Page 76 - 1963-07
P. 76
pflg *
Nr. 2669
'
Plecarea dâra Moscova a delegaţiei
ULTIMELE STIBI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI & ULTIMELE ŞTIRI Hr ULTIMELE ŞTIRI
de partid şi guvernamentale
a Bt.P. Ungare
MOSCOVA 22 (Agerpres). şl de alţi conducători a! Partidului
La 22 Iulie a părăsit Moscova, ple- Comunist şi guvernului sovietic, de
cînd spre patrie, delegaţia de partid numeros! reprezentant) ai oamenilor
şt guvernamentala a R P. Ungare mu ncii.
care, La invitaţia Comitetului Central Janos ICadar, conducătorul delec*’-
al P.C.U.S, şl guvernului sovietio. a tiei. a rămas la Moscova pentru a\
Dezbaterile din Consiliul Comunicatul cu privire la întîinirea întreprins o vizită de prietenie In participa la consfătuirea primilor se*
Tratativele tripartite U.RSS. oretari al C.C al partidelor comuniste
de securitate La gara Kiev din Moscova, delega şl muncitoreşti si a şefilor guverne
în problema încetării delegaţiilor P.G.U.S. şi P.C. Chinez ţia a fost condusă de N. S. Hrusdov lor ţărilor membre ala CA.E R.
NEW YORK 22 (Agerpres). — Pentru a lua parte în ca-
experienţelor nucleare La 22 Iulie Consiliul de securitate lilale de invitaţi la şedinţele Con Agenţiile TAS.S sl China Noua au li tic, membru al Secretariatului C.C încheierea Festivalului internaţional
s-a întrunit sub preşedinţia lui Ah* siliului de Securitate au sosit la transmis următorul comunicat cu pri al P.C. Chinez. Yan Şan-kun, membru
MOSCOVA 22 (Agerpres). — med Taibi Henhima (Maroc) pentru New York secretarul de stat pentru vire la întîinirea delegaţiilor P.C.U.S supleant al Secretariatului C.C al P.C
si P.C Chl-nez; Chinez, Llu Nin-d, membru al C.C el al filmului de la Moscova
]n cadrul intilnirii din 22 iulie a începe examinarea problemei si afacerile externe al Tunisiei, Mongi
rlinlre A.A. Gromiko, ministrul afa tuaţiei din coloniile portugheze din Sllm ministrul de externe al Re „Intre 5 sl 20 lu'ite a avu/t loc la P.C Chinez, U Siu-tluan, membru ol „Lupenl 29“ distins cu medalia de argint
cerilor externe al U R S S,, A. I lam Africa si a problemei politicii de publicii Malgaşe, Victor Miadana sl Moscova o Intîlnire a deiegaţiiloi C.C. aJ P.C Chinez, Pan Ţzî-ll, mem
inau, secrelar de stat adjunct al apartheid promovată de regimul ra secretarul de stat al Liberiei, Ru- Partidului Comunist aJ Uniunii So- bru supleant aH CC. al P.C. Chinez. MOSCOVA Sl ( — Ju- Organizafiile objtef/i fi de creafie
.S.U.A,, lordul Hrtilslmm. minislnil sist din Republica Sud-Africană. Con dolf Grlmes. Din însărcinarea con vletioe sl Partidului Comunist Chinez In cursul intîlnlrll cele două părţi riul celui de-al Ill-lea Festival inter din UR.SS. au conferit diplome de
omlru |>rol»lc mele silinţei si teh siliul de securitate a fost convocat ferinţei de la Addis-Abeba el vor La Intîlnire au participat: sl-au expus vederile şl poziţiile în naţional al filmului dc la Moscova a onoare unor filme prezentate la cel
nicii al Angliei şi o concilierilor la cererea a 32 de ţări africane, tn expune în oadrtil Consiliului de se Din partea P.C.U.S. — Mihall Sus* tr-o serie de probleme principiale conferit marele premiu filmului italian de-al lll-lea Festival internaţional al
baza hotărlrllor adoptate de Confe curitate punctul de vedere al ţărilor iov, membru a) Prezidiului, secretar Importante ale dezvoltării mondiale „Opt }i jumătate", regizat de Fede- filmului de la Moscova. Uniunea Scrii
lor, s-an realizat progrese în es .uni-
rinţa conducătorilor statelor al ricine africane In problemele aflate pe or al CC, al P.C.U.S. (şeful delegaţiei). contemporane, ale mişcării comunis rico Fellini. torilor din UR.SS. a conferit diplo
nareu proicclnlui ele acord cu pri ma sa, pentru cel mai bun scenariu,
fie la Addis-Aboba. dinea de zi. Vlktor Grisln, membru supleant al te Internationale şl ale reiaţilor so- Medaliile de aur ale Festivalului
vire la interzicerea experienţelor nu Prezidiului CC al P.C.U.S, lurl An- de la Moscova au fost atribuite filme filmului romtnesc „Lupani 29“.
vlelo-chlneze.
cleare in atmosferă, in spaţiul cos dropov, seoreter aQ CC al P.C.U.S., lor: ........ Nici noi nu iertăm* (Ceho
Conferrnfă la Cardiff împotriva Leonld Iliclov. secretar al C.C. al La propunerea delegaţiei PC slovacia), „Rozara* (Iugoslavia), „Ne
mic si sub ap3
P.C.U.S,, Borls Ponomariov, secretar Chinez, s-a căzut de acord asupra norocirile unei fete" (Japonia). Me Regiunea sudică a Guineei
A continuat, de asemenea schim
renaşterii militarismului vest-german al C.C. al P.C.U.S., Pavel Satiukov, întreruperii activităţi delegaţilor, dalia de aur pentru cel mai bun
bul de păreri in alte probleme pre- membru ad C.C, aJ P.C.U.S., Stepau convorbirile urmînd să fie continua film documentar a fost decernat fil Portugheze sub controlul
zentind interes reciproc. LONDRA 22 (Agerpres). — tinderea campaniei In întreaga tară Cervonenko, membru aJ C.C. al te după un timp oarecare Looull sl mului „Cîntec despre fier* (R. P.
„Să nu se admită renaşterea mili Împotriva hotărîrll guvernului englez
UrmAloaroa intîlnire va avea loc P.C.U.S. Ungară). partizanilor
tarismului vest-german", „pămlntul de a acorda anual unităţilor de data continuării con vorbirilor vor
la 23 Iulie. Dun partea P.C Chinez — Den Printre filmele care au obţinut me
englez nu este un poligon pentru tancuri vest-germane poligoane pen fl stabilire de comun acord prLn BISSAU 22 (Agerpres).
Slao-pim, membru al Biroului Politic, dalii de argint se numără filmul ro-
exerciţii ale tanchiutilor de la Bonn", tru exerotltl. secretar general al CC. al P.C Chi consultări ulterioare între C.C. al j mineze „Lupeni 29* — pentru mon- Partizanii din Guineea Portugheză
sub aceste lozinci se desfăşoară la Luînd cuvintul la conferinţă, de
nez (şeful delegaţiei), Pin Cijen, mem- P.C.US. şi C.C. al P.C. Chinez." J tarea excelentă a scenelor de masă deţin controlul asupra întregii regiuni
Cardiff conferinţa reprezentanţilor putatul laburist S. Da via a subliniat
sudice a tării, bogată tn culturi de
încheierea consfătuirii opiniei publice, organizaţiilor poli primejdia groaznică pe care o repre bru al BicouQul Politic, membru aJ I ţi pentru căutări reufite tn domeniul orez, cu excepţia cit or va oentre mi
sonorizării stereofonice.
eu privire la problemele tice si sindicale dtin Wales. zintă maşina militară din Germania Secretariatului CC al P.C. Chinez litare oare maţ sînt sub stăpînirea
La lucrările conferinţei participă occidentală condusă de foştii nazişti. (locţiitor al şefului deJegatieî), Kan trupelor portugheze, a dedarat AmiJ-
creşterii animalelor
delegaţi din partea majorităţii orga Delegaţii la conferinţă au adresat Sen, membru supleant al Biroului Po- Negrii din S.U.A. continuă lupta pentru car Cabrai, unul din liderii partdduiuf
în Cuba nizaţiilor sindicale din Wales, a sec o telegramă participanţilor la înlll- Mişcarea de eliberare din Guineea
ţiilor locale de partidelor laburist nlrea tripartită de la Moscova se- egalitate rasială Portugheză şl Insulele Capului Ver
HAVANA 22 (Agerpres). — sl comunist, ale organizaţiilor luptă rindu-le să ajungă la un acord In do Sosirea la Pekin de. El a subliniat, de asemenea, că
La Havana a luat 6l1rşil consfătui torilor pentru pace din Anglia Parti meniu! Interzicerii experienţelor nu a delegaţiei P. C. Chinez NEW YORK 22 (Agerpres). — au fost arestate 13 persoane, după oe, în duda atacurilor şt repetatelor bom
cipanţii la conferinţă 1$1 propun ex cleare. AgenţUe de presă continuă sfl pu chiar în timpul acestor demonstraţii,
rea tehnică naţională cu privire la bardamente, „trupele portugheze nu
PEKIN 21 (Agerpres). — Agenţia blice ştiri despre acţiunile ferme ale fuseseră arestate alte 40 de persoane. vor mai rămîne multă vreme nici
problemele creşterii animalelor, orga China Nouă transmite: La 21 Iulie populaţiei de culoare din S.U.A. îm Agenţia United Press International în aceste centre".
Comuniştii din Londra cer mâsuri pentru s-a înapoiat la Pekin, venind din potriva segregaţiei rasiale. red>atea2â că La Lawrence (Kansas)
nizată de Institutul naţional pentru
reforma agrară. Timp de trei iile, la Moscova, delegatta Partidului Co Duminică a avut loo în cajdlerul aproximativ 100 de persoane de cu
lichidarea crizei de locuinţe Newyorkez BrookJyn un mane miting
oonsfăluire 6-a desfăşurat o discuţie munist Chinez, în frunte eu Den loare şl 70 de albi au participa* la
Slao-pîn. şeful delegaţiei, si Pin CI- la oare au participat, potrivit agen un mairş împotriva segregaţiei.
Însufleţită pe marginea problemelor LONDRA 22 (Agerpres). a rechiziţiona 20.000 de case parti Jen, locţiitor al şefului delegaţiei, ţiei France Presse, aproximativ O comisie de savanţi
dezvoltării creşterii animalelor In O delegaţie a filialei din Londra culare libere. FUtela din Londra a 6.000 de negri. Vorbitorii, relevă La Cambrldge (Ma/yland) politia lo
o&re a luat parte la tntilnirea bila cală a folosit baionete şl gaze lacri japonezi se declară
Cuba. La consfătuire au luat cuvintul a Pajiidului Comunist din Marea Bnl- Partidului Comunist din Marea Brlta- terală cu delegaţia Partidului Comu agenţia, au aiirmat că lupta pentru mogene pentru a împrăştia o demon
lanie a remis o sorlsoare ministrului nle cere să /le anulată faimoasa lege egalitatea rastaîă va continua plnâ împotriva prezentei
Carlos Rafael Rodrigncz, preşedintele nist al Uniunii Sovietice. straţie împotriva 6egregaţieJ. După
pentru construcţiile de locuinţe din prlvLnd chiriile (1957), care a dat ce va fl încununată cu succes. Parti
Institutului naţional al reformei agra Membrii delegaţiei au fost înMm- cum se ştie, oraşul Cambrldge se submarinelor atomice
Anglia In care cere să §« la măsuri mină llbenă proprietarilor de oase tn cipanţi la mîtLng au hotărtt să orga
re, $efi af unor secţii ate institutului, urgente pentru lichidarea orlzel de perceperea chlrlUor. plnaţ pe aeroport de Mao Ţze-dun, nizeze o manifestaţie oare urmează află sub legea marţială. tnsîltuUă da americane fn porturile
LJu Şao-ţl, Ctu En-lai, Ciu De, Dun autorităţile locale împotriva demon
numeroşi reprezenianti ai secţiilor locuinţe din tară. In scrisoarea lor Pentru a pune capăt speculei ou să albă loo în faţa unul şantier de
Bi-u, precum şl de alţi conducători straţilor populaţiei de culoare. Ora Japoniei
provinciale. comuniştii din Londra expun un pro Iocutl de case autorii scrisorii con al P.C Chinez $1 al statului, oameni construcţl In semn de protest împo- şul este sub controlul trupelor găr
gram precis în acest domeniu, care trlwa discriminării rasiale la anga TOKIO 22 (Agerpres).
La şedinţa de încheiere a consfă sideră necesar să fie naţionalizate al muncii din capitala RP. Chine zii naţionale (unităţile locale de 6ub
urmăreşte să asigure locuinţe la mii jarea hrateJor de muncă în construc- Comisia specială pentru energia
tuiri.!. Fidel Caslro, secretar al con toate terenurile oraşului. ze. De asemenea, au fost de fată Jurisdicţia statului), iar demonstraţiile
de famidil oare n-au un acoperiş sl ţi. atomică a Consiliului ştiinţific japo
ducerii naţionale a Partidului Unit să pună capăt jafului legiferat prac- membri al corpului diplomatic din La Geala (Florida), în urma unor împotriva segregaţiei au fost Inter nez a respins raportul Ministerului
al Revoluţiei Socialiste si prim minis ticat de proprietarii de case $1 de târlie socialiste. demonstraţi Împotriva segregaţiei zise de autorităţile stalului Maryland. Afacerilor Externe al Japoniei In care
speculanţii de terenuri de construo- Un nou val se a/lnraa că submarinele atomice
tru al Cubei, a rostit o amplă cuvîn-
Iii edilitare. americane nu 6Înt „primejdioase" si
l/ire. El a vorbit despre perspectivele de manifestaţii
Autorii scrisorii cer printre altele, pot Intra în porturile japoneze
uriaşe ale dezvoltării creşterii anima- ţărăneşti Tn Italia
guvernului să dea împuternlclrt or Oamenii de ştiinţă, membri al
lelor In Cuba. ganelor de administraţie locală pentru acestei comisii, au dedarat ca Minis
ROMA 22 (Agerpres). —
terul Afacerilor Externe a interpre
La 22 iulie In Italia a început un
tat nejust datele prezentate de Sto
nou vai de manifestaţii de masă ale
Guyana Britanică: Elementele procolonialiste ţăranilor pentru Înfăptuirea reformei lele Unite. In aceste condiţii rapor
tul trebuie considerat „neîntemeiat
agrare.
au reluat atacurile teroriste In avangarda lupte! se află prole din punct de vedere şltlnţfla".
Atlta timp dt nu vor fl publicata
tariatul de la sate : mu noilor ii agri
GEORGETOWN 22 (Agerpres). — cft sindicatul cu orientare procolonla- coli sl dljmaşll. Ei cer sa fie revi date tehnice autentice cu privire U
Agenţiile de presă relatează că In llstă. zuite radical contractele colective secuni/tetoa pe care ar prezenta-o sub
Guyana Britanică sc semnalează o Purtătorii de cuvint al sindicatu care reglementează oonditille lor de marinele atomice americane, acestea
intensificare a atacurilor teroriste lui proguvcrnamcntal au declarat că muncă In sprijinul acestei revendi trebuie să fie considerate primejdi
puse ia cale de elementele prerolo greva celor 3.000 de muncitori agri cări, într-o serie de provincnl au în oase pentru populaţie.
niaiisle. Reierindu-se Io ac^>lc noi coli din regiunea Courlayne „con ceput greve ale muncitorilor agricoli Oamenii de ştilnlă menţionează că
atacuri agenţia France Prc^s* men stituie numai începutul celor ce vor Puternice manifestaţii pentru re scufundarea submarinului atomic ame
ţionează că ele intervin după ce — urma" $1 că, în cazul tn care aso forma agrară 6e desfăşoară $1 In re* rican „Thresher", oare avea un re
in urma eşecului tratativelor dintre ciaţia patronală va continua să se giunîle în oare dijma este forma pre actor de tip similar, dovedeşte eă
Cheddl Jagan, primul ministru al Gu- opună recunoaşterii sindicalului, va dominantă In agricultură. Lupta dij- aaest reaotor nu prezintă siguranţă.
yanel Britanice, si F. Burniţam, li îi declanşată o grevă generală a raun- masllor este îndreptată împotriva li
der al opoziţiei reacţionare — cle riloritor agricoli. chidării moşiilor. In riadul dljraaşt- Recent, drea 3.000 de coreeni
mentele legate de Interesele colo
Agcnlia Reuter menţionează că tru lor italieni se accentuează tendinţa I stabilit! in Japonia au participat
nialiştilor şi-au pierdut speranla creă pe engleze, aflate In subordinea gu spre crearea unor cooperative agri la un miting Ia Tokio, cerlnd gu
rii unul aşa-numit guvern de coali vernatorului britanic al Guyane). au cole de produotle, care încep 6ă se vernului să permită plecarea lor
ţie tn care ele sâ-şl poată strecura fost aduse în regiunea Courtayne, „să oreeze în momentul de fată îd nume tn patrie — R.P.D. Coreeană.
reprezentanţii. păzească plantaţiile" unde greviştii roase regiuni din tară. IN FOTO: Han Duk Su, pre-
Agenţia France Presse menţionează au organizat o demonstraţie de mare La 22 iulie, prima zl a noului val
şedinţele Asociaţiei Generale a
că in partea de răsărit a tării s-au amploare, de manifestat!! ţărăneşti din întreaga I coreenilor din JaponLa, adTeitn-
înregistrat din nou trei explozii puse ir llnlle, au participat Ia luptă In total
la cale de terorişti. GEORGETOWN 22 (Agerpres). — 1 milion sl Jumătate de agricultori. du-se participanţilor Ia miting.
Pe de altă parte, agenţiile semna In declaraţia pe care a făeut-o la
lează că sindicatele care sprijină gu 21 iulie Cheddi Jagan, primul mi
vernul fşi exprimă Indignarea în le nistru ni Guyanei Britanice, a subli
rase de vaol trebuie crescute, pe ce
gătură oi faptul că unele asociaţii niat că amestecul Imperialist tn tre 400 coroane sub formă de Impozite
patronale din Guyana Britanică re burile interne ale acestei ţări poate aşa cum este trebuie să se pună accentul, Unind directe şl 300 coroane pentru chi
fuză să le recunoască. Astfel, în re duce la un război civil. El a arătat seama de condiţiile locale — pe rie. Aşadar, muncitorul oedează Ju
creşterea aninraJelor 6au pe cujturl
giunea Courtaync, situată ta aproxi că aceasta nr putea crea primejdia mătate din cîştlgui său dădirli „zgî-
cereaJţere. Asemenea societâţ efec
mativ 100 de km de capitala tării, scindării tării de către puterile Im rleloare" ş! proprietarului de Lmo-
3.000 de muncitori de pe plantaţiile perialiste a căror deviză este „dez tuează (desigur, contra plată) analize bU. Şt mai grea esle situaţia femei
de trestie de zahăr, aparlînlnd unei bină sl stăpîneste". in realitate economiee pentru orice gospodărie, lor — nici ptnâ astăzi ele nu bene^
societăţi brilanire au declarat grevă Cheddi Jagan a cerut „tuturor ce «ugerînd căile cele mai eficiente de flclază de un salariu ega] la muncă
în semn de protest împotriva nere- lor interesaţi în menţinerea păcii sl Peste patru ani Suedia va trece de De exemplu, la GOteborg, Karlstad, cifrează decîl la 300 000.000 de co dezvoltare. egală.
cunoaşterii sindicalului lor. Asociaţia stabilităţii" sâ facă totul pentru a Ia circulaţia pe stingă la circulaţia Văsteras, funcţionează uzine înzes roane. Această sumă este, desigur, Proprietarul uneia dintre ferme In Suedia nu se observă un Inte
patronală nu vrea să recunoască dc- împiedica scindarea tării. pe dreapta. Va /1 nevoie de trate cu mijloace tehnice ultramo mai mare declt cea de acum eltiva arendează 109 hectare de pămînt. res deosebit pentru cărţi. Nlol si
Gospodăria de mare productivitate a tuaţia scriitorii!or nu este strălucită.-
340 000000 de coroane pentru repro- derne, cu un înalt nivel şi o bună ani. rtar totuşi Insuficientă fată de
fermierului îi permile să realizeze Numai 10—15 soriitori din Suedia îsl
lilarea autobuzelor, troleibuzelor, a organizare a producţiei. Pentru a posibilităţile existente. un venit de 55.000 coroane anual, dar clşllgă existenta prin activitatea
Acţiuni ale insurgenţilor din Haiti tramvAieloT, pentru transformarea rezista concurentei marilor puteri Provincia sudică Skone este grl- el esle nevoit să cedeze ţimâiate din sorîitoriiceascâ. Toţ ceulalţi sînt ne
indioaloarelor d» cium. S-a ţnut sea capitaliste, industriaşii suedezi sînt narul tării. Numai 12 Ia sută din în această sumă cub formă de Impozit voiţi să se angajeze la diferite ser-
PORT AU PR1NCE 22 (Agerpres) — va ore localitatea Pelionville, o su ma atit de numărul probabil a) acci nevoiţi să urmărească cu atenţe treaga populaţie a Suediei lucrează In Suedia se află, de asemenea, multe vloil. De exemplu. Jan Helln este
Referindu-se la declaraţiile unor burbie a oraşului Port au P.rince. si dentelor de circulaţie, ctt şi de va realizările mondiale aJe ştiinţei şi pe ogoare şi Ia ferme. Pe terenurile mici gospodării oare nu rezidă con funcţionar Ia un tribunal din Stoc-
persoane care soseso din Haiti în Re au capturat armament aparţnind tru loarea despăgubirilor ce se vor plă tehnicii si să le aplice, fără intlr- arabile care reprezintă 9 te sută. curentei şt se ruinează După cum kholm, deşi au apărut numeroase
publica Dominicană, agenţiile de pre pelor guvernului. ti persoanelor accidentate. Pentru ce zi ere, căci cine rămîne tn urmă este adică 3,7 milioane hectare, se produc afirmă statistica, zilnic 15 gospodării cărţi de ale lui. Tirajele cărţilor stnt
să relatează despre intensificarea ac Agenţia United Press International oare a fost necesar un calcul atit zdrobit de concurenţi. cu 10 !a sulă mai multe produse de- dau faliment Loturile dc pămînt ale neînsemnate — numai cîteva mLJ de
ţiunilor antiguvernamentale, în scopul se referă la o ser-ie de alte ciocniri de precis ? Pentru ca în cursul aces La Goleborg a ]ost dat recent în cît sînt necesare pentru nevoile tării ţăranilor faliţi sînt înghiţite de marii exemplare. O carte editată tn 20 000
i'ăslurnării regimului lui Duvolicr din corc au avut loc Intre insurgenţi si tor patru ani să se perceapă de la exploatare şantierul naval „Aren l.otul mediu al unui fermier este în proprietari funciari. Acest lucru este de exemplare constituie un sacce*
Haiti. trupele guvernamentale in cursul săp- populaţie, sub formă de impozit spe daţi". Sub raportul capacităţii dc Suedia de 7 hectare, Iar tn Skone chiar stimulat de către stat, care se excepţional pentru un scriitor. Iată
Potrivit agenţiei Associolcd Press, Ifimînlî trecute Astfel, insurgenţii au cial. întreaga sumă de iNO.OOO.OOt) producţie, el nu este interior celui — 18 hectare Baronul Ramei, oare orientează spre comasarea gospodă cum este retribuită activitatea scrii
in noaptea dc 6Îmbătă spre dumimi- atacat săptămîna trecută un punct coroane. mai mare şantier din Sca.ndiimvia. posedă 6.000 hectare de pămint. riilor. Cum poate rezista un mic fer toricească In Suedia Onorariul nu
că. in munţii din jurul capitalei hji- militar din oraşul Kenskoff. Calculul precis, analiza scrupuloa vechi de peste o aută de ani. dar la arendează 2/3 din această suprafaţă. mier, din moment ce tn ultimi! zece se plăteşte pentru lira], ol pentru
liene au avut loc lupte între forţele Alte declaraţii «le unor persoane să, slatî' lioa pedantă sint proprii sue şantierul nou numărul muncitorilor Datorită calculelor precise, a unei anî preturile de achiziţie la t litru numărul cărţilor vîndute (In propor
insurgente si trupele guvernamentale. dezilor. Ei înşişi spun in glumă se va reduce la jumătate. ţie de 1/6 din suma Inoasată). D«
particulare sosite din Haiti la Santo abordări raţionale si a experienţei de lapte au crescut cu numai 5 flre,
Agenţa Reuter menţionează, referin- că Ia ei se înregistrează aproape Din cauza lipsei de comenzi, ma exemplu, nu s-au vîndut deeft 147
Domlngo vorbesc despre atacarea de rezonabile, Suedia dispune de o agri iar preturile cu amănuntul — cu 35.
du-se la declaraţia unui senator hai- liecare muscă. Din ghiduri se poate joritatea întreprinderilor lucrează cultură intensivă, de mare producti din moment ce an de an cresc pretu de exemplare aJe unei cărţi o Iu)
tian exilat în Republica Dominicană, către foitele insurgente a Academiei afla. bunăoară, că !n Suedia tară intr-un singur schimb Industria Sue vitate, creşterea animalelor fiind, de rile la maşini. îngrăşăminte, se ma Jan Hei in. editată In 2 000 de exem-
că insurgenţii au ocupat pentru cîte- militare haitiene. cu o populaţie rle 7 500000 de lo diei este in bună parte tributară pUre. El a încasat o sumă infimă,
asemenea, foarte productivă Produc jorează Impozitele?
cuitori. au loc zilnia 137 de nunţ. exporturilor — o treime din produc- ţiile medii de lapte In provincia Sko Şi pentru că veni vorba despre Im- deşi a lucrat 1a ea timp de mult!
24 de divorţuri. 282 de naşteri, 194 lia fabricată se exportă peste hotare. ani. Aşadar, cum poate un scriitor
ne ating 4 000 de litri cu un conti pozite. Suedezii numesc cea mal înal
de decese, trei sinucideri; că 2C Mărfuri suedeze se inlilnesc In mai nui mediu de grăsime rle 3,8 te sută. să facă fată fără să se anga|eze tn-
Situajia din Siria persoane sint aruncate In închisori. toate ţările lumii. Şi nu numai măr In marile gospodării producţia de ţă clădire din Stockholm casă ,.zgî- Ir-un serviciu ? Uneori, tinerii scrii
riotoare". Acolo tşi are sediul ad
59 sînt victime ale accidentelor de furi. Mica Suedia este o importantă tori lucrează ca ospătari la restau
gnu de toamnă se ridică la 5 000 kg ministraţia fiscală. Clădirea a fost su
DAMASC 22 (Agerpres). — Intrarea sau ieşirea persoanelor Iară automobile, ^>00 de şoferi în stare exportatoare de capital In ultimii rante. ca vînzători He ziare
la he. Iar. pranumită „zgîrietoare", deoarece
în dimineaţa zilei de 22 iulie pos documente speciale. de ebrietate sint adu$i la comisaria ani investiţiile suedeze in străinătate Sl despre aceasta vorbeşte cu lux
La '-"ninil de cercetări semenolo- impozitele suedeze figurează printre
tul de radio Damasc a transmis un Agenţia France Presse anunţă că tele de poliţe. Toi aici se arată că au crescut de 2,5 ori Capitalul sue gice din SvalOv, cunoscut tn afara cete mai ridicate din lume Există o de amănnto statistica alît de scum
comunicat al generalului Amin el lronlicrele Siriei continuă să rămî- in fiecare zi se fumează peste dez pătrunde deosebit de intens in pă suedezilor.
hotarelor Suediei, oamenii de ştiin sumedenie de impozite — comunale
Hafez, guvernatorul militar adjunct. nă închise. Legăturile telefonice sînt, 17.000 000 de ţigări obişnuite $i ţările Alrioii si Americii Latine Să facem o rezervă: desigur, nu
ţă lucrează de 70 de ani la cultiva ale stalului, Indirecte; impozite pe
In care se anunţă că starea excep de asemenea, tăiate, Iar corespon 43.000 ţigări de foi. se extrag 50,000 Deficitul din comerţul Suediei cu se poate ouprînde totul tn coloanele
rea unor noi soiuri de seminţe. Cen cîini si chiar pe biletele de cinema-
ţională este suspendată pentru o pe denţilor de presă le este Interzisă In tone de minereu şi se difuzează Germania occidentală însumează un toqraf. Intrat! Intr-un magazin st ve seci ale datelor statistice. Nici un
rioadă de 11 ore. El a subliniat Insă trarea pe teritoriul Siriei. 1.000.000 de exemplare de ziar. miliard de coroane Suedia nu arc trul permite statului să realizeze un deţi pe o marfă un preţ anumit, dar ghid nu va povesti de.spre fnîmite
că legea marţală continuă să rămt- Postul de radio Damasc a trans Suedia nu a fost In război timp o balanţă atit de pasivă cu nici o venit anual de 150000 de coroane calde si ospitalitatea suedezilor sim
la casă plătitl cu 6 la sută mal mult,
nâ In vigoare. Potrivit acestei legi, mis, de asemenea, un comunicat In de 150 de ani Acest fapt i*a permis tară. Mărfurile vest-germane s-au Centrele de cercetări ştiinţifice, aso aceste e<te un Impozit Indirect sul* pli, despre mllnlle de aur ale mun
sînt Interzise grupurile mal mari de care a făcut curoscut că în urma să-şi dezvolte economia, să acu revărsat asupra pielei suedeze. ciaţiile de sprijinire a agriculturii qenonis. citorilor suedezi, despre dorinţa lof
5 persoane sau portul de arme. sentinţelor pronunţate de curtea mar muleze mari boqăţi naţionale, să ri Deficitul în comeilul cu Germania arzătoare de a trăi In pace cu cele-
studiază minuţios si recomandă fer De ev^mplu. lăcătuşul Rune Juns-
Intr-un alt comunicat se anunţă ţială specială, pină in prezent au dice nivelul de trai al populaţiei. occidentală esle de un miliard de telte târî.
crearea la Damasc a unei regiuni cu (ost executate in total 29 de per Astăzi Suedia «sie o ţară capitalis coroane, în timp ce volumul global mierilor ce soiuri de seminţe si pe son din Karlstad eîstlgă 1 400 co
regim special In care este Interzisă soane. tă cu ud rivel ridicat de dezvoltare. al comerţului «ovieto-suedez nu se ce terenuri trebuie Insămînţate, ce roane lunar, dintre oare eheJtuleşte I. GOLUZUBOV
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr^ 9, telefon 1588, 12 75, 1585, 20 70. Taxa plătită îo numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 283.328 din 6 noiembrie 1949. — Ttnarui i