Page 85 - 1960-10
P. 85
PRO LE TA R I DIN TO ATE T A R IL E , U N lŢ l-V A t
malEEEEEM Brigada de zu
gravi - vopsitori
de pe şantierul
nr. 6 construcţii
din Petroşani
condusă de ţi
nând Jenei
Francisc depă
şi, şeşte lunar sar
Anul XII. Nr. 1816 Joi 27 octombrie 196© 4 pagini 20 bani cinile de plan
în medie cu 5-
anggraiffigsgtrea 10 la sută.
IU CLIŞEU:
D eschiderea c e lu i de»ai lY»iea tuna prieteniei Brigada condu
Congres a l Sindicatelor rnmlno - siietSse să ăe ţtnărjil
Jenei Franeisc
după termina
rea programu
lui de lucru.
din R. P. R @ m îna Expoziţie *LEk<v ^ ^ 4 .'.' :- ? É h r
Miercuri 'dimineaţa s-a deschis în sala Pa telor din R. P. Romînă şi salută pe delegaţii In cinstea marii prietenii, în : iSSrii
latului R. P. Române cel de-al IV-lea Congres şi invitaţii la Congres. holul duhului muncitoresc din
al Sindicatelor din Republica Populară Română. Simeria a fost organizată o ex Valorificarea rezervelor interne,
Sînt alese apoi prezidiul Congresului, Comi poziţie cu aspecte din activi
La Congres participă delegaţii aleşi de sindi sia de validare, secretariatul Congresului, co tatea inovatorilor şi raţionali-
catele din toate regiunile ţării, reprezentanţi misia pentru redactarea proiectelor de rezoluţii. zatorilor din U.R.S.S. Expoziţia
ai celor peste 2.S00.000 de membri de sindicat este vizitată zilnic de numeroşi
din ţara noastră. Congresul a aprobat în unanimitate urmă muncitori din localitate.
toarea ordine de z i:
In sală se află, de asemenea, ca invitaţi nu 1. Raportul Consiliului Central al Sindicatelor Difuzarea presei iată drumul spre milioane
meroşi oameni ai muncii, activişti de partid1, de cu privire la activitatea sindicatelor din R.P. sovietice
stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi Romînă în perioada dintre Congresul al IlI-lea Reducerea preţului de cost SABIN BOTICîU cii. Să vedem pe ce căi s-a mers
ai instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă, artă şi al IV-lea al sindicatelor şi sarcinile ce revin Cu prilejul Lunii prieteniei este un obiectiv permanent al în vederea sporirii productivi
şi cultură, ziarişti romîni şi corespondenţi ai sindicatelor pe baza hotărîrilor celui de-al IlI- romino-sovietice în localităţile muncii colectivelor unităţilor director al Trustului minier Deva tăţii.
presei străine. lea Congres al P.M.R. din Valea Jiului au fost colec Trustului minier Deva. Aşa se
tate peste 2.000 de abonamen explică faptul că angajamentul le au scos în evidenţă multiple Din punct de vedere tehnic,
Intîmpinaţi cu vii şi îndelungate aplauze, în 2. Raportul Comisiei centrale de revizie. te la ziarele şi revistele sovie anual privind realizarea de eco rezerve în reducerea consumuri s-a acordat o atenţie deosebită
'sala Congresului sosesc tovarăşii: Gheorghe 3. Adoptarea noului Statut al sindicatelor. tice. Acest rezultat s-a putut nomii a fost depăşit numai în lor specifice de materiale şi e- îmbunătăţirii metodelor de ex
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, 4. Alegerea Consiliului Central al Sindicatelor obţine datorită faptului că or cursul a 9 luni de activitate cu nergie electrică. ploatare existente. Şi pe această
Emil Bodnăraş, Petre Borilă. Nicolae Ceauşescu, şi a Comisiei centrale de cenzori. ganizaţiile ăe partid din între circa 300.000 lei. Sau, cu alte cale s-au obţinut rezultate des
Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Ale prinderi şi instituţii au dat a- cuvinte, în trei trimestre au fost tul de bune. Dar numai atît ar
xandru Moghioroş, Dumitru Coiiu, Leonte A fost aprobat apoi regulamentul de desfă tenţia cuvenită acestei sarcini. obţinute l. 100.000 iei economii, ti tost insuficient chiar şi pentru
R-ăutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai şurare a lucrărilor Congresului. peste sarcina de reducere a pre realizarea sarcinii planificate de
Dalea, Janos Fazekaş. Ducîhă o susţinută muncă de ţului de cost. creştere a productivităţii. Aşa
Primit cu puternice aplauze, a luat cuvântul popularizare a presei sovietice că inginerii şi maiştrii noştri,
Sînt prezenţi membri ai C.C. al P.M.R., mem tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Po cu caracter politic şi ăe specia La obţinerea acestor succese mineri au fost orientaţi de că-
bri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări litic al C.C. al P.M.R.,- preşedintele Consiliului litate. ăifuzorii voluntari: losif s-a ajuns prin deplina valorifi
Naţionale, conducători ai organizaţiilor obşteşti. de Miniştri, care a adus Congresului salutul Co Kertes, Andrei Szuszer, I. Poro- care a rezervelor interne, desco ( Continuare în pag. 3-a)
mitetului Centra] al Partidului Muncitoresc ja.n şi alţii au obţinut cele mai perite cu contribuţia muncitori — -------------- Ksa---------------
Congresul salută călduros pe reprezentanţii Romi a frumoase rezultate. lor noştri. Un aport însemnat Ia
Federaţiei Sindicale Mondiale şi pe reprezen acţiunea de descoperire a rezer Legat de acest aspect, e ni Toate forţele la
tanţii sindicatelor din U.R.S.S., R. P. Albania, Delegaţii şi invitaţii la Congres au aplaudat VASILE BO N FA velor de reducere a preţului de merit să precizăm că din totalul semănatul culturilor
R'. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. P. Chineză, îndelung salutul C.C. al P.M.R., ovaţionînd pu cost l-au adus comisiile tehnico- economiilor înregistrate de-a
Cipru, R.P.D. Coreeană, Franţa, R.D. Germană, ternic pentru Partidul Muncitoresc Romîn şi corespondent economice constituite pe locuri lungul celor 9 luni de muncă, de toamnă ]
R. F. Germană, Guineea, India, Iran, Italia, Comitetul său Central. de muncă. Astfel, pe lîngă nu 47 la sută s-au obţinut pe sea
R.P.F. Iugoslavia, R. P.'-Mongolă, R. P. Polonă. Decada cărţii sovietice meroasele posibilităţi de creştere ma creşterii productivităţii mun- La Şoimuş lucrările
R.P. Ungară, Uniunea Sud-Africană, R.D. Viet Congresul a trecut apoi la primul punct al a productivităţii muncii, comisii- sînt avansate
nam, care participă la lucrările Congresului. ordinei de zi. Tovarăşul Gheorghe Apostol a In cadrul manifestărilor ce
prezentat raportul Consiliului Central al Sin au loc cu prilejul decadei căr
In sală răsună chemările : „Trăiască Partidul dicatelor. ţii sovietice, colectivul bibliote
Muncitoresc Român şi Comitetul său Central în cii centrale regionale din Deva,
frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej !“, De mai multe ori, în timpul prezentării ra a prezentat în cursul zilei de
„Trăiască cel de-al IV-lea Congres al Sindica portului, participanţii la Congres au aplaudat ieri c seară de poezie închinată
telor din Republica Populară Romînă !“, „Tră puternic. Ei au ovaţionat îndelung pentru Par marelui post rus, Sergliei Ese-
tidul Muncitoresc Romîn, inspiratorul şi orga nin.
iască unitatea şi solidaritatea internaţională a nizatorul victoriilor poporului muncitor, pentru
patria noastră, Republica Populară Romînă, 1 CINSTEA CELUI DE-AL IV-LEA C0N6RES AL SINDICATELOR La cele trei gospodării agricole co
celor ce muncesc de pretutindeni !“. pentru eroica noastră clasă muncitoare, ţără /»- a . -i.- s * . .«.V.-to -fl. -«-«i.-*, lective de pe raza comunei Şoimuş.
nimea şi intelectualitatea noastră, pentru sin lucrările agricole de toamnă sint a-
Din însărcinarea Consiliului Central, al Sindi dicatele noastre — şcoală a comunismului, pen La oţelăria Martin Nr. 1 vansate. Colectiviştii din Mintia. Bă
catelor din R. P. Romînă, tovarăşul Gheorghe tru unitatea şi solidaritatea internaţională a laia şi Şoimuş, depunind eforturi spo
celor ce muncesc de pretutindeni, pentru pace rite şi folosind din plin fiecare ceas
Apostol, preşedintele C.C.S., declară deschise între popoare. bun de lucru au reuşit să insăminţeze
cu grîu cea mai mare parte din su
lucrările celui de-al IV-lea Congres al Sânclica- prafaţa planificată. Mai mult chiar,
colectiviştii din Mintia au terminat in
Salasiail C. €® al P» M. IL adresat Pe platforma oţelărieî Martin nr. turile şi îndeosebi pe cel al sporirii angajamentul anual. Pe bună drepta cursul zilei de ieri insămînţatu! griu
CoragţresMlaii al ÎY<*lea al Sindicate!®!» 1 din Combinatul siderurgic Hune indicilor de utilizare ai cuptoarelor. te deci li se cuvine titlul de fruntaşi. lui pe 70 ha. In ritm intens se des
doara, aspect obişnuit; macaralele de Rezultatul? |n luna septembrie, acest făşoară însăminţările si la gospodă
cile Republica P opulara Româna, şarjare îşi fac cursele ciudate ducînd indice a fost cu 920 kg. pe m.p. va In această lună, întrecerea, depar ria colectivă din Bălata care a însă-
sie catre tovărăşii! Cfelvu Stoica către cuptoare troacele încărcate cu tră şi zi calendaristică mai tnare de te de a fi scăzut in intensitate, con mînţat pînă în prezent 85 din 112 ha.
fier vechi, topitorii ajustează vetrele, cît cel planificat. tinuă cu tot mai multă însufleţire, planificate. Mai întîrziate sînt însămîri-
Tovarăşi şi tovarăşe, cole; a crescut producţia agricolă ve Ja construcţiei socialiste in Romînia, la cuptorul nr. 2 se face încărcarea deşi oţelarii au de înfruntat anumite ţările la gospodăria colectivă din sa
getală şi animală. ca şi în celelalte ţări socialiste, arată fontei lichide, in cabinele de comandă, .Succesul, cu adevărat remarcabi1 greutăţi pricinuite de lipsa de fier tul Şoimuş datorită faptului că aici
Perţiiiteii-mi ca, în numele Comitetu că marea însemnătate principială în scurtele răgazuri, oamenii poartă a bucurat pe toţi oamenii şi îndeosebi vechi greu. Dovada o fac realizările cea mai mare parte din grîu se va
lui Central al Partidului Muncitoresc O largă dezvoltare a cunoscut şti şi practică a activităţii sindicatelor discuţii despre producţie. De cîteva pe cei din echipele conduse de prim- obţinute pînă în ziua de ieri. De ia însămînţa după porumb care nu este
Romîn, să aduc un cald şi tovără inţa şi cultura. A crescut continuu constă in faptul că ele îşi concentrea zile, în jceste discuţii se face tot topitorii Klusch Osvald, Sergiu Cos- începutul lunii, ei au elaborat în a- recoltat în întregime.
şesc salut delegaţilor la acest Con nivelul de trai material şi cultural 'al ză întreaga activitate spre înfăptuirea mai des întîlnit cuvîntul Congres. tică şi Petru Forţu, care au primit fara sarcinilor de plan mai mult de
gres şi prin ei tuturor membrilor sin oamenilor muncii. sarcinilor fundamentale ale clasei Este vorba de cel de-al IV-lea Con steguleţele de fruntaşi ai întrecerii pe 1.500 tone oţel. Printre fruntaşi se Au Serminai îtisăm îfilările
dicatelor, eroicei noastre clase munci muncitoare, spre edificarea noii so gres al Sindicatelor, care în aceste profesii. Azi la cuptoarele 5 şi 2, în situează şi echipele mai sus amintite,
toare, intelectualităţii, oamenilor mun Relaţiile de producţie socialiste s-au cietăţi, dezvoltarea economică, cultu zile işi desfăşoară lucrările la Bucu cabinele de comandă, roşul drapele care şi-au depăşit sarcinile de plan Membrii gospodăriei agricole colec
cii de la oraşe şi sate — constructori extins şi consolidat în toate ramurile rală şi politică a ţării. reşti. Din partea lor, a oţelarllor de lor respective atrag privirile între între 13 şi 19 la sută. Rezultatele tive din Spini muncind zi de zi şi
activi ai socialismului în Republica economiei naţionale, exploatarea omu care vorbirii, participă tovarăşul Ale gului colectiv. De fapt, despre munca cele mai frumoase însă au fost obţi folosind din plin întreaga capacitate
Populară Romînă. (Aplauze). lui de către om fiind lichidată pentru Partidul da o înalta apreciere roiu xandru Petrovici. acestor echipe vorbeşte şi graficul nute de oţelarii conduşi de Traian de lucru a maşinilor, au terminat în
totdeauna în patria noastră. lui şi activităţii sindicatelor din ţara afişat în hală, în care e trecută rea Bîrlea, care şi-au depăşit planul cu cursul zilei de ieri însămînţatul griu
Congresul al IV-lea al sindicatelor, noastră. „In condiţiile cînd clasa mun Şi pentru a-1 susţine, oţelarii au lizarea angajamentelor luate pentru 20,8 la sută. lui pe 101 ha. Paralel cu însăminţă
va marca un moment deosebit în via In procesul acestor mari prefaceri citoare este clasă conducătoare în hotărît să muncească mai bine, mai acest an. Echipele amintite figurează rile de toamnă colectiviştii din Spini
ţa mişcării noastre sindicale datorită revoluţionare s-au dezvoltat necontenit stat, — se arată în raportul tovară spornic. Lupta s-a dat pe toate fron la Ioc de cinste. Toate şi-au depăşit Delegatul oţelarilor la Congres are recoltează porumbul şi efectuează a-
faptului că el îşi desfăşoară lucră alianţa clasei muncitoare cu ţărăni şului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Con ce raporta. rături adînci de toamnă.
rile în condiţiile muncii entuziaste, mea muncitoare, frăţia de nezdrunci gresul pai tiduiiii — un rol din ce în
pline de avînt, a întregului popor pen nat dintre poporul romîn şi minorită ce mai mare în viaţa societăţii noas Peste 2.000.000 lei economii suplimentare Riflm mai intens
tru înfăptuirea sarcinilor istorice tra ţile naţionale, a căpătat o trăinicie de tre îl au sindicatele, care numără a- îrîsămînfărilor
sate de cel de-al IlI-lea Congres al neclintit orinduirea de stat democrat- proape 2.800.000 de membri. Ele des Muncitorii, tehnicienii şi in tîmplărie, condusă de maistrul da condusă de Marin Gh. Bo
P.M.R. populară. făşoară o rodnică activitate de mobili ginerii ăe la I. F. sebeş s-au Aurel Munteanu, preşedintele ţea a realizat peste 80.000 lei In acsastă toamnă colectiviştii din
zare a celor ce muncesc la lupta pen comitetului secţiei sindicale, ca economii la lucrările ăe reface Teiuş trebuie să însămînţeze cu grîu
La Congresul partidului. în Raportul Congresul al IlI-lea al P.M.R. a tru îndeplinirea planurilor de dezvol angajat ca în cinstea celui de re a produs 1.038 m.p. binale re a pădurilor şi a depăşit pro 250 ha-, să recolteze porumbul de pe
C.C. al P.M.R. — document de. mare consfiinţit victoria socialismului în Re tare a economiei naţionale, organizea al IV-lea Congres al Sindicate peste plan, reducînd preţul de ductivitatea muncii planificată 221 ha., să efectueze arături adînci
însemnătate teoretică şi practică — publica Populară Romînă. Această vic ză participarea nemijlocită şi tot mai lor să realizeze pînă la 26 oc cost cu 4,50 lei pe m.p. de bt- cu 11 la sută. de toamnă şi să transporte la cîmp
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a torie istorică — întruchiparea năzuin activă a maselor muncitoare la con tombrie angajamentul anual de nală. De asemenea, brigada con gunoiul de grajd. Deşi colectiviştii de
făcut o analiză ştiinţifică, tnarxist-le- ţelor de veacuri ale maselor populare ducerea economiei, la elaborarea şi în economii de 2.000.000 lei şi dusă ăe comunistul Gheorghe Cele cîteva exemple arată că aici au început din timp însăminţă
ninistă, a profundelor transformări so- spre o viaţă mai bună, lipsită de ex făptuirea măsurilor privind îmbunătăţi 800.000 beneficii peste plan. A- Oniţa a dat în cinstea Congre toţi salariaţii ăe la I.F. sebeş rile, pînă în prezent, ei au însămînţat
cial-economice petrecute în ţara noas ploatare şi asuprire — este rodul rea condiţiilor de muncă şi Ae trai ceste angajamente au fost în sului 2.478 m. c. buşteni răşi- luptă pentru traducerea in fapt abia 95 ha. deşi sînt pregătite pen
tră, a prezentat bilanţul succeselor is luptei eroice şi pline de sacrificii a ale oamenilor muncii". deplinite cu succes. Astfel, pînă a sarcinilor trasate prin Direc tru însămînţări peste 130 ha.
torice obţinute în făurirea orînduirii so poporului romîn. (Aplauze!). noase peste plan, realizînd prin tivele celui de-al IlI-lea Con
cialiste şi a desfăşurat în faţa între Sindicatele aduc un aport de seamă la 20 octombrie 1960 au fost gres al P.M.R., sectorului fo Nici recoltarea porumbului nu se
gului nostru popor un vast şi însii- Un rol hotărîior in făurirea orîndui- la opera de industrializare socialistă realizate 2.152.000 lei economii buna organizare a procesului restier. desfăşoară mai intens. Nu au fost re
fleţitor program de muncă şi de luptă rii noastre socialiste a avut harnica a ţârii, desfâşurind uirg întrecerea so şi 1.066.000 lei beneficii peste coltate decît 110 ha.
pentru dezvoltarea şi înflorirea patriei şi talentata noastră clasă muncitoa cialistă şi stimulînd eforturile maselor plan. de producţie 100.000 lei econo CLEMENT BODEA
socialiste- Congresul sindicatelor, exa-
re care işi îndeplineşte cu cinste mi La aceste succese a contri mii. preşedintele Comitetului sindica
siunea istorică de clasă conducătoare buit ht mod deosebit secţia
a tuturor celor ce muncesc. Forţa cla La Ocolul silvic Sebeş, briga- tului salariaţilor de la LF. Sebeş
minînd cu temeinicie acfivitatea desfă sei muncitoare, capacitatea sa de a în lupta pentru creşterea producţiei şl Minerul Nicolae Colectiviştii din Teiuş deţin semănă
şurată de sindicate în toate domeniile sta în truniea întregului popor în a productivităţii muncii, pentru scăde lazăr de la sec tori de tracţiune animală şi parale! cu
construcţiei socialismului, va adopta rea preţului de cost şi realizarea de ţia Valea Morii semănătoarea mecanică ei pot să în
măsurile menite să asigure partici lupta pentru construirea noii socie economii, pentru sporirea acumulărilor a I. M. Barza, a sămânţeze pe zi peste 25 ha. E nece
parea lor tot mai activă la înfăptuireq tăţi, se datoreşte unităţii rindurilor şi a eficacităţii investiţiilor. Ele au un depăşit nojma sar numai mai multă preocupare din
programului elaborat de Congresul sale, făurită in focul luptei pentru re rol important în dezvoltarea mişcării in luna septem partea consiliului de conducere pentru
partidului. voluţia populară, pentru socialism, inovatorilor şi a raţionalizatorilor, in brie a.c. cu 31 ca însăminţările să se desfăşoare în
faptului că ea a avut şi are un con introducerea tehnicii noi şi moderniza la sută. El este ritm mai intens.
Înfăptuind cu hotărîre politica par ducător încercat, Partidul Muneito- rea proceselor de producţie. şi un bun agi
tidului, oamenii muncii au dat un a- resc Romîn. (Aplauze puternice). Înar tator. Insam înfessă fJe zor
vînt uriaş dezvoltării forţelor de pro mat cu atotbiruitoarea învăţătură mar- Merită subliniată în mod deosebit
ducţie ale ţării, au obţinut realizări re xist-lenîriistă, bucurîndu-se de încre participarea activă a sindicatelor la e- IN CLIŞEU: In aceste zile la gospodăria agri
marcabile în opera de industrializare derea şi dragostea oamenilor muncii, laborarea şi aplicarea măsurilor pri Tov. N. Lazăr, colă colectivă „Tudor Vladimiresou“
socialistă, în dezvoltarea cu prioritate a întregului popor, partidul nostru, vind perfecţionarea sistemului de sa împreună cu din Pianul de Sus, raionul Sebeş, co
a industriei grele, au sporit intr-o mă larizare şi continua îmbunătăţire a lectiviştii însămînţează de zor cerea
sură însemnată producţia industrială, mai puternic şi mai uriit decît oricînd minerii ioan lele păioase de toamnă. Gu ajutorul
creînd o bază trainică pentru conti în jurul Comitetului său Central, în condiţiilor de muncă şi de viaţi aje celor două semănători de !a S.MT.
nua dezvoltare, a întregii economii na frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor salariaţilor. Mureşan şi Vio- Miercurea, membrii gospodăriei colec
ţionale. ghiu-Dej, călăuzeşte cu mină sigură
lupta celor ce muncesc de la oraşe Ga şcoală de educaţie şi de gospo rel Faur, citind tive din Pianul de Sus au însămînţat
S-a înfăptuit în linii generale coo şi sate pentru triumful deplin al mă dărire, sindicatele aduc un aporl de pînă în prezent 166 din cele 180 ha.
perativizarea agriculturii, peste patru reţei opere de construcţie socialistă mare preţ la activitatea pe care o desfă ziarul înainte planificate.
cincimi din numărul familiilor ţără în patria noastră. (Aplauze puternice). şoară partidul nostru pentru ridicarea de a intra in
neşti şi din suprafaţa arabilă a ţări' mină. Concomitent cu însăminţările colec
O contribuţie de seamă ia înfăptui conştiinţei socialiste a oamenilor mun
făcînd parte din sectorul socialist rea politicii partidului de construire a cii şi creşterea nivelului lor cultural. tiviştii de ajei recoltează porumbul,
Agricultura a fost înzestrată cu zeci socialismului o aduc sindicatele din (Continuare în pag. 2-a) cartofii şi efectuează arături adînci de
de mii de tractoare şi maşini agri Republica Populară Romînă. Experien- toamnă.