Page 86 - 1960-10
P. 86
¦
pag. 2 DRUMUL SQ8IĂLISMULUt N r. 1816
Salutul C C al P.M.R. adresat Congresului al IV-lea al Sindicatelor
din Republica Populară Rotnînă de către tovarăşul Chivu Stoica
(U rm are din pag. l-a). că dobîndită de oamenii muncii, pe Congresul Partidului Muncitoresc Ro- buţia la Îmbunătăţirea relaţiilor inter care se pronunţă pentru acţiuni co credere şi entuziasm spre desăvîrşirea porului muncitor 1 (Aplauze prelun
iniţiativele şi spiritul lor gospodăresc, mîn a stabilit că sindicatele trebuie să naţionale, la consolidarea păcii. In mune Împotriva războiului, de a con construcţiei socialiste. (Aplauze). gite).
In întreaga lor activitate sindicatele sindicatele sînt chemate să dea o con socotească una din îndatoririle lor de cuvîntârile rostite Ia O.N-U. tovarăşul tribui la unirea tot mai puternică a
s-au călăuzit neabătut după îndrumă tribuţie de preţ la perfecţionarea con seamă îmbunătăţirea continuă a con Gheorghe Gheorghiu-Dej a expus pe forţelor iubitoare de pace — indife Partidul Muncitoresc Romîn îşi ex Trăiască eroica noastră clasă mun
rile şi indicaţiile Partidului Muncito tinuă a metodelor de conducere şi pla trolului obştesc asupra administrării şi larg poziţia ţării noastre în principalele rent de orientarea lor politică, filozo primă convingerea fermă că sindica ci h arel (Aplauze).
resc Romîn. Ele au aplicat cu consec nificare a economiei, de organizare a repartizării locuinţelor, funcţionării uni probleme internaţionale. fică, religioasă — în lupta pentru a- tele, continuînd tradiţiile glorioase ale
venţă şi au fjput larg cunoscută în producţiei, la descoperirea şi punerea tăţilor comerţului de stat, a cantinelor, sigurarea păcii şi securităţii popoa mişcării muncitoreşti din ţara noastră, Trăiască alianţa dintre clasa munci
mase politica partidului de construire în valoare a nesecatelor rezerve in instituţiilor medico-sanitare, a între împreună cu delegaţiile Uniunii So relor. Îşi vor îndeplini cu cinste sarcinile toare şi ţărănimea muncitoprel (A-r
terne ale întreprinderilor, la îndepli prinderilor din staţiunile de odihnă şi vietice, ale celorlalte ţări socialiste, cu de răspundere ce le revin în noua plauze).
a socialismului, mobiiizîndu-le la în nirea de către fiecare întreprindere a tratament, şi a altor instituţii cu ca reprezentanţii altor state şi popoare Tovarăşi, etapă istorică, participînd şi mai activ
deplinirea acesteia. Prin munca lor sarcinilor privind creşterea producţiei, racter social-cultural care deservesc iubitoare de pace, delegaţia ţării noas la construcţia economică şi culturală,' Trăiască Partidul Muncitoresc Ro
neobosită pusă în slujba cauzei socia a productivităţii muncii, îmbunătăţirea populaţia, atrăgînd în această acţiune tre a militat neobosit pentru soluţio Gu legitimă mîndrie patriotică pri desfăşurînd o vastă activitate pentru mîn — conducătorul poporului in
lismului, sindicatele s-au dovedit un permanentă a calităţii produselor, reali mase tot mai largi. narea chestiunilor litigioase, pentru a- veşte întregul nostru popor victoriile mobilizarea energiilor creatoare ale lupta pentru victoria deplină a socia
sprijin de nădejde al partidului, au zarea de economii, reducerea preţului părarea păcii. Ea a adus deplinul său oamenilor muncii, în lupta pentru rea lismului în patria noastră! (Aplauze
cîştigat stima şi încrederea întregului de cost. Folosind tot mai bine puternica lor sprijin propunerilor Uniunii Sovietice istorice obţinute sub conducerea Par lizarea cu succes a planului de şase puternice, ovaţii prelungite. Se scan
popor. (Aplauze). bază materială — cluburile, casele de în problemele dezarmării generale şl tidului Muncitoresc Romîn în lupta ani. dează P.M-R.).
In organizarea eforturilor oameni cultură, bibliotecile şi celelalte mijloace totale, lichidării jugului colonial şi alte pentru înfăptuirea aspiraţiilor sale
îngăduiţi-mi să transmit din partea lor muncii pentru înfăptuirea planuri de care dispun — sindicatele sînt da probleme a căror soluţionare grabnică spre o viaţă liberă şi fericită. Punînd In numele Comitetului Central al Să trăiască şi să se întărească uni
Comitetului Central al Partidului Mun lor economice, în stimularea iniţiati toare să-şi intensifice activitatea cul- corespunde intereselor întregii omeniri capăt pentru totdeauna trecutului în Partidului Muncitoresc Romîn, urez tatea de acţiune a mişcării sindicale
citoresc Romîn cele mai calde felici vei lor creatoare, are o importanţă tural-educativă, îmbunătăţind necon iubitoare de pace. tunecat de exploatare şi asuprire bur- celui de-af JV-Iea Congres al Sindi şi a clasei muncitoare internaţionale
tări harnicilor noştri muncitori, talen deosebită dezvoltarea continuă a în tenit conţinutul şi formele ei de orga catelor succes deplin în desfăşurarea în lupta pentru pace, democraţie şi
taţilor ingineri şi tehnicieni, oamenilor trecerii socialiste — metodă comunistă nizare, lărgindu-i sfera de cuprindere Delegaţia Republicii Populare Romî ghezo-moşierească, străbătînd un drum lucrărilor sale. (Aplauze). socialism I (Aplauze puternice).
muncii de la oraşe şi sate, întregului de construire a socialismului, temei a maselor. întreaga muncă culturală ne, în frunte cu tovarăşul Gheorghe de muncă creatoare şi eforturi eroice,
activ sindical şi tuturor membrilor sin nic verificată de practică. Sub con a sindicatelor trebuie pusă în slujba Gheorghiu-Dej, s-a achitat cu cinste Sub steagul nemuritoarei învăţături (După încheierea cuvîntării, parti
dicatelor, care neprecupeţindu-şi efortu ducerea organizaţiilor de partid, sin dezvoltării conştiinţei socialiste a oa de misiunea ce i-a fost încredinţată oamenii muncii, în frunte cu clasa marxist-leniniste, sub conducerea par cipanţii, in picioare, ovaţionează în
rile, animaţi de un fierbinte patriotism, dicatele vor trebui să desfăşoare o menilor muncii, a educării lor în spi şi a contribuit la sporirea prestigiului muncitoare, au zidit temeliile trainice tidului, înainte, dragi tovarăşi, spre delung, izbucnesc în urale, răsună
luptă pentru dezvoltarea economiei şl susţinută muncă organizatorică şi e- ritul dragostei faţă de patria socialistă şi autorităţii internaţionale a patriei noi victorii în dezvoltarea economiei chemarea : Trăiască Partidul Munci
culturii noastre socialiste. (Aplaude). ducativă pentru ca întrecerea socia şi de partidul clasei muncitoare, al noastre. Activitatea sa se bucură de ale orînduirii noastre noi şi călăuziţi naţionale, în ridicarea bunăstării po- toresc Romîn, trăiască Comitetul său
listă să cunoască un avînt continuu, internaţionalismului proletar, în spiri deplina aprobare a întregului nostru de partidul nostru, înaintează cu în- Central în frunte cu tovarăşul Gheor
să se ridice pe o treaptă nouă, su tul atitudinii noi faţă de muncă şi a- popor (Aplauze îndelungi). ghe Gheorghiu-Dej 1).
perioară, spori ndu-şi mereu eficacita vutul obştesc, al disciplinei în produc
Tovarăşi, tea în dezvoltarea producţiei. ţie, al vigilenţei faţă de duşmanii so Primirea entuziastă şi căldura cu ? ¦& ?
cialismului şi ai păcii. care au salutat oamenii muncii întoar
Planul economic pe următorii 6 ani Sindicatele sînt chemate să dea o cerea în ţară a delegaţiei noastre’ ex In şedinţa de după-amiază, Congre Bălan, delegat al sindicatelor din Hu stanţa, preşedintele Consiliului local
atenţie deosebită bunei organizări a Organizaţiile sindicale trebuie să sti primă dragostea şi ataşamentul po sul a ales Comisia de amendamente nedoara, preşedintele Consiliului sin al sindicatelor Constanţa, Ion Leş, de
şi schiţa programului de perspectivă consfătuirilor de producţie care s-au muleze larg opinia de masă a colec porului romîn faţă de partidul nostru, ia proiectul noului statut ai sindica dical regional Hunedoara, Ion Ţapu, legat al sindicatelor din Baia Mare,
pe 15 ani, adoptate de Congresul al dovedit a fi unul din mijloacele efica tivelor de oameni ai muncii în comba hotărîrea lui de a lupta cu toate for telor. delegat al sindicatelor din Sinaia, mai preşedintele Consiliului sindical regio
ce pentru asigurarea participării ma terea influenţelor ideolog'ei şi moralei ţele pentru victoria cauzei păcii şi so stru mecanic, preşedintele comitetului nal Baia Mare, Mihai Stoian, delegat
111-lea al Partidului Muncitoresc Ro- selor la organizarea şi conducerea pro burgheze în conştiinţa oamenilor. cialismului. (Aplauze puternice). Raportul Comisiei centrale de revi sindicatului de la uzinele „I. 6- al sindicatelor din Ploeşti, preşodihte-
inin, prevăd o puternică dezvoltare a ducţiei, la dezbaterea şi rezolvarea ce zie, prevăzut la cel de-al doilea punct Frimu", Gheorghe lonescu, delegat le comitetului sindicatului de la uzi
economiei naţionale şi creşterea con- lor mai importante probleme econo Sindicatele trebuie să aducă un a- de pe ordinea de zi, a fost prezentat al sindicatelor din Bucureşti, preşe nele „t Alai“ şi Nicolae Moraru, de
t nuă a bunăstării celor ce muncesc. mice ale întreprinderilor. port mai însemnat la ridicarea nive de tov. Gheorghe Idiţoiu, preşedintele dintele Consiliului local al sindicate legat al sindicatelor din Hunedoara,
lului de cultură generală al oameni comisiei. lor Bucureşti, Ion Marin, delegat al preşedintele G.G. al Uniunii sindica
!n vederea desăvîrşirii construcţiei Sprijinind cu hotărîre introducerea şl lor muncii, la îmbogăţirea cunoştin Actuala sesiune a O.N.U. s-a dove sindicatelor din Oraşul Stalin, preşe telor din întreprinderile metalurgice şi
socialismului în patria noastră, Con promovarea tehnicii noi şi a tehnolo ţelor lor ştiinţifice despre natură şi dit a fi de o deosebită însemnătate, Au început apoi discuţiile asupra dintele comitetului sindicatului de ta electrice.
gresul al III dea al partidului a sta giei înaintate în toate ramurile eco societate, la crearea condiţiilor pentru bucurîndu-se de participarea fără pre rapoartelor prezentate precum şi asu uzinele „Steagul Roşu", Ion Olaru,
bilit ca obiectiv principal dezvoltarea nomiei naţionale, sindicatele au dato ca salariaţii şi familiile lor să-şi pe cedent a unui mare număr de condu pra proiectului de statut al sindicate delegat al sindicatelor din Gon- Lucrările Congresului continuă.
bazei tehiiico-rrmteriale a socialismu ria să combată cu toată energia ru treacă timpul liber în mod cît mai cători de state. Ea a demdnstrat creş lor. (Agerpres).
lui, încheierea procesului de făurire tina, tot ce frînează progresul tehnic, plăcut şi mai instructiv, la dezvol terea imensă a prestigiului şi autori
a relaţiilor de producţie socialiste în să ia măsuri pentru o mai bună or tarea activităţii sportive. tăţii ţărilor socialiste pe arena inter Au luat cuvîntui tovarăşii: Vichente
înheaga economie. Planul de 6 ani ganizare şi lărgirea continuă a miş naţională, ecoul profund al iniţiative
prevede continuarea în ritm accelerat cării inovatorilor şi raţionalizatorilor. Pentru a putea îndeplini cu succes lor lor de pace în rîndul tuturor po
sarcinile ce le revin, sindicatele tre poarelor, rolul tot mai important pe
a industrializării ţării. Volumul pro O cerinţă importantă a dezvoltării buie să-şi îmbunătăţească necontenit care îl au în viaţa internaţională ţă DARUL MINERILOR
ducţiei industriale globale va creşte noastre economice este făurirea de ca metodele şi stilul de muncă, să înlă rile eliberate de jugul colonial, accen
pină la aproximativ 2,1 ori faţă de dre cu o calificare temeinică, capabile ture manifestările de birocratism care tuarea izolării cercurilor imperialiste
să mînu iască cu succes şi să perfec se mai vădesc în activitatea lor, să agresive.
1959 şi va fi de circa 10 ori mai ţioneze continuu tehnica nouă- In a- dezvolte democraţia muncitorească, In aceste zile, cînd la Bucureşti mănătoare. Dar parcă numai ei pot cute în consfătuirile de producţie au
mare declt în 1938, asigurîndu-se şi ceastă privinţă sindicatele au datoria critica de jos împotriva lipsurilor în In acelaşi timp, a apărut din nou se desfăşoară lucrările celui de-al IV- fi daţi exemple bune ? Lucruri la fel căpătat întotdeauna viaţă.
în viitor prioritate industriei producă să acorde o mare atenţie activităţii de muncă, să întărească disciplina sindi cu limpezime că guvernul S.U.A. şi lea Congres al Sindicatelor din R.P.R., de frumoase pot fi spuse şi de loan
toare de mijloace de producţie, baza răspîndire a cunoştinţelor economice cală. Organele sindicale trebuie să alte guverne occidentale continuă po oamenii muncii, antrenaţi în întrecerea Vasiu, şi loan Busuioc, şi de Aurel La rîndul lor, salariaţii unităţilor
progresului continuu al întregii eco şi tehnice, ridicării nivelului de ca desfăşoare o muncă organizatorică sus litica de zădărnicire a destinderii in socialistă, obţin realizări dintre cele Drăgan, şi Nicolae Medrea şi de mulţi din Deva, aparţinind trustului, au pri
nomii naţionale. In toate ramurile e- lificare porfesională a muncitorilor, ţinută şi vie în rîndul maselor, îndeo ternaţionale, nu sînt dispuse să treacă mai frumoase. Produse peste plan, alţii. Gu toţii se străduiesc să cins mit în gcest an, spre folosinţă, 96 de
conomiei va lua o largă dezvoltare tehnicienilor şi inginerilor; ele trebuie sebi la locul de producţie, rezolvînd la soluţionarea problemei dezarmării, economii la preţul de cost — iată cu tească Congresul Sindicatelor cu rea apartamente. Pină la sfîrşitul anului
să militeze pentru înarmarea tineretu cu mai multă operativitate problemele încearcă să menţină cu forţa asuprirea ce salută ei cel mai însemnat eveni lizări dintre cele mai frumoase. vor mai fi date în folosinţă, tot în
mecanizarea şi automatizarea, intro lui cu solide cunoştinţe de speciali ce le ridică viaţa, îndrumînd masele colonială a popoarelor, se cramponează ment din viaţa sindicatelor din ţara oraşul Deva, 132 de apartamente şi
ducerea tehnicii noi şi a tehnologiei tate, să se ocupe de bunul mers al muncitoare şi învăjînd tot mai mull de politica războiului rece şi a cursei noastră. Cu succese de seamă au înlîmpinat 2 cămine muncitoreşti. Exemple ase
moderne în producţie., învăţământului în şcolile profesionale din experienţa lor nesecată. Înarmărilor şi se dedau la provocări actualul Congres al Sindicatelor şi mănătoare pot fi date şi de la alte
şi tehnice, să asigure participarea unui împotriva ţărilor socialiste şi a altor O activitate intensă se desfăşoară celelalte unităţi ale trustului. O dova unităţi.
Terminarea pină în 1965 a proce număr tot mai mare de muncitori la Congresul partidului a cerut să se ţări iubitoare de pace. în aceste zile şi în unităţile Trustului dă în acest sens o constituie faptul
sului de colectivizare a agriculturii va învăţămîntul mediu şi superior, tehnic, dea o mai mare atenţie problemei a- minier Deva. Muncitorii de aici se că angajamentele anuale au fost rea Recent, colectivele noastre de mun
da un nou avînt forţai ar de producţie seral şi fără frecvenţă. legerii, creşterii şi repartizării cadre- străduiesc să extragă tot mai mult lizate, numai în 9 luni de activitate, că au primit sarcinile de plan pen
în agricultură şi va permite creşterea lor. îmbunătăţirea simţitoare a mun minereu, de calitate superioară şi la în proporţie de 107— 173 la sută. Aşa tru anul viitor, care sînt mult sporite
în măsură însemnată a producţiei ve Tovarăşi, cii sindicatelor în acest domeniu este un preţ de cost cît mai scăzut. Alun de exemplu, Trustul minier Deva s-a faţă de cele ale acestui ap. Cu toate
getale şi animale. una din condiţiile principale a înde ea lor e rodnică. Zi de zi cifrele de angajat să realizeze în cursul acestui acestea, primele angajamente au fost
Principalul ţel al politicii partidului plinirii sarcinilor sporite ale sindica plan sînt depăşite, iar economiile de an economii de 800.000 iei. Numai luate. Astfel, în cursul anului viitor,
îndeplinirea planului economic de şi sfatului nostru constă în ridicarea telor in etapa actuală. Sindicatele tre Acestei linii, urmărind sporirea în lemn de mină, exploziv, energie elec în trei trimestre s-a realizat, la pro se vor realiza pe trust economii su
continuă a nivelului de trai al celor buie să devină în şi mai mare măsură cordării internaţionale i se opune li trică şi altele, cresc mereu. duse, o economie de peste 1.120.000 plimentare de 300.000 lei, iar pro
şase ani va determina sporirea simţi ce muncesc, în satisfacerea tot mai un bogat izvor de cadre de conduce nia tinzînd la crearea unui climat de lei. Sînt de prisos şi alte exemple. ductivitatea muncii va creşte, peste
deplină a nevoilor lor materiale şi cul re atît pentru nevoile proprii cît şi cooperare şi înţelegere între state, la Să-i luăm, de exemplu, pe minerii sarcina planificată, cu 1 la sută.
toare a venitului naţional, creînd con turale. pentru celelalte domenii de activitate statornicirea unei păci trainice în lu din Deva. Numai în această lună, Toate aceste realizări sînt rezul
economică, de stat şi obştească. Este me. Ţările socialiste în frunte cu Uni brigăzile conduse de Traian Dioancă tatul unei rodnice activităţi a orga Aşadar, şi pe viitor muncitorii noş
diţiile necesare ridicării necontenite a Pe măsura succeselor obţinute în necesar ca sindicatele să militeze sis unea Sovietică, noile state indepen şi Nicolae Brăneţ au extras în afara nelor sindicale, care au desfăşurat o tri vor depune eforturi susţinute pen
dezvoltarea economiei naţionale, sfatul tematic pentru perfecţionarea pregăti dente, mişcarea muncitorească şi co planului aproape 120 tone de mine intensă activitate pentru mobilizarea tru traducerea în viaţă a sarcinilor
nivelului de trai material şi cultural democrat-popular alocă acestui scop rii cadrelor existente şi promovarea munistă internaţională, larga mişcare reu. La galeria de coastă, ortacii lui muncitorilor în vederea îndeplinirii şi încredinţate de partid.
însemnate mijloace materiale şi bă cît mai multor cadre noi din rîndu- a partizanilor păcii — reprezintă uria loan Alateş realizează înaintări de depăşirii sarcinilor de plan. De ase
al oamenilor muncii de la oraşe şi neşti. In următorii 6 ani salariul real rile oamenilor muncii, luptători devo şele forje sociale ale contemporanei 8— 12 m.l. pe zi, cifre atinse de puţini menea, succesele amintite sînt şi o Ing. N. HAIDA
va creşte cu 40-45 la sută faţă dé taţi, energici şi pricepuţi peniru vic tăţii ce luptă pentru pace. (Aplauze). mineri care lucrează în condiţii ase urmare a faptului că propunerile fă-
sate, făuririi unei vieţi tot mai îm nivelul existent în a doua jumătate a toria cauzei socialismului, oameni vicepreşedinte al Comitetului
anului 1959, iar veniturile reale ale ţă care prin activitatea şi comportarea ¦¦:..1.1.¦...—..¦.¦¦...............—»jou*j»i*ik**««' _ -------------~-----—----- sindicatului salariaţilor de la
belşugate, demne de epoca socialis rănimii vor spori cu circa 40 la sută- lor în producţie şi în societate se
Vor Si înfăptuite măsuri importante bucură de stimă şi autoritate în rîn Trustul minier Deva
mului. ' pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lo dul maselor. Trebuie acordată o mai
cuit, dezvoltarea învăţămîntului de mare atenţie promovării de cadre din
însufleţit de ţelurile înălţătoare pe toate gradele, lărgirea bazei materiale rîndurile femeilor. Există astăzi perspectiva ca glasul
care partidul i le pune în faţă, între pentru cultura, sănătatea şi odihna oa raţiunii să învingă în cele din urmă,
gul nostru popor, în frunte cu clasa menilor muncii. Congresul al 111-lea al P.M.R. a ca evenimentele să ia cursul pentru
muncitoare, a trecut cu notărire şi pus în faţa organelor şi organizaţiilor care luptă forjele păcii de pe întreg
entuziasm la înfăptuirea planului de Aşa cum a arătat Congresul parti de partid sarcina de a îmbunătăţi con globul. Cu aceeaşi hotărîre statul nos
dezvoltare a economiei naţionale. dului, una din cele mai însemnate a- ducerea de către partid a sindicatelor, tru va continua şi în viitor să-şi adu
fribtiţii ale sindicatelor, a căror activi- îndrumînd pe membrii şi candidate că întregul său aport pentru triumful
Realizările pe primele 3 trimestre late trebuie să fie pătrunsă de grija de partid din sindicate să promoveze acestui nobil ţel (Aplauze puternice). Pe drumul marii familii
ale anului în curs arată că prevede de zi cu zi faţă de nevoile oamenilor linia partidului, să militeze pentru ri
rile pianului anual vor fi nu numai muncii, este aceea de a participa la dicarea continuă a rolului şi activi a colectiviştilor
îndeplinite ci şi depăşite. După da elaborarea şi înfăptuirea măsurilor pri tăţii mişcării sindicale la nivelul cei>n 9
tele preliminare, creşterea producţiei vind îmbunătăţirea condiţiilor de mun (elor tot mai mari ce se pun în lai?
că şi de trai ale celor ce muncesc. ei în noua etapă de dezvoltare in can
industriaie în 1969 comparativ cu a păşit ţara1 noastră (aplauze). In primele rînduri ale forţelor ce Cel de-al IlI-lea Congres al lor. Aceste fapte au făcut Ga în că cu încredere pe calea arătată
1959 va fi de 15,5 la sută fală de 14 Folosind marile posibilităţi pe care luptă pentru pace se află clasa mun partidului nostru a elaborat un mintea multora să încolţească de partid. Membrii comitetului
la sută cit s-a prevăzut în plan. A- Ie au în această privinţă, atribuţiile Tovarăşi, citoare internaţională, cea mai avan vast program pentru dezvolta ideea înfiinţării unei gospodării comunal de partid, la rîndul lor,
ceste realizări confirmă justeţea şi ca sată clasă a societăţii contemporane, rea continuă a agriculturii noas colective.
racterul realist al planurilor elabo largi ce le-au fost acordate prin le Problema fundamentală a zilelor care aduce o contribuţie de seamă la tre, pentru ridicarea continuă a au urmărit şi sprijinit concret
rate de partid, sînt o garanţie că sar noastre este apărarea păcii. Acestui rezolvarea celor tna.i importante pro nivelului de trai al ţăranilor In cadrul unei adunări gene această acţiune.
cinile dezvoltării economiei naţionale gile statului şi bazîndu-se pe experi ţel nobil îi sini consacrate eforturile bleme internaţionale. Sindicatele au un muncitori. rale deschise a organizaţiei de
pe anii 1990— 1995 vor fi îndeplinite tuturor popoarelor lumii Ş' te primul rol de mare însemnătate în această partid, s-a discutat problema Un rol important în munca
enţa acumulată, ele trebuie să vegheze rind ale ţărilor socialiste. luptă- Ţinînd seama de indicaţiile politică de masă dusă de agita
cu succes. (Vii Aplauze). Congresului, comitetul comunal şi posibilităţile înjghebării unei tori l-a ocupat popularizarea ho
asupra folosirii depline a mijloacelor Caracterizînd politica externă a ţârii colective. Mulţi din cei care au tărârilor Gongresului al IlI-lea
Aşa cum s-a arătat în raportul noastre, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu Sprijinind cu fermitate politica ex de partid şi organizaţia de bază luat cuvîntui în şedinţă au ară ai partidului, perspectivele lumi
Comitetului Central la Congresul par tot mai însemnate puse la dispoziţie Dej spunea: „In strînsă unire cu cer ternă v Partidului Muncitoresc Ro din întovărăşirea agricolă din tat, pe bază de exemple con noase ce se deschid poporului
tidului, pe măsura înaintării societăţii mîn, credincioase principiilor interna satul Brănişea, raionul Ilia, des crete, viaţa tot mai îmbelşugată nostru muncitor prin îndeplini
noastre pe drumul construirii socialis de statu! democrat-popular în scopul lelalte ţâri ale lagărului socialist, Re ţionalismului proletar, sindicatele din făşoară a muncă politică susţi a colectiviştilor pe oare i-au vi rea acestora şi contribuţia ce re
mului, sporeşte importanţa participă publica Populară Roniînă militează ac Republica Populară Roniînă au un nută în rîndul ţăranilor întovă zitat, precum şi perspectivele pe vine în această privinţă ţărani
rii tot mai active a celor mai largi ridicării nivelului de trai, îmbunătăţi tiv pentru micşorarea încordării inter roi îctiv ta mişcarea sindicală inter răşiţi pentru atragerea acestora, care le-ar avea întovărăşiţi! din lor muncitori.
mase de oameni ai muncii la condu naţională ; ele întreţin şi dezvoltă le la forma superioară de coope Brănişea »dacă ar trece şi ei la
cerea treburilor obşteşti. rii continue a condiţiilor de sănătate naţionale, pentru promovarea principi gături de colaborare cu sindicatele din raţie în agricultură — gospodă gospodăria colectivă. Rezultatul muncii politice des?
numeroase ţări, militează pentru întă ria agricolă colectivă. făşurată în rîndul întovărăşiţi?
Una din manifestările dezvoltării şi odihnă ale celor ce muncesc, la ilor de coexistenţă paşnică, pentru ză rirea unităţii şi solidarităţii mişcării La numai cîteva zile după şe lor a fost cel scontat. Pîriă în
continue a democraţiei socialiste în muncitoreşti internaţionale, pentru apă Trebuie arătat că ţăranii în dinţă, comuniştii Ţrofin Lazăr, prezent peste 100 familii de ţă
etapa actuală este creşterea rolului şi respectarea cu stricteţe a legislaţiei dărnicirea oricăror uneltiri ale cercuri rarea păcii îr 'ume tovărăşiţi din Brănişea au că Roman Olaru, Ioachim Pără- rani muncitori şi-au depus cer
influenţei sindicatelor şi a celorlalte pătat o bună experienţă în ceea uan, Nicolae Negrilă şi alţii reri pentru gospodăria colecti
organizaţii de masă in viaţa socie- muncii. lor imperialiste agresive, pentru înfăp Mişcarea noastră sindicală dezvoltă ce priveşte avantajele muncii u- şi-au depus cereri pentru intra vă. Unii întovărăşiţi care au de
tăîii noastre. Cresc in măsură însem Sindicatele vor trebui să contribuie necontenit legăturile frăţeşti cu glorioa nite, deoarece de mulţi ani ei au rea în gospodăria colectivă. E- pus cereri au devenit ei înşişi
nată atribuţiile sindicalelor în antre tuirea dezarmării generale şi totale şl sele sindicate sovietice, cu sindicatele executat toate lucrările în co xemplul lor a. fost urmat apoi buni agitatori în munca de co
narea celor mai largi mase populare şi mai activ la aplicarea sistemului din celelalte ţări socialiste, contribuind mun, au folosit din plin munca de loan Poleacu, Tovică şi Sa lectivizare a întregului sat.
la exercitarea funcţiilor economico-or statornicirea unei păci trainice în lu la întărirea unităţii marii familii a ţă mecanizată prin tractoarele şi bin Oăta, Maria Moţ, din acti
ganizatorice şi cultural-educative ale de salarizare şi normare a muncii, la rilor lagărului socialist. (Aplauze). maşinile S.M.T. Totodată, nu vul fără de partid. Succesele obţinute de comu
statului democrat-popular, la partici me. Această politică corespunde iute- meroşi întovărăşiţi au putut să niştii, deputaţii şi agitatorii din
parea lor tot mai efectivă la condu înfăptuirea consecventă a principiului Sindicatele sînt chemate să extindă vadă cu proprii lor ochi avan După cîtva timp s-a format
cerea economiei şi culturii, la aplica reseior vitale ale poporului rorr^în, in- legăturile de prietenie şi solidaritate tajele muncii în gospodăria co un comitet de iniţiativă în frun Brănişea pentru trecerea de la
rea măsurilor de cointeresare materia leninist al cointeresării materiale care cu sindicatele din ţările capitaliste, lectivă, deoarece mulţi dintre ei te cu Nicolae Negrilă, unul din întovărăşirea agricolă la gospp?
lă a oamenilor muncii şi de ridicare tereselor torţelor păcii şi progresului care luptă pentru apărarea intereselor au cunoştinţe printre colectiviştii cei mai harnici gospodari din dări a colectivă, dovedesc că da
a nivelului de trai al celor ce mun îmbină în mod armonios interesele ge din Leşnio, ori din Şoimuş. Des sat. că munca politică este dusă clj
cesc. De asemenea, sporeşte rolul sin do pretutindeni“. vitale ale clasei muncitoare, pentru pre acest lucru s-au convins de perseverenţă, cu pricepere, ea
dicatelor în atragerea tot mai largă a nerale ale stalului cu interesele fie libertăţi democratice, pentru pace şi fapt şi cu prilejul vizitelor pe ca Avînd permanent sprijinul co dă rezultate din cele rji’ai bune.
maselor muncitoare ia activitatea de Activitatea delegaţiei Republicii Popu progres social. Ele sînt datoare să re, din iniţiativa comitetului co mitetului comunal de partid, or Este necesar ca această activi
educaţie. în mobilizarea opiniei publi cărui om al muncii, constituind un tac munal de partid, le-au făcut la ganizaţia de bază din întovără tate să fie şi rnai mult îmbună
ce, a formelor obşteşti de înrîurire lare Romîne la actuala sesiune a A- dezvolte legăturile de prietenie şi so gospodăriile colective din Pri- şire a trecut la organizarea mai tăţită, să fie folosite şi alte rrjij-
şi educare, care joacă un rol tot mai tor de cea mai mare însemnătate pen caz, Leşnic şi Veţel ori cînd Au-
mare în formarea conştiinţei socia dunării Generale a Organizaţiei Na lidaritate cu sindicatele din ţările A- gustin Ştef, unul dintre colecti temeinică a muncii politice de loace ale muncii politice de ma
tru creşterea continuă a producţiei şi viştii fruntaşi din Leşnic, la in convingere a ţăranilor de a tre să, să fie perfecţionate continuu
ţiunilor Unite, iniţiativele şi propuneri fricii, Asiei, Americii Latine, care ce la gospodăria colectivă. Ast metodele de muncă pentru a pu
a productivităţii muncii. vitaţia organizaţiei de bază, a fel, în toate cele 6 circumscrip tea convinge şi celelalte familii
le sale, au constituit expresia hotarul i luptă împotriva colonialismului, pentru venit la Brănişea şi le-a poves să păşească alături de cei care
O formă importantă de anirenare a tit întovărăşiţi lor de aici despre ţii electorale din sat s-au format şi-au exprimat holărîrea de a
liste a omului nou. poporului nostru de a-şi aduce contri libertate şi independenţă naţională. viaţa îmbelşugată pe care o trece Ia forma superioară —
maselor largi la conducerea treburilor trăiesc colectiviştii din satul echipe de agitatori compuse diri gospodăria colec.liyă, care peşte
Congresul partidului a subliniat că Sarcina sindicatelor noastre este de său, despre bunăstarea care a
sarcina principală, care trebuie să statului, la perfecţionarea muncii in pătruns tot mai mult în casele membri şi candidaţi de partid, puţin timp se va inaugura şi la
stea in centrul muncii organelor şi a-şi aduce şi în viitor aportul la spri Brănişea.
organizaţiilor sindicale şi spre realiza diferitele domenii ale activităţii noas deputaţi şi cadre didactice, care
jinirea activităţii Federaţiei Sindicale v. pîţa n
tre, s-a dovedit a fi controlul obştesc. au stat de vorbă cu ţăranii mun
Mondiale cea mal puternică orga
citori îndemnîndu-i să păşeas
rea căreia trebuie să se îndrepte toa nizaţie sinuicală mondială — de a
te. eforturile acestora, este mobilizarea lărgi continuu legăturile cu sindica
maselor muncitoare la înfăptuirea pla tele neafiliate la F.S.M., cu reprezen
nului de şase ani. tanţii altor organizaţii muncitoreşti
lntemeindu-se pe experienţa rodni
