Page 87 - 1960-10
P. 87
Nr. 1816 DRUMUL SOCIAUSMULU! pag. 3
V C O L E C T IV U L .:. P r o gresai! tehiaic — la, o r d in e a zilei
T(M TE B UNE. .. P/M4 P Prin dezvoltarea mişcării de inovaţiie tînărul Arcaăie Mol-
nar, maistru la secţia de
LA COMBATIVITATE preparate ăe carne şi con
In numeroase întreprinderi indus nizaţiile de partid din întreprinderi, „Corfa cu închidere şi deschidere auto
serve a I.R.I.C. Deva, l-am
faţă de lipsuri n-a sporit, dacă’
In anul şcolar trecut cît şi în ţului de răspundere faţă de sar nici îi n-au dezvăluit cauzele1 întllnit ăe dimineaţă într triale din regiunea noastră se desfă împreună cu organizaţiile sindicale şi mată pentru încărcarea furnalelor“. A-
cel care se desfăşoară în pre^ cina educării tineretului. Desi unor lipsuri în activitatea birou
zent, colectivul cadrelor didacti gur că aceste realizări se da- lui organizaţiei de partid din' una din halele fabricii. Toc şoară o activitate susţinută pentru ri de tineret acordă o atenţie tot mai ceasta asigură sporirea productivităţii
ce de la şcoala medie „Decebal“1 toresc în primul rînd organiza şcoală ? Este adevărat că aproa
din Deva a obţinut succese fru ţiei de partid, comuniştilor, care pe toţi comunişti care au luat mai dădea ultimele indicaţii dicarea nivelului tehnic ai producţiei, mare dezvoltării mişcării de inovaţii. muncii la încărcare cu aproximativ 25
moase în munca de educare şi au ştiut, să mobilizeze prin e- cuvîntul au adus preţioase com-
instruire a tinerei generaţii. Ast xemplul lor şi celelalte cadre plectări la problemele ce au fost muncitorilor de la „tranşare" sarcină trasată de cel de-al IlI-lea La Combinatul siderurgic Hunedoara, la sută.
fel, a crescut calitatea lecţiilor didactice. scăpate de darea de seamă, dar
predate, s-a îmbunătăţit munca păcat că ele au fost doar amin asupra sarcinilor pe care a- Congres al partidului. Sînt antrenaţi de pildă, organizaţia de partid şi co Mişcarea de inovaţii a înregistrat
de educare comunistă a elevilor, Darea de seamă şi discuţiile tite nu şi analizate profund.
'nvăţămîntul ideologic al cadre care s-au purtat pe marginea a- ceştia le aveau de îndeplinit în această valoroasă acţiune un inare mitetul sindical de secţie de la noua progrese şi în alte întreprinderi din re
lor didactice s-a desfăşurat la cesteia au semnalat însă şi u- Oare nu ar fi fost bine dacă
un nivel superior, s-a efectuat nele lipsuri. comuniştii ar îi analizat temeii peste zi. număr de muncitori, tehnicieni şi in oţelărie iVlarfin au organizat 6 grupe giune. Comunistul Anton Răcean, ino
o mai strînsă legătură între teo nie, pe bază de fapte, în cadruf
rie şi practică, între şcoală, în Astfel, deşi în genera! Ia în adunării generale, problema riJ In scurtul popas am vizi gineri. Se studiază cărţi tehnice şi re de inovatori dintre cei mai buni mun vator fruntaş de la uzina „Victoria“-
treprindere, familie etc. Acestei văţămîntul de zi au fost obţinu dicată de tovarăşa Eleonora BoJ
sînt desigur doar cîteva din te rezultate bune, la unele clase dea, privind promovarea cadre tat secţia ăe preparat con viste de specialitate, se fac experienţe citori, tehnicieni şi ingineri. „Cercul Călan, a realizat o maşină universală
principalele realizări obţinute; procentul de căzuţi a fost încă lor şi în special a membrilor şi1
de aceea cifrele şi faptele care1 candidaţilor de partid şi aceea' serve. Tov. Arcaăie Molnar pe baza celor studiate. inovatorilor" din cadrul combinatului pentru descărcarea oalelor cu zgură li
urmează vor fi în măsură să dea' Adunarea a rolului organizaţiei de partid
o imagine mai complectă a a- în şcoală, iar pe baza aceste? s-a oferit să ne însoţească Dovezi grăitoare despre toate aces a stabilit împreună cu cabinetul teh chidă. Prin aceasta, durata de descăr
cestor realizări. La sîîrşitul a- de dare de seam ă şi analize adunarea generală a co
nului şcolar trecut, spre exem muniştilor să îi adoptat măsuri? dîndu-'ne cu bunăvoinţă ex tea sînt însăşi realizările înregistrate nic planuri tematice de inovaţii spe care a unei oale se reduce de la 10
plu, în învăţămîntul de zi, pro alegeri în organizaţia Cu siguranţă că da.
centul de promovaţi la clasele plicaţiile necesare. în mai multe întreprinderi din regiu cifice fiecărei secţii. Consultaţiile a- minute cît era pînă acum, la numai
de partid de la şcoala Luînd cuvîntul tovarăşul Sch
î—IV a fost de 98 la sută, la reiber Ştefan, secretarul organi — Aceasta este brigada tov. ne, realizări mult superioare celor din cordate pe această temă precum şi 3 minute. Inovaţia aplicată la uzina de
medie „Decebal“ zaţiei de bază U.T.M. pe şcoa
clasele V—VII de 83 la sută, lă, a amintit, spre exemplu, că' Florea Nedelciu — ne-a spus anii precedenţi. La cuptoarele Martin cele peste 50 de conferinţe tehnice ţi semicocs de ia Călan privind recupe
la clasele V IIl^ X l de 87 la su mare; de asemenea pe şcoală unii profesori exagerează cu e-
tă, iar pe şcoală de 89,39 Ia procentul de promovaţi la învă xigenţa, acordînd cu prea multă ăinsul. După ce carnea soseş şi electrice ale Combinatului siderur nute anul acesta pe secţii au deschis rarea gudroanelor de pe conducta de
sută. La învăţămîntul seral, la ţămîntul seral a fost de 76,71 uşurinţă multe note de 2 şi 3
clasa Vlll-a, de pildă, a fost ob la sută, procent nesatisfăcător. într-o singură oră. Cînd a fost te de la tranşare, aici se sor gic Hunedoara, datorită preocupării un orizont larg muncitorilor, tehnicie captare a gazelor de şemjcocş aduce
ţinut un procent de promovaţi De asemenea, învăţămîntul po însă vorba să dea cîteva cazuri'
de 93,30 la sută. Rezultate fru litic U.T.M. s-a desfăşurat slab. concrete tovarăşul Schreiber şi-a1 tează ţininău-se cont cu stric întregului colectiv de oţelari pentru in nilor şi inginerilor antrenaţi în mişca economii în valoare de peste 208.000
moase au fost obţinute şi Ia în Comitetul orăşenesc U.T.M. nu asumat asupra sa această „exa
văţămîntul fără frecvenţă. s-a consultat cu biroul organi gerată exigenţă“. De ce ? teţe de reţeta de fabricaţie, troducerea noului în procesul de ela rea de inovaţii. lei.
zaţiei de partid din şcoală la
Pentru educarea comunistă a numirea propagandiştilor. La u- De asemenea tovarăşul Reiner după care se procedează la în borare a metalului s-au obţinut anul Toate acestea se soldează cu suc La minele de fier Teiiuc s-au apli
elevilor, profesorii diriginţl au a- neie clase au existat propagan Ioan a amintit printre altele că,
cordat conţinutului orelor educa dişti ce n-au avut nivelul poli unii profesori nu sînt model de chiderea ermetică a cutiilor. acesta indici de utilizare nemaiîntîlniţi cese din ce în ce mai însemnate. In cat anul acesta in procesul de pro
tive mai multă atenţie, au fost tic corespunzător (Rodica Tor- conduită şi ţinută pentru, elevi.
organizate diferite acţiuni cu ca san), ceea ce a determinat o Dar care sînt profesorii şi cum Aurelia Ene, 'Maria Florea, vreodată în istoria industriei siderur primele 9 luni şi jumătate din acest ducţie aproape 30 de inovaţii, printre
racter patriotic pentru amenaja slabă desfăşurare a cursurilor. se manifestă acest „cosmopoli
rea unor parcuri în incinta şco S-a mai arătat apoi că anul tre tism“ — cum l-a numit tovară Liăia Rusu şi Rozalia Cernat, gice din regiunea noastră şi chiar din an, la cabinetul tehnic al Combinatu care „Confecţionarea sapelor de fore
lii, excursii la Combinatul si cut nu a existat o grijă deose şul Reiner — n-a fost posibil1
derurgic din Hunedoara, întîl- bită în repartizarea diriginţilor să se afle. lucrează cu pasiune pentru a întreaga ţară- Furnaliştii de ia uzina lui siderurgic Hunedoara s-au depus ze din prăjini uzate“, „Reconcliţionarea
niri cu activişti de partid, cu şi că anul acesta se impune o
muncitori fruntaşi în producţie, verificare a acestora. Nici ceilalţi comunişti care au da produse de calitate. „Victoria“ Gătan, care au pornit a- 370 de propuneri de inovaţii, aproape saboţilor de ferodou de la excavatoa
cu Ştefan Tripşa, Erou al Mun luat cuvîntul — Stela Oprean,
In adunarea comuniştilor de Dumitru Susan, Anghel Nistor, Din acest loc, cutiile sînt nul acesta iniţiativa „să studiem şi să cît s-a făcut în întreg anul trecut. rele „Voroneţ" şi altele. Pe lingă fap
cii Socialiste etc. la şcoala medie „Decebal“ toate Maria Voitanovici etc. n-au con
au fost bune... pînă la combati tribuit prin cuvîntul lor la sti transportate axitomat pe o aplicăm în producţie noile cuceriri ale Paralel cu aportul pe care-I aduc în tul că aceste inovaţii aduc economii
Pentru îmbunătăţirea proce vitate. Atît în darea de seamă, mularea spiritului combativ faţă bandă înclinată într-o altă tehnicii moderne“ au realizat de la extinderea tehnicii noi, cele 258 de ino de zeci de mii de lei, cu ajutorul lor
sului de politehnizare, în cadrul cît şi în discuţiile purtate, cri de lipsuri, la înlăturarea unor încăpere. Aici sînt supuse începutul anului şi pînă acum un in vaţii aplicate de la începutul anului în se reduce cu mai mult de 10 la sulă
cabinetului pedagogic au fost tica a plutit ca o barcă pe o deficienţe în munca colectivului fierberii la o temperatură de dice mediu de- utilizare a furnalelor procesul de producţie aduc combinatu timpul de imobilizare a excavatoare
organizate consfătuiri între pro- apă liniştită. Unii participanţi de profesori, pentru întărirea1 120 grade in cîteva cazane u- cu aproape 20 ia sută mai mare de- lui economii antecalculafe în valoare lor pentru reparaţii. Inovatorii din în
îesorii-maiştri de la lucrările la discuţii, cum au fost tov. E- de peste 15.000.000 lei. Bunăoară, ino treprinderile raionului Petroşani au
practice şi profesorii de diferite leonora Bodea, Constantin Bulz spiritului de răspundere faţă de riaşe. cît cel planificat. In exploatările car vaţia realizată de un colectiv condus de realizat de la începutul anului şi pînă
şi alţii, au apreciat — şi bine sarcini. Noul birou al organiza comunistul Cornel Pleşa, maistru su acum peste 450 de inovaţii.
specialităţi. au apreciat — că darea de sea — In mare. cam acesta bonifere din bazinul carbonifer al Văii
mă a fost lipsită de spirit com ţiei de bază va trebui pe viitor dor, privind încărcarea automată cu Ca urmare a extinderii mişcării de
Aceste realizări, şi multe al bativ, că nu a analizat profund să aibă în atenţie dezvoltarea este procesul ăe fabricaţie al •Ţiului a crescut în mod simţitor ran inovaţii, pe întreaga regiune s-au apli
tele, au fost subliniate zilele problemele de bază ale muncii simţului critic al comuniştilor, conservelor. Fireşte că despre sudură a cilindrilor de laminor, aduce cat anul acesta în procesul cje pro
trecute, cînd la şcoala medie comuniştilor în şcoală, că nu a sporirea spiritului combativităţii fiecare fază ele lucru ar fi { damentul pe post- Preţul de cost pe ducţie peste ţ.350 de inovaţii care a-
„Decebal“, comuniştii, cu prile scos în-evidenţă cauzele lipsuri multe de spus. Sarcinile luna- 4 tona de metal sau de cărbune, a fost economii anuale în valoare de peşte duc economii antecaiculate în valoare
lor ce s-au manifestat etc. Dar faţă de orice manifestări străine 2 milioane iei. Printre cele aproape de aproximativ 29 milioane lei.
jul adunării de dare de seamă ce folos cu această constatare ? concepţiilor marxist-leninisie. re ale producţiei le tnăepli- ( de asemenea mult redus în comparaţie
şi alegerea noului organ, au a- Oare a ajutat la ceva, dacă prin 40 de inovaţii realizate anul acesta la A. ZAHARIA
nalizat munca desfăşurată de cuvîntul lor spiritul combativ î. CIOBOTă nim şi depăşim mereu. De a- . cu anii trecuţi. secţia furnale vechi, se numără şi
biroul organizaţiei de bază, de
membrii şi candidaţii de partid semenea, printr-o repartizare Pentru a crea drum fot mai larg
pentru întărirea vieţii de partid mai judicioasă a materiei pri- ^ progresului tehnic, comitetele şi orga
în şcoală, pentru întărirea sim
me, prin inovaţii (ca de e- Clubul din Petrila şi introducerea
xemplu ..Curăţirea automată
prin duş rece a cutiilor“ —
autor tov. Ludovic Cuţuba) şi tehnicii noi
prin alte procedee, noi am.
reuşit ca de la începutul anu
lui şi pînă acum să economi Una din importantele sarcini TH atit cu profil deschis cît şi preocupări ale clubului de spri
sim peste 200.000 lei. Pînă la ce stau in faţa industriei car cu profil închis, in special in jinire a introducerii tehnicii noi
sfirşitul anului vom realiza galeriile cu presiune mare şi a- nu sînt suficiente. Activitatea
mai mult... bonifere, izvorîtă din documen nume in galeriile direcţionale,
tele Congresului al IlI-lea al cu straturi subţiri etc. clubului va trebui să ia in a-
— Dar cu fruntaşii cum P.M.R., este creşterea in con ceastă direcţie forme mai varia
Clubul minier din Petrila, te, mai atrăgătoare pentru an
staţi. ? tinuare a productivităţii muncii, cum e şi firesc, manifestă preo
La această întrebare tînă intensificarea muncii de deschi cupări de sprijinire a introduce trenarea maselor largi de mun
dere a noilor mine pentru con rii tehnicii noi. De exemplu, la citori în lupta pentru introduce
rul maistru zimbi, şi după ce tinua creştere a liniilor frontu club, in fiecare joi se ţin con
privi, intr-un colţ al sălii un ferinţe cu caracter tehnic, su rea tehnicii noi. Astfel, clubul
de ne aflam spuse : rilor de lucru şi asigurarea si biectul lor reterindu-se la avan va trebui să organizeze seri ale
derurgiei cu cărbuni de calitate tajele muncii cu metode avan inovatorilor fruntaşi, concursuri
— Este unul. li spune... co superioară. Această sarcină im „Cine ştie cîştigă“ care să tra
plică o nouă orientare tehnică sate şi cu cele mai noi utilaje teze probleme ale tehnicii noi,
lectivul ! Da, întregul colec a industriei carbonifere pentru tehnice. Ultima conferinţă de a- seri de întrebări şi răspunsuri
tiv. introducerea de noi utilaje şi cest fel a fost expusă de tov. în care inginerii, tehnicienii şi
metode de exploatare adaptate
Avea dreptate. Exemplul a- maiştrii să arate muncitorilor a-
cesta nu poate fi contestat.
PETRU .1URCONI
condiţiilor de zăcămînt care sa ing. Petre Ciupercă de la secto vantajul muncii cu utilaje per
asigure o mecanizare avansată rul VIII al minei Petrila inti fecţionate etc. De asemenea, clu
a procesului de producţie. tulată : „Importanţa mecanizării bul poate expune scheme din
Folosesc cu succes înlocuitorii !smraliii La exploatarea minieră Pe- muncilor subterane“. Din pro care să reiasă randamentul spo
trila s-a format un colectiv de gramul conferinţelor ce se vor rit de muncă al utilajelor mo
Minerii ăe la Lonea şi-au punct toate măsurile preco ... tehnicieni şi ingineri care au expune la club în perioada urmă derne introduse in mină. Bri
îmbunătăţit considerabil ac nizate în această direcţie, întocmit un program de iuc.ru toare amintim conferinţele: „Ar gada artistică de agitaţie ar pu
tivitatea în ultimele trei luni minerii de la Lonea pot a- In luna august şi-a depăşit planul cu 6 la sută ; în luna în vederea introducerii mecani marea cu bolţari în subteran“. tea, prin textele ei, să critice
ale anului. Ei au extras cum raporta că faţă de rea septembrie cu 3 Ia sută. Pentru octombrie succesul se anunţă zării in subteran. In prezent aici „Necesitatea instruirii noilor ca spiritul conservator, potrivnic
6.270 tone de cărbune ener lizările avute în ianuarie a.c. mult mai frumos. Cine este? Una din fruntaşele fabricii „Se se studiază posibilitatea ca in dre în muncile subterane“, „Des introducerii tehnicii noi (dacă
getic peste sarcina de plan, au fost folosite cu 5,4 m.c. beşul“ din Sebeş, pe nume Raveca Macavel. orizontul 14, orizont in deschi-- pre monografia de armare in acesta mai există), să populari
au obţinut prin îmbunătăţi lemn de mină răşinos mai dere. ioate lucrările de înain mină“ eic. Aceştp conferinţe sus zeze fruntaşii în producţie, ino
rea calităţii cărbunelui mai puţin decît atunci. Scăderea tare in steril să se efectueze cu ţinute de un colec.ţiv de buni in vatorii etc.
mult de 160.000 lei. bonifica masivă a consumului de perforaj umed. Se lucrează de gineri, tehnicieni şi maiştri, de
ţii, şi au sporit în medie lemn la mina Lonea se dato- asemenea la armarea metalică sigur că vor contribui la crea Iată numai cîteva din multi
reşte faptului că în trimes rea între muncitori p unui inte plele forme de activitate pe care
productivitatea muncii la trul III aici s-au armat cu m mOGUÂMUL DE clubul minier din Petrila va tre
peste 1.020 tone de cărbune fier 257 m. galerie mai muls res continuu faţă de nou, va bui să le folosească pentru a
pe post. Totodată au acor decît era planificat, că s-au 28 OCTOMBRIE 1060 sprijini introducerea tehnicii noi
dat o m,are atenţie folosirii susţinut în inele de bolţari PROGRAMUL I : 6,30 Muzică u- face ca aceştia să sprijine e- în industria carboniferă. Condu
înlocuitorilor lemnului la cu peste 150 m. galerie pes şoară orchestrală; 7,15 Melodii popu cerea clubului are datoria de
susţinerea lucrărilor minier- lare romîneşti executate la diferite ins fectiv la locul de producţie in
te plan. a-şî revizui programul de acti
re. îndeplinind punct cu troducerea tehnicii noi.
vitate şi de a-şî îndrepta mai
De asemenea, la club există
mult atenţia spre sprijinirea in
un panou care popularizează
troducerii tehnicii noi la mina
inovatorii de la mină şi prepara-
ţie şi sînt expuse grafice care
trumente ; 7,30 Statul medicului: Cum exprimă sarcinile ce revin in Petrila, factor important în bă
Valorificarea rezervelor Interne asigurăm copiilor vitamine în timpul dustriei carbonifere in lumina tălia pentru mai mult cărbune.
iată drumul spre milioane iernii; 7,45 Muzică distractivă; 8,00 documentelor Congresului al V. CHIS
Din presa de astăzi; ' 8,30 Melodii IlI-lea ai P.M.R.
populare romîneşti; 9,00 Muzică de -rm-
estradă; 9,30 Prietena noastră cartea: Biblioteca clubului, înzestra
„Schite marine“ de Jean B a r t; 11,03 tă cu 700 volume ce conţin ul
Prelucrări de folclor ale compozitori
lor noştri; 11,30 Muzică uşoară;' timul cuvînt în problemele teh
nicii de minerit şi mecanică, a
(Urmare din pag. l-a) şi energiei electrice a condus lui de producţie cu 3 la sută, 12,00 Limba noastră. Vorbeşte acad. organizat expoziţii în cadrul u-
înlocuirea lemnului de mină du rirea productivităţii muncii şi prof. Al. Graur (reluare) ; 12,30 Mu nor sectoare cu aceste cărţi teh
tre organizaţiile de partid în siîlpi metalici ia unele lucrări, a productivităţii muncii cu 15 la reducerea preţului de cost va zică populară din R.S. Cehoslovacă; nice. 28 OCTOMBRIE 1960
spre introducerea unor metode raţionalizarea consumului de ex-
de exploatare noi, care să aibă .ploziv prin burarea mai atentă la sută şi prin reducerea con contribui intrarea în funcţiune 13,05 Pe aripile melodiilor; 14,30 Mu Considerăm însă că aceste DEVA: Departe de patrie; ALBA
la bază o intensă mecanizare. a găurilor de mină şi puşcarea a noului complex de preparare, zică uşoară din ţări prietene; 15,50 IULIA: Mai tare ca moartea ;
Cităm, pentru exemplificare, me electrică, reducerea mersului în sumurilor de materiale cu 20 care va duce ia reducerea trep Viaţa literară în Uniunea Sovietică; PENTRU 24 ORE Ivuna ; BRAD : Război şi pace;
toda de exploatare cu abataje gol la instalaţii, îmbunătăţirea tată a consumului de reactivi. 1G, 15 Vorbeşte M oscova! 18,20 Curs ILIA : Mireasa răpită ; HAŢEG:
frontale, care permite folosirea factorului de putere etc. De a- la sută, brigada condusă de mi de iniţiere muzicală: „Concert ghici Vieme schimbătoare cu cerul mai Copiii m inune; HUNEDOARA:
c.r4ţerelor. semenea, ca urmare a unor mo Şi în viitor vom acorda o a- toare“ ; 19,35 Program muzical pen mult noros. Vor cădea ploi locale. Nopţi albe; ORAŞTIE: Azi pen
dificări aduse utilajelor, capaci nerul Andron Resiga, de la a- tenţie sporită reducerii consu Temperatura în uşoară scădere, va fi tru ultima oară; In întâmpina
De asemenea, s-a desfăşurat murilor de materiale. Pentru a- cuprinsă ziua între 14 şi 20 grade, rea zorilor; PETROŞANI: To-
o intensă muncă politică de ma tatea dc prelucrare a uzinelor ceeaşi exploatare, a economisit iar noaptea între 5 şi 11 grade. Vînt rero ; Răzbunarea ; SEBEŞ :
să în rîndurile minerilor în sco de preparare a crescut cu 30 la potrivit cu intensificări din sectorul Micii eroi; SIMERIA : Coţofa
pul folosirii din plin a celor în cursul celor trei trimestre sud-vest. na hoaţă ; LONEA : Unchiul
480 minute ale zilei de lucru. sută. meu lacinto ; ZLAI’NA : Inimă
Reducerea consumurilor spe 5.000 lei. 1 de m am ă; TF.IUŞ: In zgomo
După cum aminteam mai sus, tul roţilor ; APOLDUl DE SUŞ:
la realizarea celor 1.100.000 lei cifice de materiale este totodată Perspectiva de dezvoltare a ceasta, se vor lua măsuri în tru fruntaşii în producţie din industrie Nu aştepta luna mai.
economii ia preţul de cost, a şi oglinda preocupării minerilor
contribuit cu o pondere însem pentru gospodărirea materiale Trustului minier Deva, ca ur vederea aplicării de noi metode şi agricultură ; 20,30 Muzică uşoară de
nată reducerea consumurilor
specifice. Astfel, numai la acest lor, pentru folosirea acestora cu mare a sarcinilor trasate de ce! de exploatare. Aşa de exemplu, compozitori romîni; 21,15 Jurnalul sa
capitol, au fost obţinute econo grijă. Astfel, la Exploatarea mi
mii de 2.339 kg. exploziv, 52 m.c. nieră din Deva, brigada condu de-al 111-lea Congres al parti încă de pe acum se urmăreşte telor ; 22,30 Concert de muzică uşoară.
cherestea, 1.436 kg. oţel de sîre-
să de miner.u! Traian Dioancă dului, este deosebit de frumoa definitivarea exploatării descen PROGRAMUL II: 14,15 Muzică uşoa
dele. 11.447 kg. diferiţi reactivi a depăşit în primele 9 luni ale
anului productivitatea muncii să. Pentru asigurarea realizării dente cu rambleu şi front lung ră ; 15,35 Actualitatea în ţările socialis
şi alte însemnate cantităţi dc cu 20 ia sută. De asemenea, da
materiale. De asemenea, 8,4 la torită unei mai bune organizări acestor sarcini, se prevede in şi experimentarea metodei de ex te; 16,15 Din cînteceic şi dansurile po
sută din economiile totale s-au a lucrărilor la frontul de lucru, trarea în funcţiune a unor com ploatare cu surpare. La fel, în poarelor; 16,50 Curs de limba ru să;
brigada a redus consumul de
obţinut pe seama reducerii con lemn de mină cu 25 la sută, iar plexe industriale dotate cu uti vederea înlocuirii într-o măsură 17,35 Gîntece de dragoste; 17,50 Cro
consumul de exploziv cu 25 de
sumului specific de energie elec procenlc. Ca urmare, minerii din laje moderne, de înaltă capaci şi mai mare a lemnului de mi nică economică: Calitatea produselor,
trică. această brigadă au economisit tate, deschiderea unor noi obiec nă, se va milita şi mai mul! o problemă centrală în întreprinderea
mai mult de 6.500 lei.
¦ La economisirea materialelor tive miniere cu proces, de pro pentru extinderea susţinerii cu noastră; 18,05 Mari orchestre de mu
La tel, prin depăşirea planu-
ducţie mecanizat. In centrul a- stîlpi metalici şi alţi înlocuitori zică populară romînească; 19,00 Mu-
tenţiei noastre va sta însă şi pe ai lemnului. Pentru reducerea zicâ din operete; 19,30 Teatru Ia mi
mai departe, reducerea conti consumului de exploziv, la ca crofon : „Paharul cu apă“ adaptare
nuă a preţului de cost şi creşte riera de rambleu se va utiliza radiofonică după comedia Iui Eugene
rea productivităţii muncii. puşcarea. în masă. Scribe; 20,52 Muzică populară romî
Astfel, in scopul creşterii pro Avem convingerea că aceste nească; 21,15 Muzică uşoară; 21,45
ductivităţii, va trebui să intro măsuri iniţiale, împreună cu al Album artistic; 23,15 Concert de
ducem şi extindem rambleajul tele care se vor mai lua pe par noapte.
pneumatic (care în prezent se curs, ne vor conduce spre noi BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
tace manual) şi să dăm o aten succese, în vederea realizării 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
ţie deosebită mecanizării încăr înainte de termen a sarciniild’ 20,00, 22,00, 23,52 (PROGRAMUL I) ;
cării şi transportului minereului ce ne revin din Directivele Con 14,00; 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 C?SS7~/<S
în abataje. De asemenea, la spo- gresului al IlI-lea al partidului (PROGRAMUL II). _
