Page 75 - 1963-07

OIÎ'JHUlsonuismnoi Pag. î
Nr. 2665
mea
§ tp* <n> m ir
Aprovizionarea cu legume şi fructe —

o problemă importantă
promovarea
In pletele oraşelor, sau prin unită­ transportul si depozitarea produselor. sînt la Ghelar, ar trebui ca orariul
prelungit, mărindu-se în acelaşi timp Iei campionatul
ţile O.L.P., se desfac importante •can­ Ca urmare a măsurilor luate In de funcţionare al cliioşcurilor să fie
tităţi de legume şi fructe Apariţia primul semestru al anului 19G3 s-au
la timp din anul aces-lo, a producţiei desfăcut prin magazinele proprii reţeaua unităţilor care deservesc
dc legume si fructe, a putut satisface 3 8G0 tone legume şt fructe. Numai consumatorii cu noi centre. Ar putea- regional de fotbal
cerinţele oamenidor muncii. pieţele tu ansul lunii Iulie s-au mai desfăcut fl Introduse chioşcuri, cărucioare,
Si unităţile O.L.F, fiind aprovizionate “35 tone legume si fructe din care : dar bineînţeles* aprovizionate pc mă­
cu cantităti suficiente de roşii, ardei, 142 tone varză, 200 tone roşii, 178 sura cerinţelor. La Teliuc există un Duminică s-a disputat ultima eta­
varz3. cartofi, mere etc. Belşugul de tone cartofi, 38 tone fructe Zilnic 6& 6lngur centru dc legume şl fructe. pă din cadrul barajului erhinrlor de
legume ce 6lă la îndemîna cumpără­ desfac consumatorilor 6 tone legume Insuficient pentru a deservi afluxul fotbal care urmează să promoveze
torului. oferă gospodinelor posibili­ şi fructe la Călan, 22 tone la Deva de cumpărători din această localitate in campionatul regional, lală rezul­
tatea de a găti o masă gustoasă si şi Simpria, 28 tone la Hunedoara, $1 aici este semnalată lipsa unor le­
gume ca ardei, usturoi, vinele, iar tatele înregistrate.
consistentă, bogata în vitamine.
Furnizorii principali ai OLF. Hune­ Lipsuri care trebuie orariul de- funcţionare al magazinului
doara care aprovizionează centrele urgent rezolvate nu corespunde necesităţilor, trebuind AtJRUL ZLATNA — MINERUL
Hunedoara. Ghelar. Teliuc, Călan. Si* să fie prelungit. OLF. Hunedoara TELIUC 2 — 2 (0-2)
meria, Deva, sînt: O.L.F. Arad, Age­ Dacă Ia Hunedoara, Deva aprovi­ (director T. Bergluan) va trebui să-şl
vacoop Sinieolaul Mare, Agevacoop zionarea şi desfacerea sînt bine orga­ organizeze mal bine munca, să nu Joc specific de bara], în care am­
Lipova, Agevacoop Chişinen Criş, nizate, nu acelaşi lucru se poale spu­ treacă, eu vederea aprovizionarea ai bele echipe au luptat mult. In pri­
G.A.S. Bircea, G.A.C. „Octombrie ne si despre centrele Gholar şi Te­ legume si fructe ar centrului Ghelar ma repriză mai ales, jocul n losi de
pentru faptul că condiţiile (le
Rosu“ Simeria Veche, G.A.C. „Viată liuc. La Ghelar, datorită faptului că o mai bună factură tehnică. Mine­
nouă" Sîntandrei, G.A C „23 August*' nu rint suficiente cele două chioşcuri transport, sînt mai dificile; să livreze rul Tcliuo a desfăşurat un jor. mai
Rnpplt. Numeroase gospodari agrico­ mart! unităţilor după un grafic care
să fie respectat cu strictele, să dispa­ legat. Tn partea o doua jocul este
le colective aduc pe piaţa surplusuri
ră aprovizionarea în salturi. Semnifi­
de recoltă, sau desfac în cadrul unor mai tare. rcmarcindn-se o revenire
chioşcuri produsele în centrele mun- — R A I D — cativ este faptul că de-ahia zilele a echipei din Zlatna, Dc remarcat că
rilorcşti. Astfel Ia Teliuc, G.A.C. acestea a fost numit un tovarăş din ambele cdiipo au ratat rîtc un 11
personalul O.L.F. Hunedoara care să
„Viată nouă" Sîntandrei a înfiinţai un
unde se desfac, legume si fructe, se ocupe cu dirijarea aprovizionării m. (Minerul Teliuc la scorul do
chioşc pentru desfacerea legumelor
cetăţenii sini nevoiţi sl aştepte mult centrelor Ghelar s! Teliuc. Aceasta 2 - l|
si fructelor Anul aresta, rcspeclîn-
timp. pînă reuşesc să cumpere.cele dovedeşte lipsa do Interes pe care a
du-se graficele de livrări dc către A arbitrat bine Fr. Har na (Petro­
întreprinderea „Uiscoza° ’dm Lupeni este profilata în fabricarea dc fire din mulase artificiala. Paralel. alei unităţile contractante, s-a asigurat ri­ necesare. Orariul de funcţionare a manifestat-o OLF. Hunedoara fată
chioşcurilor de aici tiu este respectai de aprovizionarea acestor centre. şani).
se realizează ji alte, 'produse, ca sulfură 'de carbon pentru agricultura, snlfhidrat de sodiu ele. dicarea la timp a legumelor si fruc­ do- către gestionarul Marin Potop, Faptul că în unele cazuri l.RT.A. nu
Î'K T.07.0.Aspect 'din secţia bobina';; (Foto: Agerpres). telor.
car’ deschide eu întlrziere unitatea. a asigurat mijloacele de transport ne­ ŞTIINŢA PETROŞANI — HORI A
Măsuri penfru cntrul muncitoresc. Gliclar dato­ cesare a dus In goluri In reţeaua de CRISTUR 1 — 1 (I - 1)
rită lipsei de preocupare a O.L.F. desfacere. In înllrzieren aprovizionării
îmbunătăţirea Hunedoara, aprovizionarea cu legume unităţilor. OiLF Hunedoara va tre­ Echipa studenţilor din Petroşani i
Cu planul îndeplinit ritmic şl la totl indicii
aprovizionării si fructe s-ai făcut în salturi, de obi­ bui să organizeze în toate localită­ făcut un joc moi tehnic, mai spec­
cei inlrr>ducindu-se marfă la un in­ ţile o hună aprovizionare, o desface­ taculos. in care a creat acţiuni Iru-
Pre@>eiapai e de Se ti aite a ini regăsiţii muncii cu legume si fructe să se terval mare de zile. Oamenii muncii re corespunzătoare n mărfurilor către iilaase pe poartă. Horia Crislur i-n
Pentru ca aprovizionarea oamenilor
#
sini nemulţumiţi pe drept cu vini de
consumatori, n.1 mărească de urgentă
facă în conditiuni cît mai bune. modul cum sînt aprovizionaţi st de­ reţeaua unităţilor în Ghelar si Teliuc. răspuns printr-un joo in forţă, une­
OLF. Hunedoara s-a preocupat do sen iii de către unităţile respecti­ îndeplinind astfel sarcina dc mare ori dur.
eoleetlv extinderea unităţilor de desfacere.. ve. Aici lipsesc ardeii, vinetele, ustu­ răspundere de a asigura o bună apro­
Meciul a fost bine condus de lovu
Astfel, s-au deschis la Hunedoara o roiul. fructele. în cantităti insuficien­ vizionare cu legume şi fructe a
Bilanţul primului semestru a alţii, echipele de mineri şi pre­ zute din timp în planul dc apro­ nouă unitate si la Deva un chioşc. te sînt aduce $i roejite alîl de solici­ uopulatici din loulo oraşele si renlrc- (Alba lulia). Nu s-a prezentat la tuşe
fost încheiat şi de colectivul ele paratori şi-au depăşit cu regula­ vizionare. Aceasta pentru că ser­ S-au amplasat cîlc două cărucioara tate acum. Fală dc cerinţele care !e muncitoreşti. Şt. Coşcriu.
munca de la Exploatarea minie­ ritate sarcinile dc plan. îmbună­ viciul dc aprovizionare din cadrul la Deva $i Hunedoara, pe parcurs
ră din Zlaşti cu rezultate fru­ tăţirea asistenţei tehnice la lo­ Trustului minier Deva, care are urmind q se deschide noi chioşcuri
moase. Luptînd pentru îndeplini­ cul dc muncă, controlul riguros legături directe cu furnizorii, nu la Hunedoara, Ghelar si Călan. La PE S C U R T VOINŢA BRAD — MĂGURĂ PUI
rea ritmică şi la toţi indicii a sar­ al calităţii talcului extras, au fă­ a urmărit îndeaproape îndeplini­ o scrie de unitati aprovizionarea cu 3—0 |ucprc2entare1
cinilor de plan, minerii şi prepa­ cut să fie mult redus procentul rea sarcinilor contractuale în marfă se face direct dc la furnizori. AtieHsm m.p. — Toth Tuliu (Ctigir) ; lun­ VIDRA ORA.ŞTIE — PROGRESUL
ratorii exploatării noastre, mobi­ de steril faţă dc cifra admisă. ceea cc priveşte aprovizionarea Aşa sînt magazinele nr. 23 şi L0 din gime — I. PVctloiu (Cugir) ; înăl­
lizaţi de comunişti, au mărit pro­ Ajutorul şi îndrumarea compe­ cu materiale şi piese de schimb, Deva, numărul 1, 10, 24. 26 din Hu­ Pe stadionul Commtl din Hu­ ţime — Romulus Moisc (Hune­ PETREŞTI
ductivitatea fizică a muncii cu tentă a maiştrilor au făcut ca fapt ce se răsfrînge în mod ne­ nedoara, nr. 17 din Simeria. nr. L6 nedoara s-a disputat faza regio­ doara) ; triplu salt — I- Pcnzcş
27 la sută. Aceasta a făcut să munca să fie mai bine organi­ gativ asupra muncii minerilor. Călan S-au luat măsuri şi pentru nală a campionatului R‘.P:R de (Hunedoara); greutate — I. Mo- Meci nedisputat, deoarece nici una
crească 'simţitor câniilatea de zată, timpul dc lucru să fie ju­ Primul semestru al acestui an dirijarea vagoanelor ni marfă direct atletism Ia seniori şi senioare, la roic (Lupcni) ; disc — Tibcrîu din echipe nu s-a prezentai.
talc extras, reuşind să ne înde­ dicios folosit, ceea cc a dus la a demonstrat că alunei cînd în­ la staţiile Călan şi Simeria. pentru care au participat 94 de concu­ Dragau (Deva) ; ciocan — Gra-
plinim planul de extracţie în pro­ creşterea productivităţii muncii, deplinirea ritmică şi la toţi in­ aprovizionarea celor două centre. renţi* Iată cîţîva dirr cîşrigălorii CLASAMENTUL
porţie de 136,6 la sută, calitatea la creşterea cantităţii de talc dicii a planului dc producţie stă Pentru îmbunătăţirea deservirii popu­ probelor. fenştein Daniel (Hunedoara).
fiind mult îmbunătăţită, brut şi măcinat. In primul se­ în centrul atenţiei întregului co­ laţiei s-a luat măsura prelungirii ora- F. ELENA Scria I
Un obiectiv de seamă, care a mestru al anului, de pildă, sar­ lectiv, cînd îndrumarea şi con­ riului do funcţionarea unor magazi­ FEMININ: 100: m.p. — Ma­ 1. Min. Teliuc 3 2 1 0 11: 3 5
stat în permanenţă în atenţia mi­ cinile de plan la talc brut au trolul sînt competente şi cu simţ ne. In prezent funcţionează cu orare riana Golh (Deva) ; 400' m.pi — corospondenlă 3 2 1 0 10: 3 5
nerilor şi preparatorilor aflaţi în fost îndeplinite în proporţie de de răspundere făcute, se obţin prelungite unităţile nr. 2, 10, 11, 13 Elena Pavel (Deva) ; lungime — 2. Aurul Zlatna
întrecerea socialistă, a fost re­ 157 la sută. iar Ia talcul măcinat rezultate din cele mai bune. In din Hunedoara si nr. 23 din Deva. Elisabeta Maxim (Brad) : înălţh Volei 3. Vidra Orăştic 2 0 0 2 1: 7 0
ducerea preţului de cost. Econo­ in proporţie de 125 la sută. exploatarea noastră mai avem Urmează a se stabili orare prelungite mc — Rodica Stretean (Dobra): 4. Pr. Pclreşti. 2 0 0 2 1:10 0
miile de peste 1.000.000 lei rea­ Aceste rezultate se datoresc încă rezerve interne în ceea ce şl pentru alte unităţi. O.L.F. Hune­ ştafetă 4x100 m.p. — echipa re­ In cadrul etapei interregionale
lizate în primul semestru, de­ muncii entuziaste a întregului priveşte folosirea integrală a doara a acordat atenţia cuvenit! giunii Hunedoara ; tiintlon — a- campionatului de calificare în Scria II
monstrează preocuparea Întregu­ colectiv, măsurilor luate de con­ timpului afectat pentru lucru, a instruirii temeinice a reeeptionerilor Elisabeta Maxim (Brad). categoria A, la Petroşani, echipa !. Şt. Petroşani 3 2 1 0 12: 4 5
lui colectiv pentru a da patriei ducerea exploatării, la indicaţia maşinilor şi utilajelor cu care şi gestionarilor de unităti, asupra MASCULIN : 400 m.p. ALbrcchfc
talc cît mai mult, mai bun şi mai organizaţiei de partid, pentru sînt dotate echipele dc mineri din modului cum trebuie făcută recepţia, Bcrlhold (Hunedoara) ; 1.500 locală Ştiinţa a întîlnit pe Chi­ 2. Horia Crlstur 3 1 2 0 6; 5 4
ieftin. buna organizare a transportului abataje. Se impun de asemenea, mistul Baia Mare. Gazdele fiind 3. Voinja Brad 3 1 I 1 6: 5- 3
Analiza făcută în consfătuirea în subteran, aprovizionarea locu­ masuri pentru organizarea rigu­ mai bune In. atac au reuşit să 4 Măgura Pul 3 0 0 3 4:14 0
de producţie asupra realizărilor rilor de muncă cu materialele şi roasă a transportului în vederea fn Editura fehnlcă a aparuf î obţină victoria cu scorul de 3—1
obţinute în prima jumătate a sculele necesare, pentru buna în­ creşterii rulajului vagonetelor, (11-15 ; 15—2; 15—1 ; 15—9). In urma rezultatelor obţinute au
anului, a scos în evidenţă mun­ treţinere a instalaţiilor de prepa­ Organe noi de maşini, ed. a II*a promovai în campionatul regional de
ca susţinută desfăşurată de mi­ rare şi altele. astfel ca fiecare loc de muncă S. BALOI fotbal echipele Minerul Tclluc şl
nerii din sectoarele Lelcse şi In cadrul consfătuirii s-a ară­ să fie ritmic şi bine aprovizio­ Ing. V. TĂRĂBOI corespondent Ştiinţa Petroşani.
Govîjdia, a lucrătorilor din sta­ tat că, cu toate rezultatele bune nat cu vagoncte goale şi materia­ In lucrare sînt prezentate o seric rele de luralie folosite în ultimii ani
ţia funiculantlui Crăciuncasa şi obţinute de mineri şi prepara­ lele necesare. Aceste neajunsuri de materiale noi din care se execu­ în construcţia maşinilor.
a celor de la instalaţia de prepa­ tori, mai sînt încă rezerve in­ pot fi înlăturate prin efortul co­ ta organele de maşini; se descriu Pentru fiecare tip de organ dc ma­
rare. La îndemnul comuniştilor, terne nefolosite. Utilajele, perfo­ mun al întregului colectiv. Mi­ procedeele st organele moderne de şină sînt date materialele noi de
printre care amintim pe ing. Va- ratoarele şi vagonetele nu sînt nerii şi preparatorii de la E. M. Îmbinare şi asamblare elastică, sînt construcţie, soluţiile noi constructive, lYrnia baladă a Argeşului
sile Toma — şeful exploatării — folosite întotdeauna la întreaga Zlaşti sînt hotărîţi să ridice pe arătate metodele moderne de calcul domeniile de utilizare, avantajele
maiştrii mineri Vasile Henman, capacitate, iar uneori agregatele o treaptă şi mai înaltă întrecerea şl proiectare specifice acestor orga­ funcţionale şl de exploatare in ra­
şeful sectorului Lelese şi Virgil din instalaţia de preparare nu socialistă în vederea îndeplinirii ne. port eu organele de maşini clasice.
Dehel — şeful staţiei de încărca­ sînt judicios utilizate. Minerii şi ritmice şi la toţi indicii a planu­ Sînt tratate organele moderno ale Se adresează Inginerilor şi tehni­ In sus pe Argiş, Ciîşan dultuiesc iu roca tare dru □
re a funicularuîui, Alexandru preparatorii au intimpinat dese lui de producţie. mişcării do rol/itie, de sprijin, de le­ cienilor din institutele de cercetări prin ă! cărpiniş, mul de acces spre coronamentul ba-
Marconi, Francisc Buda, Alexan­ greutăţi din cauza lipsei de ma­ ABEL CLEMNIC gătură, pentru transmiterea puterii. şl proiectări şl din uzinele con­ prin âl aluniş, rujului. Brigada lui Prisecaru, e de
dru Domocoş, Dumitru Prodea şi teriale, deşi ele au fost prevă­ corespondent | angrenajele, variatoareie şl reductoa- structoare de maşini . , . t t - multă vreme fruntafă pe fantier.
doinefte străvechea baladă popu- Membrii ei, tineri mineri între ÎO
Iară, depănînd povestea nuni iscusit fî 2,5 de ani. curajofi fi- harnici, au
meşter, pe care au învăţul-o fi au părăsit adîncurile pentru înălţimi,
repovestil-o generaţie după gene•
Pe fruntea înaltă a muntelui, bă-
Avuţia obştească -— baza puterii economice raţie. tri/ia cetate ale cărei mini evocă
Dur iată, in zilele noastre. ..mcţ- vremurile de vitejie ale primilor
teri mari" făuresc acestor meleaguri voevozi Basnrubi fi ale lui Vlad 7«-
pef stă astăzi de strajă unor fapte
o nouă faimă.
a gospodăriei colective gefui ji alle riuri intr-un lac de acu- O coborire rapidă a ascensorului
S-au apucai să vmănunchexe Ar- dc glorie petrecute in. străfunduri,
mulare cure se va întinde pe o Iun- fi iatu-ne acolo unde va fi instalată
ce au fost întocmite în rnocl judicios, cu folosirea raţională a pămînlutul, or­ O mare atcn[ie ae dă şl celorlalte
Din articolul inliLulăl „Discujli fl propuneri privind întărirea econo- gime de 14 hm. ji va cuprinde centrala electrică. Aici, minerii din
completări de concentrate, care au ganizarea teritoriului etc. Au fost ramuri de producţie. Patrimoniul vi­
a
mteo-organizatorică a CA C, aparul in nr, 642 clin 2$ iunie a c., am asigurat unităţile nutritive şl albu- create noi ramuri de producţie. Toa­ ticol al gospodăriei, de exemplu, a aproape jumătate de miliard de me- brigăzile lui Ion Irimuf fi ’Augustin
luat fi noi cunoştinţa despre iniţiativa ziarului „Drumul socialismului" do tri cnbi de apă. Strunite de un baraj Duriif sint „la ci acasăSub bolta
mina digeslibilă necesară animalelor. te acestea au asigurat o creştere ajuns la 78 ha vie, am introdus in
a întreţine o rubrică 'de 'discuţii pe această temă. Noi, colectiviştii din Ră­ O mare grijă s-a acordat adăposbirii Pimtitoare a producţiei agricole. De Gultură plante tehnice ea sfecla dc înalt de Jhj metri, . pe ca/e au arcuit-o
bda. socotim ca interesantă ji valoroasă această iniţiativă. Prin articolele apele vor pune _ . . . .. in munte. mi­
in bune conditiuni a animalelor. In asemenea, a fost omenajală o gră­ zahăr, tutun etc. ta mişcare o pater- rvtîpOrtă jUi ZII6Î norii croiesc conta-
ce se vor publica la rubrica ’de 'discuţii pe tema amintită, se va populariza acest scop au fost construite 4 graj­ dină de legume şl zarzavaturi care
cu siguranţă ‘experienţa înaintată a unor gospodării colective fruntaşe in Faptul că In anii 19GI —1962 gos­ uică uzină de forţă * ml viitoarei hale
duri a cîte 100 capete vite mari fte- ocupă 12 ha. Dezvoltarea acelor ra­ podăria a obţinut rezultate bune la
dezvoltarea fi întărirea lor din punct <le vedere economic fi organizatoric, fi lumină (centrala electrică cu o a uzinei.
oare, o maternitate pentru 60 seroa- muri pentru care gospodăria are cultura griului de mare productivitate,
se vor, indica metode fi căi prin care toate unităţile agricole să poată producţie anuală de energie de 400 In biografia tui Ion. Irimuf ca fi
le, o puiernllă pentru 2.000 de pui. condiţii prielnica a făcut posibil ca ne-a determinat să însâmînţăm în
ajunge, la nivelul celor fruntaşe. \ milioane kWth), vor permite irigarea a lui Av.guslin Duntf se leagă fan-
o hală pentru 2.000 de păsări adul­ an de an să realizăm venituri din toamnă aproape întreaga suprafaţă
Socotind că în unele 'domenii "de activitate ji gospodăria noastră a în­ unei suprafeţe agricole de circa lierul d: la Salva-VifCu, cu hidro-
te. un saivan pentru oi şi alte con­ ce în ce mai însemnate. In anul tre­ numai cu astfel de şoturl, tar la po­
registrat rezultate bune in articolul de faţă împărtăşim pe scurt din ex­ 100.000 de hectare din bazinul Ar- centrala de ps Bistriţa fi cu alle lu-
strucţii gospodăreşti Ceea ce impre­ cut, spre exemplu, veniturile totale rumb, pe 70 la sulă din suprafaţă s-a
perienţa noastră în dezvoltarea avuţiei obftefti — baza puterii economice sionează în această preocupare; ră- obţinute se ridică la 1.987.794 lei, o folosit sămLntă dublu hibridă. geşulai fi vor feri de inundaţii sate cruri. Experi o nţ a lor o ‘împărtăşesc
a gospodăriei colective. 'Am fi 'deosebit 'de bucurofi 'dacă am afla că ceea fi ogoare. acum multor tineri care-şi fac uce-
mîne grija pe care fieeare din co­ mare parte revenind din contractarea
ce am făcut noi bun, metodele folosite vor ajuta fi altor, gospodării în Toate acestea vor face ca venituri­ ★ nicia.
lectiviştii noştri au manifestat-o pen­ şl vtnzarea către stat a produselor
Consolidarea fi în continua lor dezvoltare. le gospodăriei să cunoască o nouă Primăvara aceasta a trezit noi De altfel, întregul fantier al hi-
tru administrarea cu chibzuinţă a vegetale şl animale contractate.
creştere. Numai din producţia vege­ energii printre constructorii hidro- droccntralei ’de pe Argcf este o fcoa-
fondurilor băneşti. Toţi îşi puneau Au fost vlndute pe bază de contract
tală s-au prevăzut venituri de peste centralei „16 Februarie“. liî. Anul acesta, peste 300 de munci-
La inaugurare, în toamna anului fost cel zootehnic, pentru care am întrebarea : de ce să cheltuiască gos­ 55.000 kg. grriu, 50000 leg, porumb. un milion şi jumătate. Iar din zooteh­ La poarta frumuseţii sălbatice a lori deprind meseria dc miner-Lu-
1959, gospodăiia noastră dispunea avut şl avem condiţii prielnice de podăria sume mari de bani peutru 72.000 kg. cartofi, G0 vagoane stru­ nie aproape 400.000 lei. Din venitu­ clicilnr Argeşului, muntele Frunţii şi nclist, de sudor, artificier si eleclri-
de numai citeva animale şl vreo 10 dezvoltare. Incepind din primăvara ridicarea acestor obiective, cînd în guri ele. rile lotoJe 15 la sută vor fi reparti­ muntele Ghiţn, între care se va ri- cian. de mecanic auto fi da utilaje,
atelaje. Valoarea bunurilor pe care anului 1961, am trecut la cumpărări sat există suficiente surse, precum Ce au însemnat aceste venituri zate la fondul de bază, lar din cul­ dica stavila lacului de acumulare, de betonist. Alţi 600 de muncitori
colectiviştii le-au adus în gospodă­ de animale. Iniţial, am cumpărat din şi constructori pricepuţi? Vasile pentru colectivişti? In primul rînd tura cerealelor 3 la sută, ceea ce va sint martorii muncii clocotitoare a urmează cursuri de ridicară a caii-
rie însumau' doar 74.595 lei. Au tre­ fonduri proprii 10 vaoi, tot alîtea vi­ Vulou, vicepreşedintele gospodăriei, au putut ft repartizate colectivişti­ face ca valoarea avuţiei obşteşti să noi!ar „meşteri mari''. ficării.
cut de atuncd trei ani şi 10 luni, tele şl 5 scroafe pentru prâsllă. Prin om cu iniţiativă şi bun organizator lor la ziua-muncă înseninate sume însumeze la sfîrşitul anului oi,rea Sus. pe malul drept al viitorului +
timp în oare harnicii noştri colec­ 3.000.000 lei. baraj, brigada lui■ Şlefuit Topală lu- Şantierul îfi formează deopotrivă
tivişti şi-au Îndreptat toate efortu­ Merită să scoatem în evidenţă aici creară la montarea macar alei-funi- ţi ar li fiii săi. In cadrul celui de-al
rile spre întărirea şl dezvoltarea pe oamenii care, punind mai presus cular. Peste ndhic,urile in care so zbat Vll-lea concurs aL formaţiilor ar tis-
gospodăriei, creînd o serie de ramuTi f* interesele generale rlecîl cele perso­ învolburatele ape ale Argefulul, pe tice de amatori, 250 de mineri, elec-
de producţie, ridicînd numeroase con­ CU nale, au muncit si muncesc cu sîr- malul sting, brigada lui Chiriţă Oho- hicicni, mecanici, conducâtori-auU)
strucţii gospodăreşti şl zootehnice, ECCNCMIMMIIATORICA.'/ guinlă şi totodată apără cu grijă avu­ roccanu montează cealaltă macara- au adus pe scenă, prin cinlece fi dan-
îmbunătăţind fertilizarea terenurilor, tul gospodăriei. Iile Neagă, Achim funkular. suri, aspecte din viaţa nouă a me-
descoperind şt folosind raţional şi Fulca. loan Nechifor de la ferma de Ca atâţia constructori de pe fan- leacurilor argeşene.
cu chibzuinţă toate sursele de ve­ păstrarea produşilor rezultaţi din al muncii, zpreciat de către toţi oa­ dc bani, iar fondul de bază a uos­ animale, loan Bădilă, Gheorghe Btscă tier. Ştefan 7opală are fcoata Bi- Nu se putea ca măreţia uneia din
nituri de care au dispus. Mărturie fâtări si cu ajutorul creditelor acor­ menii din Răhău. a condus personal cul, ajungînd la 1 555.904 lei. ceea şî Vasile Cacovcanu conducători de cazului. Cu graiul molcom de mol- calo mai de seamă construcţii ale ţării
vie a acestei activităţi productive date de stat, s-a ajuns ca la finele aceste lucrări, iar Fetru Stanciu, loan ce a creat noi posibilităţi de dezvol­ atelaje, Gheorghe Fulea, Antonie dovean aminte fie drumul său La in- să nu înaripeze inspiraţia propriilor
stau cei aproape 2.500 000 lei dl re­ anului 19GI, al doilea an de muncă Tulea. Petru Oancea, Toma Nisior, tare şi întărire a gospodăriei. S-a Rorlean. Ana Irimie din brigăzile de cepul a fost muncilor la Atelierele ei făuritori. In versul mecanicului
prezintă acum valoarea averii ob­ în comun, să deţinem 219 bovine, loan Cărpinisao şi alţi colectivişti pus, in continuare, accent pe dez­ cîmp, iată doar ctţiva din colectiviştii C.F.R. Nxcolina din lafi, apoi, la Jean Ungurcanu răzbate însăşi voin-
şteşti. 134 capete porcine şi 366 ovine. din echipa de construcţii au muncii voltarea fermelor. care depun eforturi sporite pentru a indemnul fratelui său Tudor a venit ţa şi avintul constructorilor kidro-
In rîndurile ce urmează am să re­ Condiţia principală pentru conso­ pentru a descoperi aceste surse şi In acest an, numărul bovinelor a face din gospodăria noastră o unitate pe jantierul hidrocentralei „V. I centralei.
latez pe sr-nrt cum s-au obţinut aces­ lidarea în continuare a acestui sec­ pentru a le folosi în interesul gos­ crescut cu încă 55, el ajungînd In Lemn*.. După cc a „mînluh* treaba „Baraje zîdi-vom semeţe,
lot mal puternică, mal înfloritoare.
te realizări, ţinînd seama de faptul tor rămînea asigurarea bazei furaje­ podăriei colective Aşa se explică prezent la 425 capete. O mare parte acolo, a ajuns aici la A rgeş. Vîltorî stăvilind în furii,
că la început lipsea experienţa în re In acest scop, alît în 1901 cit şi de cc costul uuui grajd este sub cel din acestea provin din reţinerea pro­ Un cuvint de laudă si pentru Lemeni Privind utilajele grele care au Natura, supusă să-n.vcţ,c.
organizarea ştiinţifică a producţiei, în anul trecut, colectiviştii noştri, planificat cu mai bine de 50.00U lei duşilor obţinuţi orin fălări. cî.-t şi loan, inginerul agronom. Un om cu fost urcate în Caria muntelui, ţi-r Că orau-i stăpîn, şî-î va ft !,
consiliul de conducere al G.A.C, au Principalul pas spre dezvoltarea prin cumpărări. Faţă de 345 ovine multă experienţă, preţuit de colecti­ anevoie să-ţi imaginezi cu. cită trudă Si mergem înainte, spre ora,
in descoperirea celor moi importan­ dar fi cn cită pricepere au ajuns ele Cînd Argeşu-n loc s-o opui,
urmărit ca recoltarea finului dc pe cele şl consolidarea unuia din sectoarele rit avea gospodăria în anul trecut, viştii în mijlocul cărora 6e află per­
te surso de venituri Pe parcurs, co­ aici. Din unda-i pornin<lu-se hora,
100 ha finele să se facă la timp, Iar dc producţie aducătoare de mori ve­ s-a ajuns în prezent la 670, lar efec­
lectiviştii noştri au învăţat, s-ou producţia obţinută să fie păstrată în nituri a fost făcut. Paralel însă cu tivul de porcine a ajuns la 197 ca­ manent dîndu-le îndrumări preţioase. Mai încolo, cuprinşi de fiînghni, Atîtor de multe făclii!“.
El şl-a adus o valoroasă contribuite suspendaţi deasupra prăpastie!. de-a
străduit şi au reuşit nu numai să bune conditiuni şi administrată chib­ aceasta preocupare, atenţia colecti­ pete Pînă la sfîrşitul anului, potri­ Drum hun, nonă baladă a Arge­
descopere aceste surse, dar să )c şi zuit în hrana animalelor. In toamnă viştilor noştri a fost îndreptată spre vit planului de producţie se va ajun­ la înfăptuirile prezente ale gospodă- lungul peretelui aproape vertical al şului !
dezvoltarea sectorului producţiei ve­ ge la 450 capete bovine, 300 porci­ rieL slmcilor, cele patru brigăzi condu­
valorifice din plin. au fost însilozate 5G9 tone de dife­ se ’de Constantul Prkecaru, Gheorghe GEORGE DAVIDESOU
getale şi în primul rînd, spre îmbu­ ne, 850 oi şt 1.500 păsări matcă, vor
Primul sector de care ne*aiu ocu­ rite nutreţuri, Lar cocenii au fost în nătăţirea terenurilor, introducerea fl valorificaţi 100 de porci, 3.000 de PETRU PLOGA Daniliuc, Constantin that ji ÎUe redactor — 'A‘gerprp*>
pat după inaugurarea gospodăriei a întregime valorifica}). Raţiile deflbroa- în cultură a unor soluri valoroase, pul ety preşedinte aJ.C^Â J