Page 71 - 1960-10

Nr. ÎS12
V I A Ţ A DE P A R T I D
Cu toate forfele la îndeplinirea
sarcinilor de plan
Şantierul noului oraş munci­
toresc Gălan a luat fiinţă în lu­
na iunie 1959, iar în luna ianua-'
rie 1960, a luat fiinţă organi­
zaţia de partid. Atunci orga­
nizaţia cuprindea doar 3 mem­
bri şi 3 candidaţi de partid. Cu
timpul însă, organizaţia de par­
tid a crescut. Astăzi numără 10
membri şi 14 candidaţi de par­
tid. Pe lingă organizaţia de par­
tid, activează un număr de 24
agitatori cît şi un activ fără
de partid, compus din 31 tova­
răşi. Toţi membrii şi candida­
ţii de partid s-au ridicat la înăl­
ţimea sarcinilor. Ei au fost şi
sînt în fruntea luptei pentru în­
făptuirea sarcinilor de plan. Ca
urmare, toţi comuniştii din ca­
drul şantierului şi-au depăşit
sarcinile de plan cu regulari­
tate. Tovarăşi, ca Marin Smeu,
lencuitor, Augustin Indrecan,
dulgher, Nicolae Cîmpeanu, zi­
dar şi alţii, sînt bine cunoscuţi
pe şantier pentru realizările lor.
In bună măsură, organizaţia
de partid a reuşit să influen­
ţeze în bine munca de pe şan­
tier. In primul trimestru al a-
nului, organizaţia de partid a
analizat activitatea conducerii
administrative în legătură cu
modul în care au fost realizate
sarcinile de plan. De aseme­
nea, în acest an, a fost anali­
zată si activitatea organizaţiei
U.T.M. din cadrul şantierului.
Toate aceste aspecte pozitive
au fost scoase la iveală de
membrii şi candidaţii de partid
de la şantier în cadrul adunării
generale de dare de seamă şi
alegeri care a avut loc zilele
trecute. Fiocare din cei care au
luat cuvîntul, au ţinut să sub­
linieze succesele obţinute de or­
ganizaţia de partid.
Din darea de seamă a reie­
şit însă că şantierul nu şi-a
realizat în acest an sarcinile de
plan. Astfel, planul valoric pî-
nă în prezent a fost realizat
doar în proporţie de 71,4 la
sută. iar planul fizic a înregis­
trat o rămîncre în urmă cu 54
apartamente. Nici productivita­
tea muncii nu a atins nivelul
planificat, ea fiind realizată în
proporţie de 91,8 la sută. O
altă lipsă reieşită în cadrul a-
dunării generale respective, este
aceea că apartamentele predate ră. Pe bună dreptate au între­
nu au fost încadrate în terme­ bat în cadrul adunării unii to­
nul stabilit. Toate aceste rămî- varăşi : în ce măsură biroul or­
neri în urmă au fost serios a- ganizaţiei de partid a reuşit, să-
nalizate de către comuniştii din
organizaţia de partid din cadrul
şantierului oraşului nou Gălan.
Dacă munca pe şantier nu
s-a desfăşurat în bune condiţiuni
— a arătat maistrul Marin
Marcu, aceasta se datoreşte ac­
tivităţii slabe a biroului orga­
nizaţiei de bază. Secretarul şi
locţiitorul său au muncit sec­
tar şi fără perspectivă. Aceasta
s-a răsfrînt asupra întregii
munci.
Deşi în darea de seamă s-a
arătat că membrilor şi candi­
daţilor de partid le-au fost tra­
sate sarcini concrete, din discu­
ţiile purtate de Romulus Ne­
p rim e le
îiivăfânsîiîtiil sie parii«!
Pe ture de serviciu
La deschiderea învâţâmîntiilui, cei 14
membri şi candidaţi de partid din or­
ganizaţia de baza nr. 12 a staţiei
C.F.R. Siineria, care studiază Istoria
P.M.R., au cerut să li sc creeze con­
diţii pentru a participa cu regularitate
la învăţămînt.
! In acest scop, biroul organizaţiei de
frază a hotărît, avînd în vedere că cei
cuprinşi în acest cerc sînt frinari, acari, ghiu-Dei la ecl de-al Ill-lea Congres
conductori de bilete şi de tren, care lu­
crează în ture, să se ţină şi şedinţele
de cerc tot pe ture de serviciu.
Procedîndu-se în fel•11 acesta, la cri­
G rijă fa ţă de huna desfăşurare
a cursurilor
Pentru a asigura desfăşurarea în
bune condiţii a cursurilor şi cercurilor
de învâţămînt de partid, biroul orga­
nizaţiei de bază din secţia preparate de
carne şi conserve a întreprinderii re­
gionale de industrializare a cărnii din
Deva, (secretar tovarăşa Maria Pe-
trescul, a luat încă de la început mai
multe măsuri.
In vederea asigurării unei frecvenţe
de sută la sută. biroul a trasat tova­
răşului Victor Hăncilă sarcina de a
ţine în permanenţă legătura cu maiş­
trii pentru a organiza în aşa fc! mun­
ca schimburilor incit cci înscrişi să
meş, Augustin Indrecan şi alţii,
s-a desprins faptul că biroul or­
ganizaţiei de partid nu a ur­
mărit şi îndrumat modul cum
au fost duse la îndeplinire a-
ceste sarcini.
Cu mult curaj a fost criticat
faptul că biroul organizaţiei de
bază nu şi-a exercitat dreptul de
control asupra conducerii ad­
ministrative. Oare faptul că pe
şantier munca nu este bine or­
ganizată, că sînt zile de-a rîn-
dul cînd unele formaţii de lucru
realizează randamente mult
prea mici, trebuie să-i fie in­
diferent organizaţiei de partid ?
Deşi a cunoscut aceste lucruri,
pentru că şi în consfătuirile de
producţie şi în adunările de par­
tid s-au criticat aceste stări de
fapt. biroul organizaţiei de par-
Adunarea de dare de
seama şi alegeri de la
şantierul O. N. Călan
tid nu a întreprins nimic pen­
tru lichidarea lor.
Mari deficienţe s-au manifes­
tat şi în aprovizionarea locurilor
de muncă. Din lipsă de unele
materiale c a : var, ciment, ni­
sip, cărămidă etc., brigăzile şi
echipele au fost nevoite să-şi
piardă timp preţios de lucru
pentru aprovizionare. Ca urma­
re __a unor astfel de deficienţe,
arăta tov. Vasile Cîmpeanu, în-
tr-o zi, o echipă de 16 munci­
tori, a turnat doar 2 m.c. de
beton.
Grija faţă de bunul obştesc
au arătat in cuvîntul lor tova­
răşii Romulus Nemeş, Marin
Marcu, Vasile Cîmpeanu şi al­
ţii, lasă încă mult de dorit. Pe
şantierul din Gălan însă, risi­
pa face casă bună cu conduce­
rea şantierului. Aici există mari
cantităţi de cărămidă spartă,
ciment prost depozitat şi pietri­
ficat, balast împrăştiat şi nesti­
vuit, iar cheresteaua stă risipi­
tă peste tot.
Deşi a cunoscut bine toate a-
cestea, biroul organizaţiei de
bază s-a complăcut cu consta­
tarea, fără să ia nici o măsu­
şi exercite dreptul de control
asupra conducerii administrati­
ve a şantierului şi să o tragă
la răspundere pentru neîndepli-
nîrea planului ?
Aspru a fost criticată de către
comunişti şi slaba activitate
sindicală din cadrul şantierului
Aici. deşi s-au organizat gru­
pe sindicale, ele nu au avut nici
un fel de activitate. Nu au fost
organizate consfătuiri pe grupe
sindicale, iar consfătuirile luna­
re pe şantier nu s-au desfăşu­
rat în cele mai bune condiţiuni
In lec ca la asemenea consfă­
tuiri să participe toţi munci­
torii constructori, participa doar
©©
ma lecţie care s-a ţinut în 17 octom­
brie cu o tură şi în 18 octombrie cu
cealaltă tură, s-a ajuns ca frecvenţa
să tic de 100 la sută
De remarcat faptul că la cea dinţii
şedinţă de învâţămint, în care s-a se­
minarizat capitolul 1 din Raportul pre­
zentat dc tovarăşul Gheorghe Gheor-
al P.M.R. to(i cursanţii, dar mai ales
loan Popa, loan Crainic, Gheorghe Ni-
chifor şi Virgil Dnnilaş au participat
activ la discuţii.
poală participa a şedinţele de învă-
ţăniînl.
Dc asemenea, s-au luat măsuri în
scopul asigurării cursanţilor cu manu­
ale de Istoria P.M.R- şi Economie in­
dustrială- Totodată, biroul a stabilit ţi­
nerea unor ore dc consultaţii în care
tovarăşii pregătiţi să răspundă even­
tualelor nelămuriri ale celor înscrişi la
cursuri.
Toate acestea au făcut ca la cea
de-a doua lecţie predată în cadrul
cursurilor, frec.vcnţa să fie de sută la
sută, iar răspunsurile bun*'
un grup restrîns de şefi de e-
ohi,pe şi maiştrii, împreună cu
conducerea şantierului. Rău este
că nioi măsurile propuse în a-
cesle consfătuiri nu şi-au găsit
aplicarea, rămînînd doar pe
hîrtie.
Cît despre întrecerea socialis­
tă, ea s-a desfăşurat sporadic,
„de la sine“. Pentru organiza­
rea întrecerii pe profesii şi cu­
prinderea tuturor constructorilor
în întrecere nu s-a făcut nimic.
laţii cîteva din cauzele care
au făcut ca şantierul să nu-şi
realizeze sarcinile de plan.
In primele 8 luni din acest an
pe şantierul din Gălan s-au
dat în folosinţă 210 apartamen­
te. Pînă la sfîrşitul anului mai
trebuie date încă 304 aparta­
mente. Este o sarcină destul de
grea, dacă ţinem seama de tim­
pul scurt care a mai rămas. Aşa
siînd lucrurile, organizaţia de
partid va trebui să-şi îmbună­
tăţească mult activitatea, să-şi
îndeplinească întocmai rolul de
conducător. Este necesar ca,
pentru îmbunătăţirea muncii vii.
toare, organizaţia de partid să
exercite cu mai multă compe­
tenţă dreptul de control asupra
conducerii administrative. Orga­
nizaţia de partid să tragă cu
toată seriozitatea la răspundere
conducerea administrativă a-
tunel cînd nu asigură front de
lucru echipelor, cînd echipele nu
sînt bine aprovizionate, cînd pe
şantiere munca este slab orga­
nizată şi cînd grija faţă de hu­
na gospodărire lasă de dorit.
Forţe în cadrul şantierului
sînt suficiente. Dacă ele vor fi
folosite şi îndrumate în mod
chibzuit, şantierul va puica ieşi
din impas. Sînt necesare însă
măsuri urgente şi corespunză­
toare.
V. FURIR
necesară © m ai strânsă
co la b o ra re în tre seefii
Rezultatele muncii minerilor
sînt in mare parte oglinda ac­
tivităţii muncitorilor din secţi­
ile auxiliare şi in special '« ce­
lor de la transporturi şi a me­
canicilor. Aceştia din urmă tre­
buie să asigure minerilor vago-
nete goale, utilaje bune, aer
comprimat etc. Aşadar, între
mineri şi ceilalţi muncitori tre­
buie să existe o strinsă colabo­
rare, menită să ducă la extra­
gerea a cît mai mult minereu. In
obţinerea de cît mai multe eco­
nomii.
Pentru a vedea în ce măsură
colaborează secţia Valea- Morii
a I. M. Barza cu celelalte sec­
ţii din întreprindere, in ceea ce
priveşte realizarea ritmică a.
planului de producţie, ne-am a-
dresat tovarăşului inginer Va­
ier Muntoiu, şeful secţiei Va­
lea Morii.
ÎNTREBARE : Cum colaboraţi cu ce­
lelalte seefii din întreprindere şi în L<•
constă această colaborare ?
RĂ SPU NS: Mai întii trebuie să a-
răt in ce constă colaborarea dintre sec­
ţia Valea Morii şi celelalte secţii. Sau,
mai bine zis, în ce ar trebui să con­
stea.
Secţia transporturi ar trebui să ne
asigure suficiente vagonete goale şi
bineînţeles să le avem la locurile de
muncă la timp. Noi, minerii, trebuie să
lucrăm în aşa fel incit să nu îngreu­
năm munca secţiei transporturi. Acea­
sta înseamnă că trebuie să respectăm
graficul zilnic de iuc.ru.
In ceea ce-i priveşte pe mecanici,
ei ne pot ajuta foarte mult reparind
la timp perforatoarele, montînd, atunci
cînd le cerem, conducta de aer com­
primat, întreţinerea acestei conducte
astfel ca să nu existe scăpări de aer
etc.
190 =
Se califică noi cadre de mineri
Incepînd cu cea de-a doua
jumătate a lunii septembrie, la
I.M. Barza s-au deschis cursu­
rile de scurtă durată pentru ri­
dicarea calificării muncitorilor
subterani. Cursurile se ţin de
două ori pe săptămînă şi au o
durată de 6 luni. cu participa­
rea în producţie a elevilor.
In acest scop, conducerea în­
treprinderii, a organizat 22
cursuri care sînt frecventate de
552 elevi. Organizate pe guri
DRUMUL SOCIALISMULUI
Cu aportul
cetăţenilor
^ e t ă ţ e n il satului Ră-
chitova, au confec­
ţionat din hanii încasaţi
la capitolul contribuţie
voluntară 46.000 buc. că­
rămizi, au cumpărat 5.000
buc. ţiglă, 5.000 kg. de ci­
ment, lemnul de construc­
ţii etc., iar prin muncă
voluntară au adus la lo­
cul construcţiei noului
cămin cultural 100 de ca­
re lemne de foc, ce au
fost întrebuinţate la ar­
sul cărămizilor şi a pie­
trei de var.
Deputatul iorgoni Cră­
ciun, a făcut propunerea
de a se scoate din carie­
ra ce înconjoară locali­
tatea, 20 m.c. piatră de
var, din care s-au obţi­
nut după ardere circa
17.000 kg. var de bună
calitate, economisinău-se
în felul acesta 8.500 lei. Aţ
Zilele acestea, cetăţenii <8
satului Răchitova, sub în- $
drumarea Sfatului popu- ţ
Iar comunal şi a deputa­
ţilor, vor pune temelia
căminului cultural pre­
văzut cu o sală de spec­
tacole de 265 de locuri,
bibliotecă, şi încă 4 ca­
mere. Dorinţa lor este ca
în cinstea zilei de 7 No­
iembrie clădirea să fie
terminată in roşu.
ele 44 familii ale
vZ satului Mesteacăn
au contribuit prin mun­
că voluntară la construc­
ţia urnii local de şcoală.
Cărămizile au fost con­
fecţionate de cetăţeni,
piatra a fost procurată
pe plan local, iar nisipul
şi balastrul au fost adu­
se manual din vale.
Frumos au muncit la
terminarea construcţiei
sălii de clasă, cetăţenii
Ion ionescu, Dumitru Io-
nescu, Dumitru Vlâiconi
şi alţii.
Prin munca voluntară
şl folosirea resurselor lo­
cale. s-au obţinut econo­
mii in valoare de 50.000
lei.
SIDONIA RUSAN
SSSSÍ =====
LA I. M. BARZA
Convorbire cu tov.
ing. VALER MUNTOIU
şeful secţiei Valea Morii
a 1. M. Barza
Din păcate insă lucrurile nu stau
tocmai aşa. Lipsa vagonetelor goale o
simţim în fiecare zi, utilaje defecte a-
vem încă destule, aer comprimat insu­
ficient. Pentru exemplificare, citez din
raportul prezentat de maistrul loan
Gherman, in ziua de II octombrie: „...
Echipele pe care le conduc nu şi-au
realizat planul din lipsă do vagonete
goale.-“ E elocvent, nu ?
La acestea mai trebuie să adaug
ceva : nici noi. minerii, nu lucrăm tot­
deauna bine. Mai avem cazuri cînd
extragem majoritatea producţiei la ştir-
şitu! schimbului. Evident. în acest caz.
facem greutăţi secţiei transporturi.
ÎNTREBARE: Lipsa de vagonete
goale credeţi că se datoreşte- insufi­
cienţei parcului da vagonete, sau »1-
for cauze ?
RĂSPUNS : După părerea mea ac­
tualul parc ar putea face faţă cerinţe­
lor producţiei. El este însă defectuos
folosit şi aceasta nu numai din cauza
tovarăşilor de la transporturi. Aşa. de
pildă, vagoneteie încărcate cu steril
stau prea mult la haldă. Dar cel mai
mare neajuns este cauzat de sistemul
defectuos de cuplaje de la vagoneţi. In-
chipuiţi-vă că într-o singură cursă au
loc şi 6 decuplări de vagonete. Fireşte
că în acest caz nu pot fi asigurate
nici echipele de la producţie cu vago-
nefe goale şi deci nu mai poate fi
vorba de o colaborare.
ÎN TREBA RE: Sarcinile actuale ale
minerilor dc Ia I. M. Barza sînt de o
deosebită însemnătate. Aceasta înseam­
nă că se cere mai mult ca oricînd, o
strinsă colaborare între seefii. Ce pă­
rere aveţi, se va realiza ea în viitor?
de mină şi pe secţii, cursurile
au menirea de a pregăti pe
muncitorii subterani necalificaţi,
care prin muncă au dovedit că
îndrăgesc meseria de miner. Ma­
teriile ce se predau în cele 150
ore, cît prevede programa-ana-
litică, vor asigura îmbogăţirea
cunoştinţelor cursanţilor la ni­
velul cadrelor de mineri şi aju­
tori mineri.
P. COSTINAŞ
corespondentă
Bonificaţii pentru calitate
(Urmare din pag. I-a)
Cum s-a ajuns la aceste re­
zultate? Răspunsul îl dau mă­
surile tehnico - organizatorice
luate încă de la începutul anu­
lui, măsuri traduse cu fermitate
în viaţă şi urmărite îndeaproa­
pe pe parcursul celor 9 luni de
activitate.
In primul rînd trebuie men­
ţionată puşcarea selectivă în
fronturile de lucru. Această me­
todă, deşi cunoscută şi aplica­
tă şi în perioadele precedente,
a dat acum rezultate deosebite.
De ce? Pentru că minerii au a-
vut în permanenţă asistenţa
tehnică asigurată, pentru că s-a
reuşit să se creeze în rîndul lor
o atitudine sănătoasă faţă dc
calitate. Asupra acestui lucru
vom mai reveni.
O altă metodă care a influen­
ţat mult asupra calităţii pro­
ducţiei a constat şi constă în
sortarea atentă a minereului în
fronturile de lucru. Nu lipsite
de efect au fost analizele zil­
nice ale rezultatelor muncii, în
ce priveşte calitatea, analize
efectuate la nivelul brigăzilor şi
fronturilor de lucru. Cunoaşte­
rea operativă a realităţii a per­
mis organelor în drept să poa­
tă lua imediat măsuri de stimu­
lare pe diverse căi a fruntaşilor
şi de remediere a eventualelor
deficienţe.
Controlul exigent la reeepţio-
narea minereului intrat în sta­
ţiile de sortare a constituit un
alt factor care a dus la rezul­
tatele amintite. Legat de aceas­
ta, poate fi amintit faptul că
la benzile staţiilor de sortare
s-a făcut o claubare mult mai
atentă şi minuţioasă decît în
trecut. Totodată, au fost numiţi,
pe schimburi, oameni care au
efectuat recepţia minereului în
mod exigent şi conştiincios. Tot
aceştia, la anumite intervale de
timp, verificau la benzile de
claubaj modul în care se face
alegerea sterilului.
Aminteam înainte despre o
anumită schimbare în atitudinea
oamenilor faţă de calitatea mi­
nereului. In perioadele prece­
dente, la I.M. Teliuc, atenţia
minerilor era concentrată mai
RĂSPUNS: Dacă serviciul mecanic
se va hotărî să pună odată la punct
mult discutata problemă a cuplajelor,
dacă ne vor fi date utilaje ia timp şi
bine reparate, sînt convins că în scurt
timp toate deficientele vor fi elimi­
nate.
In ceea ce ne priveşte, ne vom da
tot interesul ca să respectăm graficele
de producţie, să nu lucrăm cu virfuri
şi goluri. Toate acestea, desigur, vor
face ca între mineri, mecanici şi mun­
citorii de la secţia transporturi să e-
xisfe o strinsă colaborare şi laolaltă
să raporteze succese deosebite.
N. ANDRONACHE
asmp b o s s â m u l
23 OCTOMBRIE 1960
PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică popu­
lară romîncască ; 7,15 Valsuri; 7,35
Melodii populare romîneşti şi ale mino­
rităţilor naţionale; 8,00 Clubul voioşiei; ! E. „ARDEALUL“
8.40 Muzică uşoară ; 10,34 Gîntece cio­
băneşti şi jocuri populare romîneşti ;
11.40 Uverturi si potpuriuri din ope­
rete; 12,25 Din cîntecele şi dansurile
popoarelor ; 13,10 De toate, pentru toţi;
14,30 Solişti de muzică uşoară ; 15,20
La şezătoare; 17,00 Concert de estra­
dă ; 18,15 „Muzică din filme“; 19,00
Scară de romanţe; 20,00 Teatru la mi­
crofon ; „Ancheta“ de Dan G. Mihâ-
escti; 21,45 Muzică populară romîneas-
că; 23,32 Muzică de dans.
PROGRAMUL II : 7,00 Muzică u-
şoară: 8,30 Şcoala şi viaţa; 9,00 Me­
lodii populare romîneşti interpretate la
diferite instrumente; 10,30 Muzică de
estradă; 10,50 Transmisie din sala A-
tenetilui a concertului orchestrei sim­
fonice a Filarmonicii de Stat „Georgc
Enescu"; 15,15 Muzică uşoară; 14,30
Cine ştie, cîştigă !; 16,00 Vorbeşte .Mos­
cova !; 16,30 Muzică uşoară; 18,00
Cărţi şi c ro i: Eroi din opera lui Leo-
nid Leonov; 18,15 Simofnia I în fa
major de Şosfakovici; 19,00 Muzică din
opereta „Lăsaţi-mă să cînt“ de Ghe-
rasc Dendrino; 19,30 Carnet de repor­
ter; 19,50 Jocuri populare romîneşti;
20,05 Muzică de dans ; 21,45 Mihail Sa-
doveanu citeşte din opera sa; 22,00
Muzică de dans: 22,34 Din folclorul
popoarelor; 23,10 Muzică de dans.
BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00
19,30: 22,00; 23,52 (Programul I): 7,50;
14,00; 20,00; 23,00 (Programul II).
pag. 3
/ p in rM im iQ i
ales înspre cantitate. Cît mai 23 OCTOMBRIE 1000
mult minereu ! Aceasta era lo­
zinca sub care se desfăşura în­ DEVA : Normandie Niemen; AL­
trecerea. In acest an, iară a ne­ BA IULIA: Dragoste pe note: Oa­
glija aspectul cantităţii (dovadă meni sau majurii BRAD: Stele de
cele peste 13.500 tone minereu mai: IU A: Reîntoarcerea;, HA-
peste plan, din care aproape ŢEG: Lumină in întuneric: HU-1
4.300 în trimestrul III), comi­ NEDOARA: Cerneala roşie: O-
tetul sindicatului, sub îndruma­ R.AŞTIE: Contrabandiştii: Melo-
rea permanentă a comitetului dii de pe Neva: PETROŞANI: Po­
de partid, a tăcut din calitate vestea tinerilor căsătoriţi: Bă­
unul din obiectivele de bază ale dărana. : SEBEŞ : Copiii minu­
întrecerii. Pe de altă parte, co­ ne : SIMBRIA : Generalul Della
muniştii, agitatorii experimen­ Revere: LONEA: Un meci neo­
taţi, au desfăşurat o susţinută bişnuit; ZLATNA: Furtuna;
muncă politică de masă în acest TEIU Ş: Mireasa răpită; APOL-
sens. Aceasta a dus la faptul DUL DE SU S: Inimă de mamă.
că anumite brigăzi, cum ar fi
cele conduse de Gosma Gulcea, Centru! şcolar 9
loan Enăşcău, Emilian Bălan, veterinar
loan Mateş, Ioachim Modîlcă
şi multe altele, să fie pe bună ARAD
dreptate numite brigăzi de cali­
tate. anunţă câ pentru o-
cup&rea locurilor li­
Pentru rezultatele bune obţi­ bere la şcoala tehnică
nute, întreprinderea minieră Te­ veterinară, hidroame­
liuc a beneficiat de însemnate
sume de bani drept bonificaţii Ilio ra ţii şi to p o g ra fie,
pentru calitate. In lunile iulie
şi august, spre exemplu, valoa­ mai fine un examen
rea acestora se ridică la suma de adm itere pînă la
de 142.789 lei. data de 25 octom ­
De aici rezultă că minerii b rie 1960.
din Teliuc sînt pe drumul cel
bun. Succesele obţinute, străda­
niile depuse de acest colectiv
garantează că pe viitor el va
livra furnaliştilor minereu de
calitate din ce in ce mai bună.
v¦
întreprinderea de gospodărie orăşenească
Hafeg, str. U zinei nr. 1, telefon 68
EXECUTA
pentru s e c t o r u l socialist şi p articu lari
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII,
TENCUIELI SI ZUGRĂVELI EA CLĂDIRI.
Pentru particulari lucrările se execută cli plata în rate.
In secţia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re­
clame etc., cu materialul clientului sau cu materialul întreprin-<
jderii atît pentru comenzi locale cît şi pentru comenzi din re-'
Valorii icîiuJ prin unităţile
D.C.A. surplusurile de lină, con­
tribuiţi Ia sporirea producţiei bu­
nurilor de larg consum,
Vindeţi iîna unităţilor D.G.A.
şi cooperatiste care achiziţio­
nează orice cantitate şi vă plă­
tesc preţuri avantajoase.
OOOOOOO i © 0 < »«•n'W .oooO O CKx^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOi
o Sectoru l Poiana Rusca-Teliuc
| ANGAJEAZĂ:
g Ş o fe ri cu o p ra ctică de cel puţin 2 ani pe
g autocamioane şi turisme.
g M ecanici Diesel şs fo ra j.
© CO N D IŢII:
B
al S a la rii ta rifa re republicane la care se>
a adaugă un sp o r de şa n tier de 30-45%. o
5
| bl Casare pentru ol personal, fă ră fam ilie,g
o sau ISO iei, d rep t de cazare. ţ
gS o lic ita n ţii se pot a d re s a d irec t s e c to ru lu i de ex-^>
ţp lo ră ri din comuna Teliuc, raionul şi reg iu n ea |
ţH unedoara, — telefon 6. 8
)‘x » i> o o o o o o o o o < x x x x x > o o o o o o o o < x y > c x x > o o o o o o o o < : ooo o oo oc'
întreprinderea comerfufui cu ridicata
pentru textile şi încălfăm inte Petroşani
Aduce la cunoştinţa cumpărătorilor că în toate magazinele
comerţului de stat şi cooperatist din regiunea Hunedoara se gă­
sesc sortimente bogate de :
° Bocanci pentru bărbaţi şi copii,
® Ghete pentru copii,
0 Pantofi pentru bărbaţi, femei şi cnpii,
° Cisme de cauciuc pentru bărbaţi, femei şi copii,
Şoşoni şi galoşi,
® Ghete dc postav,
® Ghete Kamelhar,