Page 90 - 1960-10
P. 90
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 5 Nr. 1817
ssg3BkffS3gi3?3^sfriCg33ssq«g«^ v ;g ^ ^^
IN PRAGU L SEZONULUI DE IARN Ă Ucenicii Hunedoarei
.v 'vK /O '^ a X K K V 'X 1CX><>L>^
Prin staţiile C. F. R. Curtea şcolii profesionale Pasiune pentru meserie
de ucenici din Hunedoara cu
Perioada dintre 15 octombrie minute cum prevăd normele copilului, de felul cum sînt res Comunistul Ale noaşte iarăşi forfota obişnu Ucenicii anului Intli au în
ită. încă din 15 septembrie, ceput deja să lucreze in ale-
şi 15 martie este perioadă de pentru timpul iernii. Cetăţenii pectate regulile de igienă. xandru Murgoi es ucenicii şi-au reluat activita lierul-şcoală. Fiecare se stră
tea. Cei din anul II şi III s-au duieşte, sub îndrumarea mai
iarnă.' In acest interval, lucră sînt nevoiţi astfel să călătoreas In nici una din camerele ma te lăcătuş la sec reîntîlnit. In anul I au venit ştrilor instructori, să pă
alţi tineri din toate colţurile trundă tainele meseriei ale
torilor din stajiile C.FJR. şi de că tot drumul în frig deoarece mei şi copilului din regiunea ţia construcţii me ţârii, dornici să înveţe mese se. Pasionaţii au început să
ria de furnalist, oţelar, lamî- fie cunoscuţi încă de pe a-
pe trenurile de călători le revin nici pe parcurs vagoanele nu se noastră nu se găsesc ziare, re talice a Combina nator, cocsar, zidar — şamo- cum.
tor, strungar etc. 262 de bă
sarcini deosebite menite să asi încălzesc. Se impune ca şeful viste sau broşuri. Organizaţiile tului siderurgic Hu ieţi au fost primiţi în anul I. Mihal Cervencovici este
Ei s-au alăturat celor cîteva chiar din Hunedoara. L-a a-
gure cetăţenilor condiţii cît mai staţiei Simeria, conducerea de Crucii Roşii ar trebui să pună nedoara. Folosind sute din anii mai mari. Fie tras meseria de strungar. A-
care este preocupat să înveţe cum, cină a trecut o lună şt
bune de călătorie. Conducerile poului de locomotive şi revizia la dispoziţie aceste materiale din plin timpul de cit mai mult, să devină mun jumătate de la începerea cursu
staţiilor, împreună cu reviziile de vagoane să ia măsurile ne pentru ca şi pe această cale să lucru îşi depăşeşte citor de nădejde al marelui rilor. tînărul Mihai Cerven
cesare pentru ca ordinul cu pri lunar norma in me combinat huneăorean. Cîte covici a atras atenţia celor
de vagoane, şi secţiile L au luat vire la încălzirea trenurilor şi f;e popularizate regulile gene glnăuri nu-t frămîntă pe a- din jur pentru hărnicia de
din timp măsurile necesare pen rale de igienă şi sfaturile pri ceşti tineri care au venit să care ăă dovadă.
înveţe o m eserie! Uneori, ră-
tru ca lunile de iarnă să gă a sălilor de aşteptare pe timpul vind-felul în care trebuie feriţi die cu 18—20 la mii surprins de maturitatea — Vreau să ajung un bun
cu care gînăesc, de preocu strungar — spune el. îmi
sească staţiile şi trenurile bine iernii să se respecte întocmai. copiii de îmbolnăviri. sută. pările lor din fiecare zi. De place mult meseria.
fapt este şi normal să fie
pregătite. In majoritatea staţii G rijă fa ţă de mamă C e rta ţi cu igiena IN C L IŞ EU : A- aşa Condiţiile excepţionale Cel mai mult insă a atras
lor din regiunea noastră s-a lexandru Murgoi create de partid şi guvern, atenţia Ioan Mezin, un tlnăr,
Staţiile C.F.R. cu trafic mare lucrind la foarfecă grija părintească cu care sînt care abia ajunge la univer
făcut aprovizionarea cu combus şi copil de călători sînt deservite de dc tăiat tablă. înconjuraţi, ii fac pe viitori
restaurante şi bufete C.F.R. muncitori să depună toate e- salul strungului, in acea zi,
tibil, au fost revizuite şi repa In staţiile nod de oale ferată unde călătorii pot găsi diferite 3* forturile pentru însuşirea
unde călătorii aşteaptă diferitele preparate calde şi preparate meseriei alese. Ioan Mezin, era liber, dar,
rate sobele, uşile şi geamurile ' legături funcţionează „Camera reci. In staţiile Simeria şi Teiuş, n-a putut rămlne acasă (e
sălilor de aşteptare, a fost revi mamei şi a copilului“. Aici, da de pildă, restaurantele aprovi Viitorii ofelari din Hunedoara). A venit la
zionate din abundenţă pot oferi a atelier să lucreze aşa cum
zuită instalaţia de încălzire a torită strădaniilor îngrijitoarelor- face întotdeauna. Acum este
vagoanelor de călători şi s-au mamele pot găsi condiţii bune Constantin Borăscu este în tare preocupat. Lucrează la
dat dispoziţii pentru încălzirea pentru odihna copiilor. Aşa de anul II, în clasa de oţelari. o rezistenţă de curent elec
trenurilor. Cu un an în urmă, cînd a tric care va servi la antre
călcat pentru intlia dată narea unui motor pentru o
De ce în tirzle p re g ă tirile pildă, tovarăşa Aurelia Boţan, călătorilor mîncăruri variate şi --------- = = = = = = = = = = = m = = = = = = = = = curtea şcolii de ucenici şi machetă de maşină de ra-
îngrijitoarea camerei din Teiuş, bine pregătite. Nu acelaşi lucru cînd a văzut combinatul, a botat. Face parte din cercul
de iarnă?, se preocupă îndeaproape pentru se poate spune despre unele bu Generalizarea inovaţiilor — fost profund emoţionat. Ve tehnic al şcolii şi a luat pe
ca în cameră să fie în perma fete C.F.R. De exemplu, la bu nit din părţile Piteştîului, seama lui această lucrare, o
Sînt însă şi unele staţii ale nenţă cald şi curat. Ea a avut fetul din staţia Vinţul de Jos, element principal in activitatea tînărul Constantin Borăscu va dărui casei pionierilor
căror conduceri dau dovadă de grijă să-şi procure cele nece remizier Iov. losif Qruber, sînt nu mai avusese ocazia să din localitate. Este o promi
nepăsare faţă de călători. Aşa sare pentru a putea pune la dis neglijate cele mai elementare re cabinetelor tehnice vadă asemenea uriaşe agre siune veche.
dp pildă, în staţia Petroşani u- poziţia mamelor un reşou şi ve guli de igienă. Tov. Gruber ser gate. Odată cu el au venit şi
şile sălilor de aşteptare sînt de selă pentru fiert ceai sau încăl veşte chiftelele şi cîrnăciorii cu (U rm are din pag. l-a). aplicarea căreia se vor putea va= Cornel Stoicheci, Eugen Biw organizator şi
fecte, în sală este frig şi mur zit laptele. Această experienţă mîna, vitrina în care păstrează lorifica imensele cantităţi de ce Stanciu, Viorel Marin şi mulţi
dar, călătorii fiind astfel nevoiţi bună ar trebui aplicată în toate preparatele de bucătărie, sala tipul de maşină de şorolit lem nuşă de la termocentrala Paro alţii. El a îmbrăţişat mese fruntaş la învăţătură
să aştepte ora plecării trenurilor camerele mamei şi a copilului mul şi alte alimente este între nul de m ină; la mina Lupani şeni. ria. de oţelar. I-au plăcut
pe peronul gării. In staţiile de din staţiile C.F.R. de pe cuprin ţinută în condiţii cu totul neigie dispozitivul pentru determinarea cuptoarele, focul, forfota de Dirigintele clasei de zidari,
pe linia îngustă Alba Iulia-Zlat- sul regiunii noastre. nice, localul este murdar, iar rapidă a gradului de şistificare In discuţiile lor, participanţii pe platforma oţelăriei. şamotori, anul III, inginerul
na lucrurile stau şi mai prost. peste sticlele din rafturi s-a de a lucrărilor miniere, inovaţia ia schimbul de experienţă au Florescu, lucrează în combi
Aici nici măcair nu au fost în Unele staţii, cum este cea din pus un strat gros de praf. In privind protejarea motoarelor scos în evidenţă faptul că ge îndrumaţi in permanenţă nat. in timpul cit lipseşte
Vinţul de Jos, unde cetăţenii aceeaşi situaţie se află şi bufe electrice rămase în două faze ; neralizării inovaţiilor trebuie să de dirigintele clasei Costa- din mijlocul elevilor, clasa
cepute pregătirile de iarnă. Să sînt nevoiţi să aştepte ore în şir, tul C.F.R. din staţia Simeria, la Aninoasa s-a remarcat prin i se acorde mai multă atenţie, che Boiangiu, şi de către este încredinţată tînărului
lile de aşteptare au geamurile nu au amenajate camerele ma unde călătorilor li se servesc tre altele metoda de exploatare începînd chiar de la organele maiştri şi profesori, tinerii ioan Manea, de fel din satul
sparte, uşile defecte, din multe mei şi copilului. In timpul ier mititei în mînă deoarece bufetul a abatajelor cu front scurt unde competente din departamentul Bejan, raionul m a. Dirigin
lipsesc sobele, sau dacă ele e- nii mamele sînt obligate să stea ,,nu are şerveţele“. Faţă de a- se foloseşte maşina de încărcat cărbunelui şi pînă la şefii cabi din clasa oţelurilor au por tele are încredere în ioan
xistă, sînt stricate. In această si cu copiii în frig, sau în cel mai ceste lipsuri conducerea restau GNL-30 M. netelor tehnice. Aceasta, deoare nit serios la treabă. Dorinţa Manea pentru faptul că este
tuaţie se află mai ales staţiile bun caz... în birourile impiega rantului C.F.R. Simeria, de care ce la unele întreprinderi munca fiecăruia este aceea de a fi fruntaşul clasei, ioan Manea,
Alba Iulia Setate, Găurenj şi tului de mişcare, dată acesta aparţin bufetele amintite, tre La riadul lor inovatorii şi in inovatorilor se desfăşoară la fruntaş la învăţătură şi prac are încă de pe acum experi
Zlatna. Vina este a secţiei K 11 permite. Organele Crucii Roşii buie să ia măsuri de îndreptare ginerii din Valea Jiului au fă voia întâmplării, fără eficacitate tică, exemplu de disciplină şi enţă în muncă. Şi el a dat
Alba Iulia care a neglijat total trebuie să ia măsuri urgente şt să tragă la răspundere pe re cut cunoştinţă cu o seamă de practică. Or aşa cum de altfel hărnicie. Datorită notelor bu o mină de ajutor la constru
efectuarea reparaţiilor pe a-- nentru ca această problemă să mizieri pentru lipsurile lor. inovaţii aplicate în alte părţi şi ne primite la învăţătură ca irea cuptorului de 400 tone.
ceastă linie. fie rezolvată în cel mai scurt care pot fi generalizate şi în ba s-a hotărît inovaţiile propuse şi cunoştinţelor acumulate Acum face practică la cup
timp. Din cele relatate mai sus, şe zinul Petroşani. Notăm printre spre aplicare să fie într-adevăr la oţelărle, clasa de oţelari toare industriale.
In unele staţii cap de linii în filor de staţii, secţiilor L, între acestea dispozitivul pentru re a fost considerată anul tre
care se formează garniturile, re Sînt ş'i camere, cum este de partizarea uniformă a cupelor aplicate permanent şi nu numai cut cea mai bună din întrea Alături de Ioan Niţu, Firu
viziile de vagoane nu dau aten pildă cea din staţia Simeria gului personal din staţiile şi de pe funicular şi sistemul auto iimpu! necesar pentru stabilirea ga şcoală. Ducă şi de alţii, ioan Manea
ţia cuvenită încălzirii trenurilor. mat de alarmare la punerea ri munceşte cu drag pentru a-şi
Astfel, trenurile care se formea unde nu se face foc, lenjeria de pe trenurile de călători, le revin nei faze la pămînt prezentate economiilor. Munca inovatorilor Cînd s-a pus problema ca însuşi cit mai bine meseria
mineri trebuie să se reflecte tot şi ucenicii să colecteze fier aleasă. Cît priveşte aprecie.
ză în staţia Simeria pleacă de pat este murdară, iar îngrijitoa c serie de sarcini pentru ca în mai mult în creşterea producti vechi, clasa oţelarilor a răs- rea de bun organizator, cele
vităţii muncii, în reducerea chel puns printre primele. Rezul mai multe cuvinte le arc de
obicei neîncălzite, deoarece loco rea lipseşte deseori. Şeful sta timpul iernii să li se asigure ce tatul ? In loc de 17 tone cit spus dirigintele clasei, ing.
le era angajamentul, viitorii Florescu.
motiva vine în capul trenului ţiei trebuie să se preocupe mai tăţenilor condiţii optime de că oţelari au strins 157 tone,
devenind purtători, ai insig *
numai cu 10— 15 minute înainte îndeaproape de felul în care este lătorie. S. POP de cabinetul tehnic al I.M. tuielilor de producţie. nei. de brigadier lată şi al
de plecare, în loc de 35—40 de întreţinută camera mamei şi a Cîmpulung, transportorul încăr te realizări ale ucenicilor Multe lucruri se mai pot
cător de gabarit redus, dispoziti Ar din clasa de oţelari: in a- spune încă despre viaţa şi
înfloreşte colectiva din Cristur vul .mecanic de extragere a împă- nul care a trecut toţi elevii frămtntările ucenicilor din
Lucrurile schimbului de expe au obţinut, medii de la 7 în Hunedoara. Ar trebui vorbit
mîntărilor, inovaţii prezentate rienţă la nivel republican în do sus, toţi sînt purtători ai in mult despre numărul mare
meniul inovaţiilor miniere a re signei ..Prieten al cărţii“, dor de cititori ai bibliotecii, ded-
de inovatorii de la I. M. Cornă- liefat hotărîrea unanimă de a mitorul lor este cel mai cu pre numeroşii sportivi, un
face din mişcarea de inovaţii o rat. lucru este important: uceni
neşti. De mare importanţă pen cii Hunedoarei se pregătesc
In amil acesta, ucenicii din temeinic pentru a deveni
La sediul gospodăriei colective inaugurarea gospodăriei aveam drepta spre noi un colectivist, tru a fi generalizate în Valea mişcare largă, de masă, care să clasa oţelarilor a anului II muncitori de nădejde, urmaşi
din Cristur nici ţipenie de om- doar 10 vaci cu lapte, acum nu cu cîţiva ştiuleţi în mînă. Jiului sînt două inovaţii: „bol- contribuie în măsură tot mai demni ai oţelarilor, furnaliş-
Trebuia neapărat să vorbesc cu mărul lor a ajuns la 30, iar zi ţari cu urechi exterioare, care se află', tot în frunte. tilor, laminatorilor şi a tu
preşedintele gospodăriei şi nu lele acestea vom cumpăra încă _ Ce-i baiul, baci Samoilă? elimină total lemnul de banda- mare la ridicarea nivelului teh turor celorlalţi siderurgişti.
ştiam unde să-l găsesc. 10. Pentru ele. construim un — Apoi, ce să fie, tovarăşe jare” şi „betonite din cenuşă de nic al producţiei, sarcină de
grajd, folosind în mare parte preşedinte, eu sînt vechi agri termocentrală şi ciment“ prin V. ALBU
M-am gindit că trebuie să fia cultor, dar aşa porumb nu am mare răspundere trasată de Di
rectivele celui de-al lli-lea Con
iu mijlocul colectiviştilor, să resursele locale. Dar şi in sec avut niciodată. Scoatem peste gres a! partidului.
controleze munca şi să le dea torul vegetal avem realizări de 3.000 Kg. la hectar. Şi cînd te
=E5Se
îndrumările necesare. Cu acest seamă. Producţiile bune obţi gîndeşti, că la început şi eu Omul de.la oelcut
gînd am plecat spre locul unde nute la hectar ne-au permis să eram împotriva hibridului...
cristurenii construiesc grajdul. contractăm cantităţi însemnate Bine am făcut că am semănat
Şi intr-adevăr,, l-am găsit. A- şi. să obţinem venituri de peste toate cele 13 lia. cu hibrid 1 Autobuzul nr. 50.470 Dv., ur tat, nevoiaş a fost şi traiul fos Fruntaşi pe regional
vea omul treburi pînă peste 500.000 lei. Din aceşti bani am — Dar. ia spune, baci Samo ca anevoios coarna dealului de tului miner, care s-a stins din
cap. Totuşi, binevoitor, a stat şi dat colectiviştilor ca avans pe ta Vălişoara, în drum spre Brad. viaţă nu după rnuit timp. Recent, complexul C.F.R. Te- 0 Ceferiştii din staţia Coşla-
a ascultat ce vrem să aflăm. Ungă produse cîte 4,50 lei pe fie ilă, eşti mulţumit ? Omul de la volan, şoferul Sabin iuş-Coşlariu, pentru succesele pe riu-triaj şi-au îndeplinit planul
care zi-muncă. Faur, aplecat puţin înainte, îşi Dintre cei trei copii pe care care le-a obţinut în realizarea
_ După cum văd, pe dumnea — Mulţumit ? D-apoi cum să i-a avut, Sabin îndrăgise de mic principaiilor indici de plan a producţiei globale în perioada
voastră vă interesează activita Cinci văd acest belşug dese nu fiu ! Am în casă de toate. arunca din cînd în cînd ochii maşinile, şoferia. primit drapelul de fruntaş pe 1 ianuarie—30 septembrie a. c.
tea gospodăriei şi realizările co ori. mi-amintesc de greutăţile Belşug ca acum n-am avut nici peste aparatele aşezate pe tablo regionala C.F.R. Cluj. în proporţie de 120 Ia sută. Suc
lectiviştilor. Nu e deloc greu să începutului... odată. Peste 1.000 Kg. griu, ul de bord. înainte de a lua vre Adunînd cu greu ban cu ban, cesul acesta este în mare parte
le aflaţi şi chiar să le vedeţi. 2.000 Kg. cartofi, aproape 2.006 un viraj mai accentuat, claxonul ani de-a rîndul, a reuşit să intre Iată cîteva din succesele mai o urmare a aplicării metodei so
Avem treburi multe. Colectiviştii Am aflat astfel, din spusele lei (toate luate numai ca a- maşinii anunţa trecerea autobu în 1941 la o şcoală de şoferi din importante ale feroviarilor din vietice „Koval iov“ (compunerea
lucrează la construcţia grajdu preşedintelui cum. Buzaş Anton, v a n s)! îmi îndestulează casa. zului. Sibiu. Nu pentru a face din asta acest complex.
lui, la treieratul lucernei, la Arpad Furca. Iluş Furca şi încă Pînă la avans am avut 415 zile- o plăcere, ci pentru a-şi cîştiga şi descompunerea trenurilor de
selectatul borceagului şi la cu cîfipa au muncit din răsputeri muncă. Acum am peste 600. iar Am căutat să aflu de la el existenţa. Absolvind cu bine ® Colectivul de muncă al sta marfă în acelaşi timp), prin care
lesul porumbului. Cîţiva sini r e pînă la sfîrşitul anului mai fac unele amănunte privitoare la cursurile, a fost angajat ia ţiei C.F.R. Teiuş-călători în cele
partizaţi la lopătatul cerealelor ca şi în satul lor să ia fiinţă cîteva zeci. Să vezi atunci că munca de conductor auto, pe ca C.F.R. 9 luni din acest an şî-a realizat se reduce timpul de manevră.
in 'magazie, iar alţii la semă o gospodărie. Dar nu le era n-o să-mi. ajungă hambarul. re o prestează de peste 19 ani. planul de transport în proporţie Aşa de pildă, sectorul plan în
nat. Trebuie să trec pe la toţi uşor. Aveau de luptat cu neîn După eliberarea patriei, cînd de 124,9 la sută. Succesul amin clinat, apiicînd această metodă,
sa. văd cum. muncesc şi de ce crederea şi îndărătnicia celor Preşedintele zimbind. mi se — Nu vă supăraţi dacă n-am tit se datoreşte reducerii cu 18 reuşeşte să reducă zilnic timpul
mu nevoie. însoţit.i-mă şi o să care nu pricepeau că singura adresă: să vă răspund acum. Pînă la au luat fiinţă marile şantiere la sută a staţionării vagoanelor de triere cu 3 minute pe tren.
aflaţi tot ce vă interesează. cale spre belşug şi bună stare Brad mai avem cca. 30 de mi ale tineretului în ţară, Sabin la încărcare-descărcare, precum
este calea gospodăriei, colective. — Osă mai auziţi astfel de cu nute de mers. Acolo vă stau cu Faur a plecat la Bumbeşti-Live- şi reducerii cu 14 la sută a sta Merite deosebite în muncă au
L-am însoţit pe preşedinte vinte şi de la Gheorghe Murar. plăcere la dispoziţie. zeni, apoi la Salva Vişeu. Got ţionării vagoanelor aflate în avut şefii de manevră Ioan Jol-
timp de cîteva ceasuri. Am a- — Ne clădeau mult de lucru Fabian Iacob şi de la mulţi, al tranzit cu manevră. doş, Cornel Boancă şi Vasile
flat şi am. văzut lucruri care i- familiile lui Peter Zaharie. Fur ţii. Toţi sînt oameni la fel de Ne continuăm drumul, în la cot cu miile de tineri veniţi Vîntu 11, de la sectorul plan în
lustrează hărnicia colectivişti ca Gaşpar. dar mai mult cea harnici. coborîre. Cu aceeaşi atenţie, ce O contribuţie de seamă Ia în clinat şi muncitorii Voicu Par-
lor. spiritul lor de buni gospo a lui Soos samoilă — ţinu să a caracterizat întregul traseu, din toate regiunile, a pus şi el făptuirea acestor realizări au a- tenie, Giurgiu Spiridon, Vasile
dari şi dragostea de muncă. adauge preşedintele. Despre multe alte lucruri umărul la construcţia patriei li dus-o comuniştii Cîheorghe Ru- Marcu şi Vila Ambrozie de la
mi-a vorbit preşedintele gospo autobuzul îşi face loc printre bere. su, Andrei Verdeş, Florian Hă- sectorul de compunere.
Comunistul Peter ioan, preşe Dar cei care doreau să pă dăriei colective, însă mai de loc dealuri, intrînd în pitoreasca a- lălai şi ioan Găldeanu.
dintele gospodăriei, nu e om în şească pe un drum. nou nu s-au despre el. De fapt nici. nu tre şezare a „căutătorilor de co Odată cu terminarea lucrări ° Un rol important în mări
chis. Wn contră. Ii- place să vor descurajat. Au organizat vizite buia. Oricine care-i de prin par mori“, localitatea Brad. lor pe aceste şantiere, au luat ° Succese importante în mun rea capacităţii de transport îl
bească despre munca fiecăruia, cu întovărăşită la colectiva clin tea locului ştie : comunistul Pe că au obţinut şi feroviarii de la are serviciul de întreţinere-căi.
Sintăndrei. Deva şi Rapolt şi- ter Ioan a fost primul om din — Ne-ai adus „la fix“, nea sfîrşit peregrinările lui Sabin. depoul C.F.R. Teiuş. Ei au rea Rezultate frumoase au fost ob
despre viaţa nouă din gospodă vorba p ro v erb u lu i..C e văd o- sat care a depus cerere de în Faur! S-a angajat, în anul 1948, la lizat planul producţiei globale, ţinute şi de către muncitorii ca
rie care devine tot mai înflori chii. cere. inima“. Aşa s-a in- scriere în colectivă, iar acum autobaza din Deva. Aici, ca şi exprimată în tone echivalente, re lucrează în această ramură.
toare, despre planurile şi per tîmplat şi la Cristur. Oamenii înotă din zori şi pînă în noapte — Noroc bun. Sabine! în celelalte locuri pe unde-şi pe cele 3 trimestre, în proporţie
spectivele Ier de viitor. să o dezvolte, să o întărească. — Mulţam pentru plimbare 1 purtase paşii, a căutat să depu de 109,51 la sută şi au sporii De la începutul anului şi pînă
au început să privească cu alţi- Acesta e unui din motivele pen nă tot. atît interes nu numai în productivitatea muncii cu 12,5! la 30 septembrie a. c. au fost
— Nu avem realizări prea ochi colectiva şi astfel la inau tru care oam.enii îl mbesc şi-l Discuţii de felul acesta, adre la sută. De asemenea, mecanicii înlocuite 1.160 traverse, faţă de
multe, dar îndrăgim, şi preţuim, gurare s-au prezentat 280 ce apreciază, urmîndu-i îndemnul sate şoferului, au continuat pînă conducerea maşinii, dar şi Ia în 1.020, cît erau planificate; au
fiecare lucru. Iacă, de pildă. în în muncă. treţinerea ei. au economisit combustibil con mai fost, de asemenea, înlocuiţi
sectorul zootehnic. Dacă la reri... cînd a coborît ultimul pasager. venţional în valoare de 216.546 72 m.l. şină, precum şi 385 m.c.
...In timp ce vorbeam, de pe î. COSTEA — Acum puteţi...? am în In 1954 a primit autobuzul (ei. de balast. Toate aceste lucrări
„Zis“ nr. 50.470 pe care lucrea an făcut ca starea liniilor să se
o postată ele porumb, mai mult cercat din nou să intru în vor ză şi în prezent. Dînd dovadă Fruntaşi în lupta pentru rea îmbunătăţească, iar preţul de
de conştiinciozitate, a parcurs cost pe km. de linie reparată să
ele jumătate recoltată, se în bă. cu el peste 128.000 km. fără re lizarea de cit mai multe econo fie redus cu 2,6 la suia.
— încă nu. Să anunţ mai în- mii sînt mecanicii Eugen Mau,
paraţii capitale, iar astăzi kilo S. ORBONAŞ
tîi impiegatul, să-i predau ac Vasile Cristea şi ivan Nicoiae.
tele şi-apoi... metrii s-au înmulţit şi mai mult,
După cîteva minute, am reu depăşind cifra de 300.000, nu
şit să stau de vorbă cu el. Mi-a mai cu două reparaţii capitale.
Contribuţia tinerilor povestit o mulţime de lucruri. Lunar depăşeşte planul cu
Comitetul raional U.T.M. Pe sif Morar şi alţii. De asemenea, propuse de ei, se realizează eco Şoferul Sabin Faur şi-a în 8— 10 procente, iar valoarea e- A
troşani a analizat activitatea de prin contribuţia brigăzilor de ti nomii de peste 2.000.000 lei. ceput viaţa într-o casă dărăpă conomijlor la planul de cheltu
pusă de organizaţiile U.T.M. din neret s-au realizat ia preţul de nată din Vulcanul anului 1924. ieli pe maşină, depăşeşte suma
sectorul economic în ceea ce cost economii de. t.900.000 iei. Plenara comitetului raional Tatăl său, miner, muncea din de 6.300 Iei.
priveşte îndeplinirea indicilor de în această direcţie s-au eviden U.T.M. Petroşani a mai scos în zori şi pînă în noapte pentru a
plan pe anul în curs. Astfel, s-a ţiat în mod deosebit tinerii de ia cîştiga cete necesare întreţinerii E mîndrîa lui, iar el împreu
subliniat faptul eă tinerii mi termocentrala Paroşeni şi uzina evidenţă faptul că unele comi familiei. In 1931, patronilor mi nă cu maşina pe care o condu
neri din Valea Jiului au extras electrică din Vulcan, care au e- tete U.T.M. de mină, cum sînt nei nu i-au mai plăcut de ochii ce, e mîndria colectivului din
de la începutul anului şi pînă bătrînului Faur, concediiudu-1, care face parte. Pentru aceasta
la jumătatea lunii octombrie cpnomisit la preţul de cost cele de la Petri la, Vulcan şi chipurile, pentru că erau prea nu de mult, comuniştii de la
27.000 tone de cărbune, eviden- Lapeni, precum şi organizaţiile mulţi muncitori. A fost nevoii I.R.T.A. Deva, l-au luat în mij
ţîindu-se în această direcţie bri 680.000 lei. să se retragă împreună cu ai locul lor, primindu-I candidat
găzile de tineret'conduse de Şte de bază din oraşul Petroşani, de partid.
fan Gantz, Francisc Barta, lo Realizări de seamă au obţinut au muncit slab în această direc săi, în sătucul Nevoeş. Ga şi
numele satului în care s-a mu A. DAVîD
tinerii şi în munca de inovaţii. ţie şi deci au obţinut rezultate
nemu llumitoare.
Astîel, prin cele 280 inovaţii
N. ROVF.NŢA
corespondent
