Page 85 - 1960-10
P. 85

PRO LE TA R I DIN TO ATE T A R IL E , U N lŢ l-V A t

malEEEEEM                                                                                                                                                                                                                                                                                       Brigada de zu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                              gravi - vopsitori
                                                                                                                                                                                                                                                                                              de pe şantierul
                                                                                                                                                                                                                                                                                              nr. 6 construcţii
                                                                                                                                                                                                                                                                                              din Petroşani

                                                                                                                                                                                                                                                                                              condusă de ţi­

                                                                                                                                                                                                                                                                                              nând  Jenei

                                                                                                                                                                                                                                                                                              Francisc depă­

                                                                                                                                                                                                                                                                           şi, şeşte lunar sar­

Anul XII. Nr. 1816                                  Joi 27 octombrie 196©                                                          4 pagini 20 bani                                                                                                                                           cinile de plan
                                                                                                                                                                                                                                                                                              în medie cu 5-

                                                                                       anggraiffigsgtrea                                                                                                                                                                                      10 la sută.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                IU CLIŞEU:

D eschiderea c e lu i de»ai lY»iea                                                                                                  tuna prieteniei                                                                                                                                           Brigada condu­
     Congres a l Sindicatelor                                                                                                      rnmlno - siietSse                                                                                                                                          să ăe ţtnărjil
                                                                                                                                                                                                                                                                                              Jenei Franeisc
                                                                                                                                                                                                                                                                                              după termina­

                                                                                                                                                                                                                                                                                              rea programu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                              lui de lucru.

               din R. P.                            R @ m îna                                                                               Expoziţie                                                                                                                      *LEk<v ^ ^ 4 .'.'  :- ? É h r

   Miercuri 'dimineaţa s-a deschis în sala Pa­      telor din R. P. Romînă şi salută pe delegaţii                                    In cinstea marii prietenii, în                                                          : iSSrii
latului R. P. Române cel de-al IV-lea Congres       şi invitaţii la Congres.                                                       holul duhului muncitoresc din
al Sindicatelor din Republica Populară Română.                                                                                     Simeria a fost organizată o ex­                 Valorificarea rezervelor interne,
                                                      Sînt alese apoi prezidiul Congresului, Comi­                                 poziţie cu aspecte din activi­
  La Congres participă delegaţii aleşi de sindi­    sia de validare, secretariatul Congresului, co­                                tatea inovatorilor şi raţionali-
catele din toate regiunile ţării, reprezentanţi     misia pentru redactarea proiectelor de rezoluţii.                              zatorilor din U.R.S.S. Expoziţia
ai celor peste 2.S00.000 de membri de sindicat                                                                                     este vizitată zilnic de numeroşi
din ţara noastră.                                     Congresul a aprobat în unanimitate urmă­                                     muncitori din localitate.
                                                    toarea ordine de z i:

   In sală se află, de asemenea, ca invitaţi nu­       1. Raportul Consiliului Central al Sindicatelor                                 Difuzarea presei                                  iată drumul spre milioane
meroşi oameni ai muncii, activişti de partid1, de   cu privire la activitatea sindicatelor din R.P.                                          sovietice
stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi    Romînă în perioada dintre Congresul al IlI-lea                                                                                    Reducerea preţului de cost                       SABIN BOTICîU                       cii. Să vedem pe ce căi s-a mers
ai instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă, artă  şi al IV-lea al sindicatelor şi sarcinile ce revin                                Cu prilejul Lunii prieteniei                 este un obiectiv permanent al                                                           în vederea sporirii productivi­
şi cultură, ziarişti romîni şi corespondenţi ai     sindicatelor pe baza hotărîrilor celui de-al IlI-                              romino-sovietice în localităţile                muncii colectivelor unităţilor               director al Trustului minier Deva          tăţii.
presei străine.                                     lea Congres al P.M.R.                                                          din Valea Jiului au fost colec­                 Trustului minier Deva. Aşa se
                                                                                                                                   tate peste 2.000 de abonamen­                   explică faptul că angajamentul            le au scos în evidenţă multiple                  Din punct de vedere tehnic,
   Intîmpinaţi cu vii şi îndelungate aplauze, în       2. Raportul Comisiei centrale de revizie.                                   te la ziarele şi revistele sovie­               anual privind realizarea de eco­          rezerve în reducerea consumuri­               s-a acordat o atenţie deosebită
'sala Congresului sosesc tovarăşii: Gheorghe           3. Adoptarea noului Statut al sindicatelor.                                 tice. Acest rezultat s-a putut                  nomii a fost depăşit numai în             lor specifice de materiale şi e-              îmbunătăţirii metodelor de ex­
Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol,         4. Alegerea Consiliului Central al Sindicatelor                             obţine datorită faptului că or­                 cursul a 9 luni de activitate cu          nergie electrică.                             ploatare existente. Şi pe această
Emil Bodnăraş, Petre Borilă. Nicolae Ceauşescu,     şi a Comisiei centrale de cenzori.                                             ganizaţiile ăe partid din între­                circa 300.000 lei. Sau, cu alte                                                         cale s-au obţinut rezultate des­
Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Ale­                                                                                      prinderi şi instituţii au dat a-                cuvinte, în trei trimestre au fost                                                      tul de bune. Dar numai atît ar
xandru Moghioroş, Dumitru Coiiu, Leonte               A fost aprobat apoi regulamentul de desfă­                                   tenţia cuvenită acestei sarcini.                obţinute l. 100.000 iei economii,                                                       ti tost insuficient chiar şi pentru
R-ăutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai       şurare a lucrărilor Congresului.                                                                                               peste sarcina de reducere a pre­                                                        realizarea sarcinii planificate de
Dalea, Janos Fazekaş.                                                                                                                 Ducîhă o susţinută muncă de                  ţului de cost.                                                                          creştere a productivităţii. Aşa
                                                      Primit cu puternice aplauze, a luat cuvântul                                 popularizare a presei sovietice                                                                                                         că inginerii şi maiştrii noştri,
   Sînt prezenţi membri ai C.C. al P.M.R., mem­     tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Po­                                 cu caracter politic şi ăe specia­                  La obţinerea acestor succese                                                         mineri au fost orientaţi de că-
bri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări   litic al C.C. al P.M.R.,- preşedintele Consiliului                             litate. ăifuzorii voluntari: losif              s-a ajuns prin deplina valorifi­
Naţionale, conducători ai organizaţiilor obşteşti.  de Miniştri, care a adus Congresului salutul Co­                               Kertes, Andrei Szuszer, I. Poro-                care a rezervelor interne, desco­                                                                  ( Continuare în pag. 3-a)
                                                    mitetului Centra] al Partidului Muncitoresc                                    ja.n şi alţii au obţinut cele mai               perite cu contribuţia muncitori­                                                        — -------------- Ksa---------------
  Congresul salută călduros pe reprezentanţii       Romi a                                                                         frumoase rezultate.                             lor noştri. Un aport însemnat Ia
Federaţiei Sindicale Mondiale şi pe reprezen­                                                                                                                                      acţiunea de descoperire a rezer­             Legat de acest aspect, e ni­                Toate forţele la
tanţii sindicatelor din U.R.S.S., R. P. Albania,      Delegaţii şi invitaţii la Congres au aplaudat                                                     VASILE BO N FA             velor de reducere a preţului de           merit să precizăm că din totalul              semănatul culturilor
R'. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. P. Chineză,  îndelung salutul C.C. al P.M.R., ovaţionînd pu­                                                                                cost l-au adus comisiile tehnico-         economiilor înregistrate de-a
Cipru, R.P.D. Coreeană, Franţa, R.D. Germană,       ternic pentru Partidul Muncitoresc Romîn şi                                                                      corespondent  economice constituite pe locuri           lungul celor 9 luni de muncă,                     de toamnă ]
R. F. Germană, Guineea, India, Iran, Italia,        Comitetul său Central.                                                                                                         de muncă. Astfel, pe lîngă nu­            47 la sută s-au obţinut pe sea­
R.P.F. Iugoslavia, R. P.'-Mongolă, R. P. Polonă.                                                                                   Decada cărţii sovietice                         meroasele posibilităţi de creştere        ma creşterii productivităţii mun-                  La Şoimuş lucrările
R.P. Ungară, Uniunea Sud-Africană, R.D. Viet­         Congresul a trecut apoi la primul punct al                                                                                   a productivităţii muncii, comisii-                                                                sînt avansate
nam, care participă la lucrările Congresului.       ordinei de zi. Tovarăşul Gheorghe Apostol a                                       In cadrul manifestărilor ce
                                                    prezentat raportul Consiliului Central al Sin­                                 au loc cu prilejul decadei căr­
  In sală răsună chemările : „Trăiască Partidul     dicatelor.                                                                     ţii sovietice, colectivul bibliote­
Muncitoresc Român şi Comitetul său Central în                                                                                      cii centrale regionale din Deva,
frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej !“,        De mai multe ori, în timpul prezentării ra ­                                 a prezentat în cursul zilei de
„Trăiască cel de-al IV-lea Congres al Sindica­      portului, participanţii la Congres au aplaudat                                 ieri c seară de poezie închinată
telor din Republica Populară Romînă !“, „Tră­       puternic. Ei au ovaţionat îndelung pentru Par­                                 marelui post rus, Sergliei Ese-
                                                    tidul Muncitoresc Romîn, inspiratorul şi orga­                                 nin.
iască unitatea şi solidaritatea internaţională a    nizatorul victoriilor poporului muncitor, pentru
                                                    patria noastră, Republica Populară Romînă,                                     1 CINSTEA CELUI DE-AL IV-LEA C0N6RES AL SINDICATELOR                                                                                       La cele trei gospodării agricole co­
celor ce muncesc de pretutindeni !“.                pentru eroica noastră clasă muncitoare, ţără­                                  /»- a . -i.- s * . .«.V.-to                     -fl.  -«-«i.-*,                                                                         lective de pe raza comunei Şoimuş.
                                                    nimea şi intelectualitatea noastră, pentru sin­                                                                                                                                                                        lucrările agricole de toamnă sint a-
  Din însărcinarea Consiliului Central, al Sindi­   dicatele noastre — şcoală a comunismului, pen­                                                   La oţelăria Martin Nr. 1                                                                                              vansate. Colectiviştii din Mintia. Bă­
catelor din R. P. Romînă, tovarăşul Gheorghe        tru unitatea şi solidaritatea internaţională a                                                                                                                                                                         laia şi Şoimuş, depunind eforturi spo­
                                                    celor ce muncesc de pretutindeni, pentru pace                                                                                                                                                                          rite şi folosind din plin fiecare ceas
Apostol, preşedintele C.C.S., declară deschise      între popoare.                                                                                                                                                                                                         bun de lucru au reuşit să insăminţeze
                                                                                                                                                                                                                                                                           cu grîu cea mai mare parte din su­
lucrările celui de-al IV-lea Congres al Sânclica-                                                                                                                                                                                                                          prafaţa planificată. Mai mult chiar,
                                                                                                                                                                                                                                                                           colectiviştii din Mintia au terminat in
  Salasiail C. €® al P» M. IL adresat                                                                                                  Pe platforma oţelărieî Martin nr.           turile şi îndeosebi pe cel al sporirii    angajamentul anual. Pe bună drepta­           cursul zilei de ieri insămînţatu! griu­
CoragţresMlaii al ÎY<*lea al Sindicate!®!»                                                                                          1 din Combinatul siderurgic Hune­              indicilor de utilizare ai cuptoarelor.    te deci li se cuvine titlul de fruntaşi.      lui pe 70 ha. In ritm intens se des­
                                                                                                                                    doara, aspect obişnuit; macaralele de          Rezultatul? |n luna septembrie, acest                                                   făşoară însăminţările si la gospodă­
 cile Republica P opulara Româna,                                                                                                   şarjare îşi fac cursele ciudate ducînd         indice a fost cu 920 kg. pe m.p. va­          In această lună, întrecerea, depar­       ria colectivă din Bălata care a însă-
  sie catre tovărăşii! Cfelvu Stoica                                                                                                către cuptoare troacele încărcate cu           tră şi zi calendaristică mai tnare de­    te de a fi scăzut in intensitate, con­        mînţat pînă în prezent 85 din 112 ha.
                                                                                                                                    fier vechi, topitorii ajustează vetrele,       cît cel planificat.                       tinuă cu tot mai multă însufleţire,           planificate. Mai întîrziate sînt însămîri-
   Tovarăşi şi tovarăşe,                    cole; a crescut producţia agricolă ve­     Ja construcţiei socialiste in Romînia,      la cuptorul nr. 2 se face încărcarea                                                      deşi oţelarii au de înfruntat anumite         ţările la gospodăria colectivă din sa­
                                            getală şi animală.                         ca şi în celelalte ţări socialiste, arată   fontei lichide, in cabinele de comandă,            .Succesul, cu adevărat remarcabi1      greutăţi pricinuite de lipsa de fier          tul Şoimuş datorită faptului că aici
   Perţiiiteii-mi ca, în numele Comitetu­                                              că marea însemnătate principială            în scurtele răgazuri, oamenii poartă            a bucurat pe toţi oamenii şi îndeosebi    vechi greu. Dovada o fac realizările          cea mai mare parte din grîu se va
lui Central al Partidului Muncitoresc          O largă dezvoltare a cunoscut şti­      şi practică a activităţii sindicatelor      discuţii despre producţie. De cîteva            pe cei din echipele conduse de prim-      obţinute pînă în ziua de ieri. De ia          însămînţa după porumb care nu este
Romîn, să aduc un cald şi tovără­           inţa şi cultura. A crescut continuu        constă in faptul că ele îşi concentrea­     zile, în jceste discuţii se face tot            topitorii Klusch Osvald, Sergiu Cos-      începutul lunii, ei au elaborat în a-         recoltat în întregime.
şesc salut delegaţilor la acest Con­        nivelul de trai material şi cultural 'al    ză întreaga activitate spre înfăptuirea    mai des întîlnit cuvîntul Congres.              tică şi Petru Forţu, care au primit       fara sarcinilor de plan mai mult de
gres şi prin ei tuturor membrilor sin­      oamenilor muncii.                          sarcinilor fundamentale ale clasei          Este vorba de cel de-al IV-lea Con­             steguleţele de fruntaşi ai întrecerii pe  1.500 tone oţel. Printre fruntaşi se          Au Serminai îtisăm îfilările
dicatelor, eroicei noastre clase munci­                                                muncitoare, spre edificarea noii so­        gres al Sindicatelor, care în aceste            profesii. Azi la cuptoarele 5 şi 2, în    situează şi echipele mai sus amintite,
toare, intelectualităţii, oamenilor mun­       Relaţiile de producţie socialiste s-au  cietăţi, dezvoltarea economică, cultu­      zile işi desfăşoară lucrările la Bucu­          cabinele de comandă, roşul drapele­       care şi-au depăşit sarcinile de plan             Membrii gospodăriei agricole colec­
cii de la oraşe şi sate — constructori      extins şi consolidat în toate ramurile     rală şi politică a ţării.                   reşti. Din partea lor, a oţelarllor de          lor respective atrag privirile între­     între 13 şi 19 la sută. Rezultatele           tive din Spini muncind zi de zi şi
activi ai socialismului în Republica        economiei naţionale, exploatarea omu­                                                  care vorbirii, participă tovarăşul Ale­         gului colectiv. De fapt, despre munca     cele mai frumoase însă au fost obţi­          folosind din plin întreaga capacitate
Populară Romînă. (Aplauze).                 lui de către om fiind lichidată pentru        Partidul da o înalta apreciere roiu­     xandru Petrovici.                               acestor echipe vorbeşte şi graficul       nute de oţelarii conduşi de Traian            de lucru a maşinilor, au terminat în
                                            totdeauna în patria noastră.               lui şi activităţii sindicatelor din ţara                                                    afişat în hală, în care e trecută rea­    Bîrlea, care şi-au depăşit planul cu          cursul zilei de ieri însămînţatul griu­
   Congresul al IV-lea al sindicatelor,                                                noastră. „In condiţiile cînd clasa mun­        Şi pentru a-1 susţine, oţelarii au           lizarea angajamentelor luate pentru       20,8 la sută.                                 lui pe 101 ha. Paralel cu însăminţă­
va marca un moment deosebit în via­            In procesul acestor mari prefaceri      citoare este clasă conducătoare în          hotărît să muncească mai bine, mai              acest an. Echipele amintite figurează                                                   rile de toamnă colectiviştii din Spini
ţa mişcării noastre sindicale datorită      revoluţionare s-au dezvoltat necontenit    stat, — se arată în raportul tovară­        spornic. Lupta s-a dat pe toate fron­           la Ioc de cinste. Toate şi-au depăşit        Delegatul oţelarilor la Congres are        recoltează porumbul şi efectuează a-
faptului că el îşi desfăşoară lucră­        alianţa clasei muncitoare cu ţărăni­       şului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Con­                                                                                                  ce raporta.                                   rături adînci de toamnă.
rile în condiţiile muncii entuziaste,       mea muncitoare, frăţia de nezdrunci­       gresul pai tiduiiii — un rol din ce în
pline de avînt, a întregului popor pen­     nat dintre poporul romîn şi minorită­      ce mai mare în viaţa societăţii noas­       Peste 2.000.000 lei economii                                                              suplimentare                                          Riflm mai intens
tru înfăptuirea sarcinilor istorice tra­    ţile naţionale, a căpătat o trăinicie de   tre îl au sindicatele, care numără a-                                                                                                                                                         îrîsămînfărilor
sate de cel de-al IlI-lea Congres al        neclintit orinduirea de stat democrat-     proape 2.800.000 de membri. Ele des­           Muncitorii, tehnicienii şi in­               tîmplărie, condusă de maistrul            da condusă de Marin Gh. Bo­
P.M.R.                                      populară.                                  făşoară o rodnică activitate de mobili­     ginerii ăe la I. F. sebeş s-au                  Aurel Munteanu, preşedintele              ţea a realizat peste 80.000 lei                  In acsastă toamnă colectiviştii din
                                                                                       zare a celor ce muncesc la lupta pen­                                                       comitetului secţiei sindicale, ca­        economii la lucrările ăe reface­              Teiuş trebuie să însămînţeze cu grîu
   La Congresul partidului. în Raportul        Congresul al IlI-lea al P.M.R. a        tru îndeplinirea planurilor de dezvol­      angajat ca în cinstea celui de­                 re a produs 1.038 m.p. binale             re a pădurilor şi a depăşit pro­              250 ha-, să recolteze porumbul de pe
C.C. al P.M.R. — document de. mare          consfiinţit victoria socialismului în Re­  tare a economiei naţionale, organizea­      al IV-lea Congres al Sindicate­                 peste plan, reducînd preţul de            ductivitatea muncii planificată               221 ha., să efectueze arături adînci
însemnătate teoretică şi practică —         publica Populară Romînă. Această vic­      ză participarea nemijlocită şi tot mai      lor să realizeze pînă la 26 oc­                 cost cu 4,50 lei pe m.p. de bt-           cu 11 la sută.                                de toamnă şi să transporte la cîmp
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a          torie istorică — întruchiparea năzuin­     activă a maselor muncitoare la con­         tombrie angajamentul anual de                   nală. De asemenea, brigada con­                                                         gunoiul de grajd. Deşi colectiviştii de
făcut o analiză ştiinţifică, tnarxist-le-   ţelor de veacuri ale maselor populare      ducerea economiei, la elaborarea şi în­     economii de 2.000.000 lei şi                    dusă ăe comunistul Gheorghe                  Cele cîteva exemple arată că               aici au început din timp însăminţă­
ninistă, a profundelor transformări so-     spre o viaţă mai bună, lipsită de ex­      făptuirea măsurilor privind îmbunătăţi­     800.000 beneficii peste plan. A-                Oniţa a dat în cinstea Congre­            toţi salariaţii ăe la I.F. sebeş              rile, pînă în prezent, ei au însămînţat
cial-economice petrecute în ţara noas­      ploatare şi asuprire — este rodul          rea condiţiilor de muncă şi Ae trai         ceste angajamente au fost în­                   sului 2.478 m. c. buşteni răşi-           luptă pentru traducerea in fapt               abia 95 ha. deşi sînt pregătite pen­
tră, a prezentat bilanţul succeselor is­    luptei eroice şi pline de sacrificii a     ale oamenilor muncii".                      deplinite cu succes. Astfel, pînă                                                         a sarcinilor trasate prin Direc­              tru însămînţări peste 130 ha.
torice obţinute în făurirea orînduirii so­  poporului romîn. (Aplauze!).                                                                                                           noase peste plan, realizînd prin          tivele celui de-al IlI-lea Con­
cialiste şi a desfăşurat în faţa între­                                                   Sindicatele aduc un aport de seamă       la 20 octombrie 1960 au fost                                                              gres al P.M.R., sectorului fo­                   Nici recoltarea porumbului nu se
gului nostru popor un vast şi însii-           Un rol hotărîior in făurirea orîndui-   la opera de industrializare socialistă      realizate 2.152.000 lei economii                buna organizare a procesului              restier.                                      desfăşoară mai intens. Nu au fost re­
fleţitor program de muncă şi de luptă       rii noastre socialiste a avut harnica      a ţârii, desfâşurind uirg întrecerea so­    şi 1.066.000 lei beneficii peste                                                                                                        coltate decît 110 ha.
pentru dezvoltarea şi înflorirea patriei    şi talentata noastră clasă muncitoa­       cialistă şi stimulînd eforturile maselor    plan.                                           de producţie 100.000 lei econo­                        CLEMENT BODEA
socialiste- Congresul sindicatelor, exa-
                                            re care işi îndeplineşte cu cinste mi­                                                   La aceste succese a contri­                   mii.                                                preşedintele Comitetului sindica­
                                            siunea istorică de clasă conducătoare                                                  buit ht mod deosebit secţia
                                            a tuturor celor ce muncesc. Forţa cla­                                                                                                   La Ocolul silvic Sebeş, briga-                    tului salariaţilor de la LF. Sebeş

minînd cu temeinicie acfivitatea desfă­     sei muncitoare, capacitatea sa de a        în lupta pentru creşterea producţiei şl                                                                                               Minerul Nicolae                                  Colectiviştii din Teiuş deţin semănă­
şurată de sindicate în toate domeniile      sta în truniea întregului popor în         a productivităţii muncii, pentru scăde­                                                                                                lazăr de la sec­                             tori de tracţiune animală şi parale! cu
construcţiei socialismului, va adopta                                                  rea preţului de cost şi realizarea de                                                                                                 ţia Valea Morii                               semănătoarea mecanică ei pot să în­
măsurile menite să asigure partici­         lupta pentru construirea noii socie­       economii, pentru sporirea acumulărilor                                                                                                a I. M. Barza, a                              sămânţeze pe zi peste 25 ha. E nece­
parea lor tot mai activă la înfăptuireq     tăţi, se datoreşte unităţii rindurilor     şi a eficacităţii investiţiilor. Ele au un                                                                                            depăşit nojma                                 sar numai mai multă preocupare din
programului elaborat de Congresul           sale, făurită in focul luptei pentru re­   rol important în dezvoltarea mişcării                                                                                                 in luna septem­                               partea consiliului de conducere pentru
partidului.                                 voluţia populară, pentru socialism,        inovatorilor şi a raţionalizatorilor, in                                                                                              brie a.c. cu 31                               ca însăminţările să se desfăşoare în
                                            faptului că ea a avut şi are un con­       introducerea tehnicii noi şi moderniza­                                                                                               la sută. El este                              ritm mai intens.
   Înfăptuind cu hotărîre politica par­     ducător încercat, Partidul Muneito-        rea proceselor de producţie.                                                                                                          şi un bun agi­
tidului, oamenii muncii au dat un a-        resc Romîn. (Aplauze puternice). Înar­                                                                                                                                           tator.                                            Insam înfessă fJe zor
vînt uriaş dezvoltării forţelor de pro­     mat cu atotbiruitoarea învăţătură mar-        Merită subliniată în mod deosebit
ducţie ale ţării, au obţinut realizări re­  xist-lenîriistă, bucurîndu-se de încre­    participarea activă a sindicatelor la e-                                                                                                 IN CLIŞEU:                                    In aceste zile la gospodăria agri­
marcabile în opera de industrializare       derea şi dragostea oamenilor muncii,       laborarea şi aplicarea măsurilor pri­                                                                                                 Tov. N. Lazăr,                                colă colectivă „Tudor Vladimiresou“
socialistă, în dezvoltarea cu prioritate    a întregului popor, partidul nostru,       vind perfecţionarea sistemului de sa­                                                                                                 împreună cu                                   din Pianul de Sus, raionul Sebeş, co­
a industriei grele, au sporit intr-o mă­                                               larizare şi continua îmbunătăţire a                                                                                                                                                 lectiviştii însămînţează de zor cerea­
sură însemnată producţia industrială,       mai puternic şi mai uriit decît oricînd                                                                                                                                          minerii ioan                                  lele păioase de toamnă. Gu ajutorul
creînd o bază trainică pentru conti­        în jurul Comitetului său Central, în       condiţiilor de muncă şi de viaţi aje                                                                                                                                                celor două semănători de !a S.MT.
nua dezvoltare, a întregii economii na­     frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor­        salariaţilor.                                                                                                                         Mureşan şi Vio-                               Miercurea, membrii gospodăriei colec­
ţionale.                                    ghiu-Dej, călăuzeşte cu mină sigură
                                            lupta celor ce muncesc de la oraşe            Ga şcoală de educaţie şi de gospo­                                                                                                 rel Faur, citind                              tive din Pianul de Sus au însămînţat
   S-a înfăptuit în linii generale coo­     şi sate pentru triumful deplin al mă­      dărire, sindicatele aduc un aporl de                                                                                                                                                pînă în prezent 166 din cele 180 ha.
perativizarea agriculturii, peste patru     reţei opere de construcţie socialistă      mare preţ la activitatea pe care o desfă­                                                                                             ziarul înainte                                planificate.
cincimi din numărul familiilor ţără­        în patria noastră. (Aplauze puternice).    şoară partidul nostru pentru ridicarea                                                                                                de a intra in
neşti şi din suprafaţa arabilă a ţări'                                                                                                                                                                                       mină.                                            Concomitent cu însăminţările colec­
                                               O contribuţie de seamă ia înfăptui­     conştiinţei socialiste a oamenilor mun­

făcînd parte din sectorul socialist         rea politicii partidului de construire a cii şi creşterea nivelului lor cultural.                                                                                                                                              tiviştii de ajei recoltează porumbul,

   Agricultura a fost înzestrată cu zeci    socialismului o aduc sindicatele din       (Continuare în pag. 2-a)                                                                                                                                                            cartofii şi efectuează arături adînci de
de mii de tractoare şi maşini agri­         Republica Populară Romînă. Experien-                                                                                                                                                                                           toamnă.
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90