Page 88 - 1960-10
P. 88
pag.- 4' DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1816
BWMMAMMaswnag»
Lucrările Comitetului General • juilinxeiß sjtirJL • jllIíXstiäLb slin. •xü&suelB
al Adunării Generale a O. N. U<
NEW YORK 26 (Agerpres). zi a plîngerii guvernului Cubei seriozitatea avertismentul gu
In după-amiaza zilei- de 25 oc in legătură cu politica agresivă vernului Cubei că actele de a- :5ÍBi3í^«s5aDis3aCT';ás5aassa3aa!siíH^*J0
tombrie a avut loc o şedinţă, a a Statelor Unite împotriva ti gresiune şi intervenţie, înfăp
Comitetului general al Adună nerei Republici Cuba. In şedin tuite în ultimul timp de Statele
rii Generale a O.N.U. în cadrul ţa comitetului a luat cuvîntul Unite, constituie preludiul unei Intensificarea activităţii
i»
©«Mi» I mimI — d m i ă l l i t f icăreia a fost examinată cere Râul Boa, ministrul Afacerilor agresiuni în stil mare, care, po
rea de a se include pe ordinea Externe al Cubei. Insistînd pen trivit informaţiilor întemeiate
de zi a actualei sesiuni două tru includerea acestei probleme de care dispun autorităţile Cu líe dezvoltare elementelor ultracoSonialiste
puncte suplimentare — proble pe ordinea de zi a sesiunii, el bei, urmează să fie înfăptuită
ma Omianului şi plîngerea gu a spus că de la o oră Ia alta in scurt timp. NEW YORK 26 (Agerpres). 6.100.000 tone oţel (autorul cal din Franţa
vernului revoluţionar ai Cubei poate surveni o intervenţie fi Delegaţia sovietică, a decla Ziarul „New York Times“ pu culează în „tone mici“ egale cu
Împotriva planurilor agresive nanţată de Pentagon şi 'de im blica un articol intitulat „In 907,2 kg. fiecare), în compara PARIS 26 (Agerpres). — O- mod făţiş : „'Armata noastră are
ale S.U.A. faţă de Republica' perialiştii americani împotriva rat in încheiere V. A. Zorin, Uniunea Sovietică producţia’ de ţie cu 6.439.000 tone produse în nu numai misiunea s-ă acţione
Cuba, care constituie o viola Cubei. Roa a arătat de aseme consideră că O.N.U. nu poate oţel creşte“, semnat de comen Statele Unite. pinia publică democrată din ze pe cîmpul de luptă, ci şi îm
re a integrităţii teritoriale, a nea că guvernul S.U.A. supune rămine nepăsătoare şi trebuie tatorul Harry Schwartz, cunos Franţa urmăreşte cu îngrijorare potriva poporului“. In legătură
suveranităţii şi independenţei Cuba embargoului. să ia apărarea unui membru al Autorul recunoaşte că între intensificarea activităţii elemen cu aceasta, este semnificativ
acesteia, precum şi o primejdie său, a cărui independentă şi su cut pentru vederile sale anti- cerea din domeniul producţiei telor ultrareacţionare. In legă faptul că trupele franceze sînt
vădită pentru pacea şi securi Căutînd să respingă acuzaţia veranitate sînt ameninţate de o sovietice. de oţel dintre U.R.S.S. şi S.U.A. tură cu începerea în curînd a instruite în vederea „lichidării
tatea internaţională. formulată de guvernul Cubei, re putere imperialistă. O.N.U. tre este influenţată de doi factori: procesului intentat inspiratori activităţii subversive din interio
prezentantul american James buie să împiedice o eventuală „Datele oficiale despre { pro avîntul producţiei în Uniunea lor puciului fascist din luna ia rul ţării“. Ziarul „l’Humanité“
Prezentînd problema Omanu Barco a recurs la calomnii gro repetare a tristelor evenimente ducţia de oţel din cele 1 două Sovietică şi scăderea producţiei nuarie, care a avut loc în Al
lui, delegaţiile Arabiei Saudite, solan e împotriva Republicii Cu din Guatemala, cu atit mai ţări arată că în ultimele luni în S.U.A. geria, extremiştii de dreapta au relatează că recentele manevre
Iordaniei. Irakului, Libanului, ba. Eî nu a fost în stare însă să mult cu cit orice încercări ale Uniunea Sovietică produce a- desfăşurat în întreaga ţară o desfăşurate de trupele celui
Libiei, Marocului, R'.A.U., Suda dezmintă nici una din faptele S.U.A. de a repeta această ex proximativ aceeaşi cantitate de Autorul arată că în al trei largă propagandă sub. lozinca
nului, Tunisiei şi Yemenului au expuse în nota explicativă a perienţă ruşinoasă vor atrage oţel ca şi Statele Unite, este lea trimestru al anului curent, colonialistă : „Algeria franceză“. de-al cincilea district militar din
arătat că evenimentele tragice ministrului Afacerilor Externe după sitte în mod inevitabil con nevoit să recunoască autorul. S.U.A. au produs 19,6 milioane Un rol de seamă în această Hautes Pyrenees, comandate de
din Oman constituie o primej al Cubei. secinţe grave pentru cauza pă campanie revine unor militari generalul Gilles, au avut urmă
die pentru pacea şi securitatea cii în Întreaga lume, deoarece In septembrie, superioritatea tone oţel, iar U.R.S.S. — cu grade superioare. toarea temă : „Acţiunile trupe
Orientului Apropiat şi o viola Cererea guvernului Cubei a în prezent de partea Cubei se S.U.A. în domeniul producţiei 18.000.000 tone oţel. „Specia lor împotriva' partizanilor şi a
re a Cartei O.N.U. In ciuda o- iest sprijinită de V. A. Zorin, află popoarele iubitoare de pa de oţel a fost cea mai neînsem liştii americani care studiază De pildă, generalul L'ecoq, co populaţiei bare îi ajută“.
biecţiunilor reprezentantului reprezentantul U.R.S.S. In lu- ce. ferm hotărîte să facă tot ce nată din întreaga perioadă post întrecerea economică dintre ce mandantul districtului militar
Angliei, şi ale delegatului Fran fnină evenimentelor bine cunos depinde de ele pentru a nu ad belică, cu excepţia lunilor în le două ţări, subliniază autorul, Metz, luînd cuvîntul la b întru Presa franceză reacţionară
ţei, problemia Omanului a fost cute din ultimul timp, a1 spus mite o noua înrobire colonială care producţia americană a fost sînt neliniştiţi de faptul că nire a conducătorilor Asociaţiei face multă reclamă încă unei ac
recomandată ou majoritate co- V. A. Zorin. problema prezen a poporului cuba.n. Reprezen lovită serios de greva genera Uniunea Sovietică produce în ofiţerilor de rezervă, a aprobat ţiuni a forţelor extremiste de
vîrşitoare pentru a fi inclusă ta tă de delegaţia Cubei este ex tantul sovietic a oronus ca lă din industria oţelului“. ca în districtul său să fie con dreapta, şi anume, conferinţei
pe ordinea de zi a sesiunii. Nu trem 'de importantă şi merită o plîngerea Cubei să fie discuta prezent aproape aceeaşi canti stituit un grup ultracolonialist 'de presă a generalului ultraco-
mai delegaţiile Angliei şi Fran examinare urgentă. tă într-o şedinţă plenară a A- „Uniunea Sovietică a pro tate de oţel ca şi Statele Uni de ofiţeri. Referindu-se la răz lonialist Salan, care a avut loc
ţei au votat împotrivă. Delega dunării Generale. dus luna trecută aproximativ te...“. boiul din Algeria, Leooq a de la 25 octombrie. Aceasta este a
ţiile S.U.A., Canadei şi Italiei, Intr-adevăr este vorba’ de o clarat în mod provocator că doua' în decursul unei singure
precum şi ciankaişistui s-au ab primejdie reală Care ameninţă Cu toate că Comitetul gene -2SÜ- „nu poate fi vorba decît de o săptămîni cînd ultracolonialiş-
ţinut de la vot. Celelalte dele unu.1 din statele membre ale ral a recomandat in unanimi Algérie franceză“ şi că „arma
gaţii au votat pentru inoluderea O.N.U.. de necesitatea de a pre- tate includerea acestei proble N K R U M A H : Nu esfe de dorit retragerea ta se va împotrivi cu hotărîre tii îşi exprimă făţiş „crezul“.
întîmnina intervenţia armată me pe ordinea de zi a sesiunii, Unul din liderii lor — Jacques
acestei probleme pe ordinea de care se pune la oale împotriva delegaţia S.U.A.. snrijinindu-se trupelor ghaneze din Congo oricărei alte tendinţe“. Soustelle — a făcut şi el zilele
Republicii Cuba. pe m ajoritatea docilă, a reuşit trecute b ’declaraţie vehementă
zi a sesiunii. să obţină ca această nroblemă ACCRA 26 (Agerpres). — mah, este confirmat de eveni Generalul, Decourt, coman cerînd realizarea neîntîrziată ' a
Comitetul general, a spus in să fie examinată în Comitetul După cum anunţă agenţia mentele regretabile care au avut dantul trupelor din districtul ouvinteler de ordine ultr-icolo-
După aceea1, Comitetul gene continuare delegatul U.R.S.S., politic, nu in plenara Adunării Renter, Kwame Nkrumah, pre loc în ultimele două zile, după militar Lyon, a declarat în nialiste.
Generale. şedintele Republicii Ghana, a ce au fost retrase din Leopokl-
ral a trecut la examinarea pro examinlnd apelul Cubei trebuie adresat lui Hammarskjoeld, se ville două batalioane de trupe ;acs:
să ia în considerare cu toată cretarul genera! al O.N.U., un ghaneze.
blemei Includerii pe ordinea de mesa] în care se arată că nu
este de dorit retragerea din „Pot să trag numai o sin
in Comifeful jpenfry problemele Leopoldville a trupelor ghaneze L a n u m ai 15 metri..,
administrative şi bugetare făcînd parte din contigentele gură concluzie, declară Nkru
O.N.U. aliate în Congo, deoa LONDRA 26 (Agerpres). — de Edinburgh, se înapoiau la
mah, şi anume că administra Regina Elisabeta a II-a a An Londra dintr-o vizită neoficială
rece aceasta ar crea o primejdie gliei era cit pe ce să cadă vic în Danemarca.
serioasă pentru securitate. ţia O.N.U. în Congo nu a ţi tima unei catastrofe aeriene
din vina a doi piloţi vest-ger- Incidentul s-a produs deasu
Acest lucru, a subliniat Nk'ru- nut seama de avertismentul pra Olandei de nord, in apro
nostru şi a tolerat înrăutăţirea
situaţiei“.
al Adunării Generale a O. NL U, ESS: mani. După cum anunţă agen pierea frontierei cu R.F. Ger
ţia Reuter, la 25 octombrie mană. Potrivit spuselor piloţi
S f a i e f e U n i t e s î n t î n g r i j o r a t e d e ew©Sufea două avioane de vînătoare cu lor englezi, avioanele de vînă
NEW YORK 26 (Agerpres). TASS activităţi importante a O.N-U. şi felul a acestor cheltuieli. Este necesar, a de evenim entelor dm Congo reacţie de producţie americană toare „nu aveau nici un drept“
transm ite: Comitetul pentru probleme in care sînt folosite fondurile Organi clarat în continuare reprezentantul d3 tip „Sabre", purtînd sem să se afle în locul respectiv.
le administrative şi bugetare 'al Adu zaţiei se află în contradicţie flagrantă U.R.S.S., să se ia măsuri pentru a se WASHINGTON 26 (Ager sătura pe oare au luat-o eveni nele distinctive ale forţelor mi Ministerul Aviaţiei al 'Marii
nării Generale a O.N-U. a trecut la cu scopurile şi principiile Cartei O.N.U. pune capăt cheltuielilor nelimitate şi pres). — ©omentatorul diplo mentele din ©ongo şi de pers litare aeriene vest-germane au Britanii şi Ministerul de Război
examinarea alocărilor pe anul 1961 necontrotate în Congo, pentru a se pre- r.burat „la o distanţă primejdi
pentru întreţinerea personalului secre Pentru a înlătura această situaţie ne intîmpina criza financiară gravă care matic al Trustului de preşcă pectiva revenirii lui Lumumba oasă“ (aproximativ 15 metri) al R.F. Germane au numit co
tariatului O.N.U. favorabilă, este necesar să se reorga ameninţă O.N.U. şi oare poate avea „Scripps-Howard“, Shackîord, la putere. de avionul „Cornet" pe bordul misii speciale care urmează să
nizeze finanţele Organizaţiei. mari consecinţe, politice pentru acea dă alarma într-un articol pu căruia regina şt soţul ei, ducele ancheteze acest incident.
Secretarul gpneral cere să se aloce blicat de o serie de ziare ame Acum, arată el, „se află în
Reprezentantul U.R.S.S. a adus o
joo relaţiile S.U.A. cu blocul
în acest scop 44,8 milioane de dolari, serie de exemple de cheltuire nejustă stă Organizaţie. ricane în legătură cu situaţia afro-asiatio din O.N.U. care nu
ceea ce reprezintă două treimi din su şi neeconomică a fondurilor Organiza Reprezentantul sovietic s-a referit dificilă în oare s-ar putea po mără 45 de state“ dintre care iS-iştii se consideră nedreptăţit!!
ma totală de 61,5 milioane dolari pre ţiei, arătînd totodată că cheltuielile de în continuare la unele probleme orga meni Statele Unite în cazul u- multe „îl sprijină pe Lumumba
văzută în bugetul excesiv de- umflat deplasare ale secretarului general s:au nizatorice ale activităţii secretariatului nui eşec total al căpeteniei, re sau cel puţin cer convocarea BONN 26 (Agerpres). — In oraşul recunoască egalitatea în drepturi a a-
a* O.N.U. şi propune sporirea cu 120 ridicat anul trecut la suma nejustifi belilor Mobutu şi în cazul parlamentului interzis de colo vest-german Rendsburg a avut lee. o cestor trupe cu celelalte genuri de
de persoane a aparatului exagerat de cat de mare de 106.000 dolari, în O.N.U. restabilirii activităţii normale nelul Mobutu“. „Statele Unite, întîlnire a foştilor SS-işti. După cum trupe. Generalul hitlerist a fost susţi
încărcat şl secretariatului O.N.U. care timp ce alocaţiile prevăzute în acest ă guvernului legal ai Gongou- constată cu regret Shaokford, anunţă ziarul „Frankfurter Rund nut de Rasner, secretar parlamentar
numără 4.300 de persoane. „Argumen scop de buget erau de 30.000 dolari. In încheiere Roşcin a arătat că de lui condus de Patrice Lumum nu se vor putea opune în mod schau“, fostul general SS Kurt Me al fracţiunii U-G-D. din Bundestag
tul" principal cu ajutorul căruia el în legaţia sovietică consideră că este ne ba. ©omentatorul consideră că făţiş, dacă statele afro-asiatice yer, care a luat cuvîntul la această care a pledat de asemenea pentru .le
cearcă să motiveze creşterea nejustifi Reprezentantul sovietic a atras în cesar să se ia o serie de măsuri prin acest lucru este inevitabil. Re îi vor cere lui Hammarskjoeld întîlnire a cerut să înceteze „calom galitate în drepturi" şi „dreptate." faţă
cată şi excesivă a bugetului şi a chel continuare atenţia asupra relatărilor tre care să se reorganizeze finanţele prezentanţii S.U.A., scrie Shac- să întreprindă acţiuni în spri niile la adrea trupelor SS“ şi să se de trupele SS.
tuielilor secretariatului, ar fi necesita presei în legătură cm cheltuielile ex O.N.U. în aşa fel încît un grup de kford sînt îngrijoraţi de întor- finul lui Lumumba“.
trem de mari făcute de O- N. U. în membri ai acestei organizaţii să nu
poată folosi fondurile 0-N.U. pentru
tea de a se lărgi programul 0-N.U. Congo. Se relatează că aceste cheltu realizarea expansiunii lor politice si
pentru acordarea de ajutor tehnic ţă ieli vor atinge pînă la sfîrşitul anului economice in pofida intereselor întregii
rilor slab dezvoltate şi pentru înfăp 1961 suma de 150-200 milioane dolari. organizaţii şi prin încălcarea ţelurilor PO PO A R E C A R E ÎŞ I C E R » H E F T E ! IA V IA Ţ Ă
tuirea proiectelor economice şi sociale. In legătură cu aceasta, a spus el, de şi sarcinilor ei fundamentale.
legaţia U.R.S-S. consideră necesar să Primul ministru al Marii Bri KEN YA engleze au efectuat o vînătoare
Reprezentantul U.R.S.S., A. Roşcin, declare că înfrucît secretarul general Se propune de asemenea să se în tanii, Harotd Macmillan, a de sălbatică împotriva luptătorilor
care a luat cuvîntul în legătură cu a- şi comandamentul „trupelor O.N.U." ceteze sporirea efectivului secretaria clarat recent în cadrul sesiunii rabi şi 66.400 de europeni. Gen- trăiesc cîte 400 de persoane pe
ceastă problemă, a declarat că dele au încălcat directivele Consiliului de tului O.N.U. şi dezvoltarea excesivă Organizaţiei Naţiunilor Unite trul administrativ este oraşul km.p. Ei sînt lipsiţi de cele mai pentru libertate, pătrunzînd pî
gaţia sovietică se opune cu hotărîre Securitate cu privire la ajutorarea gu a structurii acestuia, să se organizeze că obiectivul „limpede şi con Nairobi, care are 225.000 de lo elementare drepturi politice şi nă în inima jungiezi cu tot ar
politicii şi acţiunilor întreprinse de se vernului legat al Congoului şi cu pri activitatea secretariatului în aşa fc! stant“ al Angliei în continentul cuitori, iar portul principal se econbmice şi sînt aproape toţi senalul de luptă al armelor mo-'
cretarul general în domeniul financiar, vire la măsurile pentru menţinerea in încît noile sarcini să fie îndeplinite nu african este acela de a ajuta află la Mombasa. Kenya este analfabeţi, supuşi unei crunte derne, inclusiv avioane cu reac
care duc an de an In mod sistematic tegrităţii ţării şi mi au adoptat mă prin sporirea efectivului secretariatului popoarele din această parte a o ţară agrară înapoiată. Princi discriminări rasiale. Pe aceste ţie. Drumurile şi cărările au fost
ia sporirea considerabilă a cheltuieli surile necesare care să asigure inde si majorarea alocaţiilor, ci prinfr-o fo lumii „să construiască pentru palele culturi sînt ceaiul, ca meleaguri bîntuie. din plin tu marcate cu cadavre spînzurate
lor O.N.U. şi la supraîncărcarea apa pendenţa politică şi integritatea teri losire mai raţionată a personalului în ele însele o societate în care feaua, bumbacul, porumbul, le berculoza, malaria, boala som
ratului secretariatului. torială a Republicii Congo, Uniunea cadrul schemei existente care este des tofi locuitorii de orice rasă, de guminoasele, bananele, cartoful nului, care seceră nenumărate de crengile copacilor. In decurs
Sovietică consideră că este imposibil tul de largă. orice trib, de orice convingeri dulce, sisalul (fibre de agave) vieţi omeneşti. Numărul paturi
La actuala sesiune a Adunării Ge să plătească cheltuielile pentru între religioase, să poată trăi şi şi altele. Mijloacele de lucru lor de spital este de 1 la 1.000 de 7 ani au fost omorîţi peste
nerale, a arătat el, delegaţia sovie ţinerea forţelor armate ale O-N.U- în Să se pună capăt practicii încetăţe munci în armonie împreună“. sînt din cele mai rudimentare. de locuitori, iar al medicilor de 30.000 de africani iar alţi 100.000
tică a declarat că îşi dublează contri Congo. Totodată, Uniunea Sovietică nite de sporire în fiecare an a alocă Aceste cuvinte au stîrnit ilari Datorită condiţiilor climaterice 1 la 20.000. se mai află şi astăzi nejudecaţi
buţia sa anuală la fondul de ajutor rilor pentru cheltuielile organizaţiei şi tate în sală. Reprezentanţii ţă favorabile, un rol important îl şi sub stare de arest. Liderii a-
tehnic lărgit acordat ţărilor slab dez nu va cere să-i fie rambursate cheltu să se fixeze bugetul O.N.U. la suma rilor africane şi ceilalţi dele joacă creşterea vitelor şi pescui Lupta pentru eliberarea na cesţei mişcări Jorno Konyatta şi
voltate şi anume de la 4.000 000 la de cel mult 50 milioane dolari. Tot gaţi ştiu ce fel de „ajutor“ a- tul. Industria este aproape ine ţională a Kenyei care a înce dr. Hastings Banda, au fost a-
ielile făcute cu prilejul transportării cordă premierul britanic Africii. xistentă, în afara cîtorva între put odată cu sosirea colonialiş
S.noo.oon de ruble. In afară de acea felul de măsuri suplimentare de ordin Multe popoare africane zac în prinderi pentru prelucrarea pri tilor britanici în această parte rentati si condamnaţi la cile 7
trupelor ghaneze în Congo. Principalii că sub călcîiul colonialismului, mară a produselor agricole. a Africii, la începutul acestui ani închisoare. Deşi cei 7 ani
sta, în baza acordurilor bilaterale, operativ să fie îndeplinite cu ajutorul acest ruşinos sistem al secolu veac, s-a intensificat în special au trecui, conducătorii africani
Uniunea Sovietică sporeşte an de an vinovaţi ai tuturor evenimentelor lui nostru, iar guvernul britanic Cei 60 de ani de dominaţie după cel de-al doilea război se mai află şi acum închişi. As
în mod considerabil ajutorul tehnic unui buget special stabilit de comun refuză orice fel de,tratative pen ai colonialismului britanic au a- mondial. Poporul kenyan cere tăzi în fruntea mişcării de elibe
şi economic acordat ţărilor slab dez din Congo — colonialiştii belgieni — tru a ie acorda independenţă. dus populaţiei băştinaşe şi sa trecerea pămînturilor în pose rare naţională se. află Tom
voltate. Dar acordarea ajutorului teh acord în cadrul unor discuţii în acesi crificii imense. Colonialiştii au sia băştinaşilor africani, spori Mbova. secretarul general al
nic şi activitatea de conducere în do trebuie să suporte cea mai mare parte scop. Un exemplu în această pri acaparat pămînturile cele mai rea salariilor muncitorilor in
meniul înfăptuirii măsurilor economice vinţă îi constituie Kenya căruia bune, îngrămădind 5,5 milioa dustriali şi agricoli, îmbunătă sindicatelor din Kenya.
şi sociale în cadrul O.N.U. a căpătat Pentru schimbarea structurii „guvernul majorităţii sale“, în ne de africani în „rezervaţii“ si- ţirea sistemului de ocrotire a să Cu toate că colonialiştii, în
un caracter inadmisibil de unilateral. fruntea căruia se află de mai tuale în terenuri cu o fertilita nătăţii şi dezvoltarea învătămîn-
Toate acestea au fost încredinţate de O. N. U. mulţi ani Harold Macmillan, te foarte redusă. Dacă pentru tului, formarea unui guvern urma luptei dîfze a african/,',
secretarul general unor persoane care refuză să-i acorde dreptul la fiecare colonialist alb revin cîte condus de africani, lichidarea
sînt cetăţeni ai S.U.A. şl ai attor DJAKARTA 26 (Agerpres). no că ţările afro-asiatice nu mai viaţă. 240 hectare din cel mai bun pă- bazelor militare engleze din Ke au fost nevoiţi să facă ur..
ţări ale N.A.T.O. Astfel, de pildă, din — TASS transmite: Luînd cu pot ii ignorate. mînt, pentru fiecare african re nya, vot universal, libertatea „concesii“, mărind numărui
cei 530 de funcţionari ai Departamen vîntul la postul de radio indo Kenya — una din bogatele întrunirilor, eliberarea conducă membrilor în Consiliul legisla
nezian, preşedinţii celor trei Aidit, preşedintele C.C. al ţări ale Africii — se află în vin doar 3 hectare de pămînt torilor africani închişi etc. Cea tiv de la 45 la 91 dintre care
tului social-economic care se ocupă de mari partide politice din tară Partidului Comunist din. Indo partea răsăriteană a acestui con impropriu pentru agricultură. mai importantă revendicare esfe doar 14 sînt africani, asoxraţiile
— naţional, comunist şi „Nah- nezia, a arătat în cuvîntarea sa tinent, în ţinutul ecuatorial din însă acordarea independenţei
aceste acţiuni, 460 sau 87 fa sută sînt datul Ulama“ — şi-au expri că O.N.U. este în prezent o orga tre lacul Victoria şi Oceanul Pe pămîntuyle celor 4.000 Kenyei. In acest scop în octom ponorului kenyan n-"au fost re
mat părerea că Q.N.U. nu o- nizaţie pe care statele imperia Indian, la poalele celor mai de latifundiari lucrează peste zolvate. El urmează cu încrede:
cetăţeni ai statelor occidentale. Aceş glindeşte în prezent situaţia ca liste o pot folosi penlru promo înalţi munţi ai continentului ne- 500.000 de proletari agricoli ale brie 1952 a luat fiinţă asocia re pilda celorlalte ţări africane
re s-a creat în lume. varea politicii lor. Aidii a pre gru. căror salarii sînt de 50 de ori
tia ocupă toate funcţiile de conducere conizat reorganizarea O.N.U, ţia secretă de luptă anticolonia şi nu crede în nici un fel de pro
Sastroamidjojo, preşedintele, corespunzător cu cerinţele vre- Teritoriu! Kenyei se întinde mai mici decît ale unui munci listă cunoscută sub denumirea misiuni de „ajutor“ enunţate de
în acest departament. Nici lin cetăţean partidului naţional şi fost re pe aproape 583.000 km.p. su tor european. Englezii nu culti de „Mau-Mau“. Macmillan. Africanii au simţit
prezentant al Indoneziei la mii, ridieîndu-se îndeosebi rolul vă decît circa 70 la sută din nrea mult pe pielea lor acest „a:
al Uniunii Sovietice nu ocupă vreun O.N.U., a declarat că a sosit ţărilor Asiei, Africii şi Americii prafaţă mei mare decît cea a pămîntul ps care îl posedă. Res- La aceste cereri justificate ale iutor“ şi vor să-şi organizeze
Latine în cadrul acesteia şi poporului, colonialiştii englezi au singuri viata. Ei nu au nevoie
post de director. Ţările neutre au doaî într-adevăr timpul să se revi transformarea O.N.U. într-un Angliei, Belgiei, Portugaliei, O- ln! rămîne nefolosit, în timp ce răspuns prin teroare. Trupele nici de sir Patrick Renison, gu
zuiască Carta Naţiunilor Uni adevărat organ de luptă pentru africanii, izgoniţi în „rezervaţii“ vernatorul englez al Kenyei, nici
55 de reprezentanţi în acest uriaş de te dacă O.N.U. intenţionează landei. Elveţiei şi Greciei la un de alţii la fel cu el. Cu toţii sint
pace, pentru abolirea colonia încrezători în faptul că odiosul
partament .Şi aceştia însă deţin func să-şi îndeplinească pe viitor o- lismului. El a pledat în favoa Ioc. Aici trăiesc circa 6.500.000 sistem colonial va fi în curînd
ţii secundare. Reprezentanţii ţărilor so bligaţiile. Dacă ©arta nu va li aruncat ia lada cu gunoi a îs-'
modificată, a spus el, îndeplini rea amplasării sediului O.N.U. de oameni, populaţi a fiind for foriei. aşa cum a propus la cea
cialiste deţin 15 funcţii de acest fel. rea acestor obligaţii va fi foarte mată din negri bantu (naţiona de-a 15-a sesiune a O.N.U., pre
grea. Sastroamidjojo a sorim-' într-o ţară în care nu se .mn- litatea kikuio), ni laţi, indieni, a- şedintele Consiliului de Miniş
In acest domeniu important, a de tri al U.R.S F . N. S. Hruşciov-
declaraţia preşedintelui Sukar- nifestă spiritul rasismului, co
clarat reprezentantul sovietic, nu se GH. MĂNĂILESCU
lonialismului şi al războiului.
aplică politica O.N.U., ci a Statelor
Unite şi a celorlalte puteri occidentale
car* desfăşoară expansiunea poliiică şi
economică sub steagul O.N.U.
Orientiirea prăşită a îjatregS acestei
R e a c ţia şi administraţia zia rului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189: 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Intreyrluderea Poligrafică „1 Mai" — Deva,