, acest lucru se
datorează celor de la întreţinere, lizat un astfel de vîrî de pro­
colectivului care în frunte cu
maistrul Ştefan Tripşa, Erou al
Muncii Socialiste, a dovedit că
şi acest agregat, modern şi de
mare capacitate, poate îi uşor
supus de vrednicii oţelari ai
Hunedoarei.
La fel, aparatura de control,
funcţionează foarte bine.
— Instalaţia de răcire —
spunea tovarăşul Eugen Damia-
noiu, noul secretar al organiza­
ţiei de partid de la oţeiăria
Martin nr. 2 a C.S. Hunedoara
— dă rezultate foarte bune. Toc.
mai din acest motiv ne-am gîn-
dit să aplicăm sistemul de aici
şi la celelalte cuptoare. De fapt.
am şi luat măsuri, în sensui că
B o n ific a ţii p e n tru c a lita tes-au lansat deja comenzile pen­
tru aparatura necesară.
Dar nu numai acestea sînt lu­
cruri interesante, demne de a-
flat de la cuptorul de 400 de
tone. Interes deosebit prezintă
şi faptul că majoritatea şarjelor
cîntăresc mai mult de 400 tone.
Aşa dar, cuptorul lucrează în
plin, la capacitate maximă. A-
cest lucru, fără îndoială, este
meritul oţelarilor de la elabora­
re. Contribuţia nu-i numai a
prim-topitorilor Axente Marian,
Paul Orelt sau Avram Opriş,
& ln e -i m a i (â illq a fJ
"ffSSSsffsAesrjsseM asi
8 loan Ardeleanu : Bizuin- De cină a luat fiinţă gospo­
du-ne pe oameni şi iniţiativa dăria agricolă colectivă in
Dobra, rodul ogoarelor e mai
îor (pag. 2-a) bogat, munca mai spornică,
^ iar colectiviştii descarcă in
° V. Furir: Gu toate torţele hambare mai multe produ­
se...
la îndeplinirea sarcinilor de
...Cu doi ani in urmă — în ­
plan (pag- 3-a) cepu să-mi povestească pe
l îndelete loan Cristea, colec-
® Ecouri la ciivîntarea lui L tivist fruntaş — cînd s-a
N. S. Hruşciov
° Lucrările Comitetului Po­
litic al Adunării Generale a
O. N.U. (pag. 4-a).
L răsplndit vestea că în satul Uzările noastre. Privesc cu >
? nostru un grup de comunişti jind carele încărcate cu pro- ?
)> s-a hotărît să pună bazele dusele pe care le ducem aca- ?
î *T unei gospodării colective, să. drept răsplată a muncii, s
bucuria a pătruns in inimile şi totuşi mai sînt cliiva care. >
Pe şantierul de L multor oameni. încă de a-
construcţii nr. 6 ‘ tund vedeam că prin mun­
din Petroşani se
munceşte de zor. că unită, prin hărnicie şi a-
Rezultate bune a
obţinut şi echipa vlnt sporit, cu sprijinul pă­
de timplari — rintesc al partidului ne vom
parchetari condusă făuri o viaţă nouă, un trai
de tînărul Con­ îmbelşugat. Dar, necazul era
stantin V. Barbă că nu toţi înţelegeau asta. De
(pe care îi vedeţi cîte ori ne intllneam cu ei le
în fotografia noas­ spuneam : „măi oameni buni.
tră). Această echi­
pă îşi depăşeşte gospodăria colectivă e calea
nor,na în medie cu belşugului; pe această cale
15-20 Ia sută. merg toţi ţăranii muncitori.
Nu vedeţi ? Eu am peste 4
ha. de pămînt., am vaci şi
unelte de muncă şi totuşi cu
ceea ce obţin in condiţiile lu­
crării pămîntului de unul
singur, nu mă mulţumesc.
mm Muncind uniţi o să. realizăm
m m i' in colectivă mult mai mult
decit pînă acum".
Ascultindu-l pe loan Cris-
tea cum îşi depăna povesti­
rea. vedeam parcă, aevea toa­
tă munca oamenilor tnain-
< taţi din Dobra pentru colec­
tivizare. Dar. de atunci aii
trecut doi ani. Acum colec­
tiviştii se mindresc cu reali­
zările lor. rod al muncii in
comun. Au un sector zooteh-
rdc care cuprinde peste 30
vad de lapte, numeroşi, porci
şi scroafe, au construit un
grajd, iar din sectorul vege­
tal obţin recolte bogate, Anul
ci a întregului colectiv de oţe­ trecut de pildă, colectiviştii
lari, a fiecărui om. Toţi, cu pu­
terile unite, au clădit un succes din Dobra au obţinut la hec­
comun, deosebit de frumos, care
tar 1.600 kg. grîu, iar a.nul
le face cinste. Care-i fruntaş în­
acesta 1.400 kg., cu, 500-600
prim-topitorul Avram Opriş. A- kg. mai mult decit întovără­
şită.
cest grafic se referă însă la pe­
rioada 1— 10 octombrie... Recolte asemănătoare au
Cea mai mare noutate de la 'NA.**' V X v-'XX'v...
cuptorul de 400 tone o consti­
tuie fără îndoială noul record
prim-topitoruiui Paul Orelt, care
S-au deschis cursurile universităţii populare
cord ? Nu se ştie. Ţinînd seama Recent, la uzina „Victoria"
însă de faptul că numai după din Călan a avut loc deschide­
o săptămînă şi ceva a fost rea­
rea cursurilor universităţii
ducţie, putem anticipa stabili­ populare. La cursuri participă
rea altuia pe curînd. turnători, furnalişti, lăcătuşi, e-
Icctricieni, topitori, maiştri. Ei
Şi-acum, în încheiere, prezen­
tăm o doleanţă a oţelarilor. Este s-au înscris la cursurile univer­
vorba de fierul vechi. Se duce sităţii pentru a-şi ridica nivelul
încă lipsă de acest material.
„Dacă am avea suficient fier :<?S:
vechi, am elabora şi şarje de
420—430 tone“ — spunea un Bilanţ rodnic
oţelar. Auziţi, tineri din regiu­
nea Hunedoara? La I.I.L. „Economica“ din
Sebeş, s-a încheiat in cursul zilei
N. A. de ieri bilanţul activităţii econo-
mico-financiare din trimestrul
III a.c. Cu acest prilej s-a con­
statat că in urma eforturilor de­
puse de întregul colectiv de mun­
Sporirea necontenită a pro­ tităţi cît mai mari de minereuri
ducţiei de fontă presupune efor­ Hunedoarei şi Călanului şi îm­
turi în acest sens atît din par­ bunătăţirea calităţii acestora.
tea. furnahştilor cît şi a mine­
rilor din industria extractivă a In cele ce urmează ne vom
minereurilor feroase. Acest lu­ ocupa de felul în care colecti-
cru a fost pe deplin înţeles de
minerii din Teliue, care, hotă-
riţi să dea viaţă istoricelor ho-
L_a T e liu e
tăriri ale Congresului al III-lea
al P.M.R., au desfăşurat în a- vul minei Teliue a reuşit să se
achite de această din urmă sar­
cest an şi mai ales în trimestrul cină — calitatea producţiei.
!II, o susţinută activitate. A- Rezultatele nu pot ti contes­
tate. Gomparind conţinutul de
fenţia lor a fost îndreptată in rnelal planificat cu ceea ce s-a
două direefii : livrarea unor can­
Brigada de lă­ realizat, se constată că la ab­
cătuşi, condusă solut toate sortimentele (sideri­
ta bulgări, siderita măruntă, li­
de Stan ioţa de monita Pădurea Oraşului, limo-
nită mina centrală ancherită
brută si în luna septembrie şi
siderită prăjită), calitatea mi­
nereului s-a îmbunătăţit.
la secţia cons­
trucţii metalice Centru fruntaş ta colectarea laptelui
— C. S. Hune­
Centrul de colectarea lapte­
doara îşi depă­ lui din satu] Simeria veche, ra­
şeşte lunar nor­ ionul Hunedoara, este fruntaş in
ma cu 20-25 la predarea cantităţilor de lapte.
sută. Acest lu­
cru se ăatoreşle Aceasta, se daforeşte în deo­
sebi faptului că gospodăria a-
in m,are măsură gricolă colectivă de aici contri­
faptului că acest
tovarăş ştie să buie ou însemnate cantităţi de
organizeze bine lapte. De la începutul anului şi
activitatea bri­ pînă în prezent, gospodăria a
găzii.
Iată-l în foto­ :$3U
grafie dină în­ Elevi la mancă voluntară
drumări tineri­
lor loan Virgtl Cu cîteva zile în urmă, elevii
lăcătuş, şi claselor a VlIl-a, a IX ş1 a X-a,
Horta Dumitru de la Şcoala medie mixtă din
— sudor. ilia, au efectuat peste 750 ore
de muncă voluntară pe ogoarele
G.A.C. din AAintia. Cu acest pri­
lej au recoltat porumbul de pe
un lot de 6 ha.
dat şi culturile de orz, po­
rumb şl legume.
In felul acesta a fost posi­
bil ca membrii gospodăriei să
primească in anul trecut la ş
zi-muncă 4 kg. grlu, 1 kg. >
orz, 7 kg. porumb, 0,400 l. >
ţuică, 0,600 kg. brînză. 7 lei ?
şi însemnate cantităţi de fu- }
raje. L
— Văd şi întovărăşită rea- ?
nu se hotărăsc să păşească >
alături de noi. Iată-l doar pr ţ
Avram Iacob. A văzut cu o- z
chii lut cum anul trecut am ş
dus acasă, ca răsplată a mun- <
d i in colectiv, aproape 2.000 >
kg. grîu, 500 kg. orz, 3.470 X
kg. porumb, 198 l. ţuică. 29 Iţ
kg. brînză, 3.470 lei şi însem- \
nate cantităţi de zarzavaturi }
şi furaje. Anul acesta am ţ
luat numai ca avans 600 kg X
griu, 500 kg. orz, ţuică. >
brînză şi o însemnată sumă X
de bani. Nu odată stînd la $
sfat i-am înşirat pe hîrtio >
produsele pe care le-am pri- ?
mit de la gospodărie punîn- >
du-le faţă-n faţă cu cele 600 ş
kg. griu, 1.000 kg. porumb şi
600 kg. cartofi pe care le-a ^
obţinut el într-un an întreg <
de pe 1,50 ha. }
Vorblndu-Î aşa, prieteneş
te. de la suflet, la suflet, da­
că la început mă privea cu
neîncredere, clătintnd bănui­
tor din cap, in ultima vreme
parcă a început să se arate
m.ai puţin şovăitor. Deşi nu X
o arată încă. e mai des in-
teresat de ceea ce realizăm \
noi colectiviştii... De aceea. >
în ultima vreme mi s-a părut >
că mă ascultă cu mai multă Ş
atenţie, că-f. mai des muncit Ş
de gînăul de a veni alături
de noi... Şi de ce n-ar veni?!
Judece oricine! Cine-i mai
clştîgat dintre noi doi? A-
vram s-a putut convinge şl
el. cu ochii lui, că in această
privinţă mat cîştigaţi stntem
noi, colectiviştii şi că locul
său e alături de noi...
I. COSTEAi
de cunoştinţe generale şi tehnî»
ce.
Lectorii universităţii sînt re­
crutaţi dintre inginerii şi tehni­
cienii turnătoriei.
GH. SPERIOSU
maistru turnător
că s-a realizat o reducere a pre­
ţului de cost cu 23.000 lei faţă
de sarcina planificată, realizind
un beneficiu în valoare de
304.000 Iei, cu 105-000 lei mai
mult decit prevederile de plan.
E suficient în acest sens să
amintim că în trimestrul III,
conţinutul de metal a crescut
la siderită bulgări cu 0.71 la
sută, la limonita Pădurea Ora-
şuuii cu 4,24 la sută, la limo­
nita măruntă cu 0,28 la sută...
lillllli Lucruri îmbucurătoare reies şi
din analiza dinamicii calitării
minereului în cadru! lunilor tri­
mestrului respectiv. Aşa 'bună­
oară. dacă în luna iulie la sor­
timentul siderită bulgări conţi­
nutul de fier ora de 32,84 la
sută, în sentembrie, e! ajunge
la 33,10 Ia sută; la sertimentu!
limonită Pădurea Oraşului, a-
cest conţinut creşte în luna sep­
tembrie tafă de iulie cu 3,97
la sută.
A. JURCA
(Continuare în pag. 3-a)
predat 24.872 litri de lapte cu
peste 3,5 la sută grăsime.
Printre cetăţenii care au con­
tractat însemnate cantităţi de
lapte cu I.G.I.L.-ul sînt şi co­
lectiviştii loan Grigorescu, A-
lexandru Negoiere şi Juja Blaj.
PETRU UDREA
tehnician
Tot prin muncă voluntară,
elevii au recoltat şi porumbul
de pe 13 ha. teren, proprieta­
tea gospodăriei agricole de stat
Mintia.
I. MICU
elev