Page 94 - 1963-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr.

SC3&NHPK WSJSr'î'TOT'
F-
■
W5|

Prima maşină de calcul din lume Proiect de călătorii cosmice Din istoria îngheţatei
— Un Interesant proiect al călă­ tate, aceasta întinde sfoara. Dar dacă
Acum vreo S sni s-a aliat câ nu Blaise Pascal ar fi construit prima toriilor cosmice a tosl propus cu fn locul greulă(ii s-ar afla un cos- mum mţm JV. ::
maşină de calcul in amil 1651, ci Wilhelm Schickard — Sn 1623, La bi­ ci(iva ani în urmă de către un ti- inodrom, iar fn' locul sforii calea *
blioteca Observatorului Astronomic dc la Pulkovo s-a descoperit cu ciţt- năr om de şliiirţă din Leningrad. construită din cabluri de ofel ? ♦ Putini ştiu că îngheţata, acest ?
vd ani (n urmă un desen în peniţă inlă|işînd o maşină de calcul. £1 a Acest proiect poale fi denumit „In * populai combatant pe frontul u
fost Identificat ca o anexă la o scrisoare a prol. W. Schickard (1592- Cosmos cu locomotiva electrică'*. Una din variantele construirii unul £ împotriva caniculei, era cunos­
1635) din Tiibinryen adresata lui Joliannes Kepler. Contlnuindu-se cerce­ Autorul lui propune să se creeze asemenea druin este cca cu ajuto­ Sl cută încă din cele mal veclii
tările, la arhiva (te stat din Stutlgart a losl găşilă, printre lucrurile lă- un original port cosmic departe dc rul satelitului. La început Intre sa­ ffi timpuri. Cu peste două mii
sale de Schickard, o schiţă şi mal recentă a acestei maşini de calcul, Pămînt, care să lle legal de cl prin- telit şl Pămlnt va trebui fixat un de ani in urmă, Hipocrate,
precum şi indicaţii pentru mecanicul care a conslruil-o in anul 1623. tr-o cale ferată. cabla, cu ajutorul căruia să sc fi­ i părintele medianei, recoman­
Maşina de calcul a lui Schickard a lost mult mai bună decil aceea Această Idee fantastică la prima xeze alte fire de oţel. i da Îngheţata atît celor sănă­
construită de Pascal cil 20 dc ani mai lîrziu. Cu ajutorul ei (ca şi cu ma­ vedere are o bază ştiinţifică. Este Deocamdată IdJea pare de dome­ toşi cit şl celor bolnavi. Ro­
şina construită după alţi 40 de ani do Loibniz) se puteau efectua cele pa­ vorba de folosirea forţei centrifuge. niul fanteziei, dar cu limput poale manii erau consumatori frec­
tru operaţii aritmetice principale, iai pe baza indicaţiilor (olosilo — chiar Dacă, dc pildă, vom fnvirtl o sfoară că acest proiect va putea fl tradus vent» ai îngheţatei de fructe. •»
operaţii mal complexe. Fc lingă nume roase alte avantaje maşina lui Schic­ la capătul căreia este legală o greu­ In viaţă. t Se pare chior că exagerau tn **
kard era prevăzută cu un semnal au lomal care Indica depăşirea cifrei *5 această direcţie, căci cunos- ii
ii
de un milion sau trecerea sub zero. Acest dispozitiv reapare la maşinile care cade din cer cntiil filozof Seneca s-a văzut
de calcul abia cu 100 dc ani mal lirzîu. W nevoit să lanseze înlr-o bună j
In 1624 Schickard era pe calc să construiască o maşină de calcul şi In 1935, deasupra munţilor din Aur nu a găsit, in schimb a făcut ii zl o adevărată diatribă che- ,,
xri bună. Aceasta a fost insă tfislru să de un incendiu care a Izbucnit in snd-eslul Venezuelei trecea un nv'ion o importantă descoperire geografică: *' mlndu-i pe concetăţenii săi la **
locuinţa mecanicului. mic, In care se alia Jiminy Angel. el a descoperit o minunată cascadă cumpătare în consumul Inqhe- ♦'
Schickard era nevoii să păstreze In taină realizările sale din cauza aventurier şi căutător dc aur. Aceşti care cade de pe platoul Auan Tepa (atei. De asemenea, medicul
#
superstiţiilor şl a terorii excrcilale de biserică. Aslfel, prima maşină dc venise să găsească in păduri vreun (muntele Diavolului). In cinstea des­ yj poet Galenos, care a trăit în
calcul a lost dată uitării timp dc 300 de ani. lîulel bogat în nisipuri aurifere. coperitorului ei, cascada este denu­ M secolul doi al erei noastre, s-n *
mită Angel Falls. $1 acum pe vtrlul pronunţat împotriva consumu­ M
*
muntelui Diavolului se află avionul lui exagerat de îngheţată pe *
rare lui Jimmy. Angel a reuşit să ate­ care o considera primejdioasă
sănătăţii.
rizeze pe un teren accidentat, dar
Regiuni întinse, care cu cîleva de­ ţie constituie o problemă interna­ tori fac zilnio curse de control tn după aceea, avionul s-a Împotmolit In secolele următoare, teh­ c r\A ÎL
canii în urmă erau acoperile cu pă­ ţională. junglă călare pe elefanţi. In nămol. Căutătorul de aur nu a nica preparării îngheţatei a r' v ■
duri virgine şi slepe unde animalele Aslfel, 1n India mai trăiesc citeva fn Ceylon, numai ciliva elefanţi mai putut zbura cu el, incit avionul fost mult perfecţionată. locui­ r W , |
sălbatice Irăiau în voie, au lost exemplare dc rinoceri, al căror nu­ sălbatici pol fi inlilniţi In cele două a rămas ca lin monument original torii oraşului llalian Florenţa WxJi -d
transformate In regiuni cultivate Re­ măr a scăzut de la 350 tn 1959 la vreo parcuri naţionale. In general, ciolan* In mun|ii pustii. *8 dislingîndu-se în mod deose- ţ>
giunile sălbalice sini pe cale de 280. Din cei 35 dc rinoceri care Irăiau fii sini lăsali să umble liberi. Plnă anul trecut, cascada Angel •C bit In acest domeniu. Din IU- ••
dispariţie. Ultimele oaze ale lumii încă în 19G2 In cca mai mare rezer­ Io peninsula Kalhiawar. tnlr-o re­ Falls era considerată cea mai mire f. jj W
animale sălbatice sînt rezervaţiile $i vaţie din Kaziranga. anul acesta nu giune bogată tn vile Irăiesc ulti­ cascadă de pe Pămînt. După unele W 11a, inghelala a fost adusă in Ac
parcurile naţionale. Singurele ţări 1n au mai rămas decît opt. La poalele mele exemplare dc Ici indieni. date, Înălţimea ei ar fi de 980 metri. W Franţa, unde nu era cunoscută, l/i
munţilor Himalaia, înlr-o regiune cu Este vorba ca leii sălbatici 6ă I>o Dar In 1962, doi vcnezuelezi, care Ifa „Regele soare”, Ludovic al 5^ tescuitul sub apă In R. S. Ceh oslovacă
care exislă regiuni cu mari rămăşiţe
climă tropicală din Nepal sc mai gă­ prinşi şi repartizaţi diferitelor gră­ se întorceau cu avionul la Caracas IN FOTO: înainte dc scufunda rc.
de faună şi floră sălbatice sint tine­ sesc aproximativ 150 de exemplare dini zoologice, iar un comitet inter­ de to izvoarele riului Kaiir-L au vă­ XlV-lea, a prezentai pentru
rele 6tate naţionale. de rinoceri Penlru protejarea lor a naţional să supravegheze creşterea zut pe drum In adincul pădurilor do ^ prima oară oaspeţilor săi in- JS
In aceaslă silii alic. proiecţia ani­ (osl organizat un sistem special de lor. Se ştie că leii sc inmu'lesc cu nepătruns o cascadă care cade de la ghelata ca „cea mai nouă din­
malelor sălbalice pe cale de dispari­ supraveghere — un grup de îngriji­ uşurinţă in captivitate. o înălţime de un kilometru şi jumă­ tre noulăţi". Din Franţa, pa­ Cel mai mic tablou din lume
tate. Indienii de pc aceste meleaguri I siunea consumului de înghe- Piciorul Tiero Bnsanera, auloml
povesteau si înainte despre „o apă ItS tată s-a răspindit apoi şi in Pe acc>; If.blou mmusail sini în-
caTe cade din cer”. r’ restul Europei. cehii mai mic lablou din lume. $i a lălisate opl personaje.
In prezent se fac măsurători pre­ fii n a— bălul de curind preprin) său record, Tabloul esle alîl de ni ic, fn*
cise Li noua cascadă-gigant. lerminind tin alt tablou de dimen­ rit ar trebui 49 dc bucăţi pentru
siuni de 2,8 mm pe 2,5 mm şi care a acoperi un timbru postai de di­
Despre bambus Tunete la comanda reprezintă o procesiune. mensiuni obişnuite.
In Asia cresc peste 20 de varietăţi Locuitorii Grădinii zoologice din
de bambus. In America — 7, in Pranklurt s-au obişnuit cu., tune­
AJrlca — 5. Bambusul se înlîlneşle tele rare se aud zilnic ca la tropice.
In Himalaia pînâ la o altitudine de La orele !0 dimineaţa şi opt seara Cum dorm unele animal
3.000 m., in Aiui pin.1 ta 4 500 m Se dă drumul la o bandă dc magne-
La om ;i la majoritatea animalelor, cioarclnr lor strîng în mod Incon­
Unele varietăţi ating o inăl(ime de tolOn pe cere sini fnrpgislrafe zgo somnul pare un fenomen atîl de na­
30—10 m., şl o grosime a lulpinel motc puternice imilînd tunetul, se tural, atft de simplu. înri'l nici nu ştient craca pe care slju păsările
Si cu atil mal puternic daca aceasta
de 29—30 cm In Asia, unelp măsuri deschid robinete speciale din «am căutăm să-i cunoaştem mecanismul este clătinată
poartă denumirea dc „bambus”. Ast­ curg torente de apă, .se insul).1 can­ Dormi aşa cuin respiri, fără să te Este şi mai curios cazul mamifere­
r
fel, ca măsură d» lungime,- un „bam tităţi mari de aer fierbinte Ţoală qindeşti la asta. lor acvatice. Acestea, deşt trai "»j
bus" este cqal cil 3,4 m. ca măsură aceasta atmosferă tropicală este or­ Totuşi, istă fiin|e care dorm tn apă, au nevoie să respire am 3i
de raparllnle <u 1G6 | îl re, far ca- mă­ ganizată in grădina zoologică pentru aici natura veghea/A ca toiul sA so
sură de qreutate — între 295 gra­ ca crocodilii să se simtă ca la el foarle ciudat. petreacă normal. Si aici lotul se pe­
me şi 1,5 kg. acasă. De exemplu, nu şlii niciodată dacă trece inslincltv.
peştii sau şerpii dorm sau sini treji In această privinţă s-a studiat mai
— ei (in totdeauna ochii deschişi.. ales delfinul. Tn timpul nopţii, cl
Diamante în zonă submarină pentru simplul motiv că nu au pleoa­ plule.şle aproape de suprafaţă, scu­
pe cure să-i acopere ca o perdea in fundat la vreo 30 centimetri sub apă.
în rom submarină a litoralului durle do anr comprimat vor r.Vsroli Innpul somnului. La fiecare două-lrei minute, cu o
Africii de sud vest au (osl desco­ lunrlnl măi ii c,r.r« alingo aici adin­ V-at» i.iLiebal vreodată cum reu­ bătaie uşoară din coadă — pe care
perite terenuri diamanlifere. Exploa­ ei in ea de 30 05 rlc mclri, iar cu o nu o controlează după cum nu ne
tarea lor se va face de pe vase an­ *)U conductă aspiratoare vor aduce şesc păsările să stea cocolnle şi sA-şl controlăm nici nr i dilatarea coşului
corate care cu ajutorul unor con- mîlul la suprafaţă. Acesta va li apoi menlină echilibrul In timpul celui pieptului la tespiralie — el se ridi­
«opus unor procese de aglomerare sl mai -adine somn ? încercaţi să faceţi că la supr&fa|d apei, dilalindu-şl tot­
LENINGRAD: Cu trei luni { sorlare a diamantelor. ca ele, adică să dormiţi tn picioare odată nările penlru a expulza aerul.
£ înăinte de teimen la Leningrad •* D i n l u m e a f u r n i c i l o r Terenurile diamanlifere s-au format pc un suport îngust. A[i cădea după Imediat după aceasta, nările se în­
«» a fost dată in exploatare o fie în urma surpării ţărmului conti­ citeva clipe. chid şi delfinul coboară datorită
*• nouă linie a metroului „V. I. nental. fie prin sedimentarea milu- Păsările au un mecanism muscular greutăţii sale care se echilibrează
lui adus dc fluvii care au cărat dia­ după presiunea apel din jur.
2* Lenin". \ caie rezofvă dceastă problemă fără
mantele de>prir..«c in decursul vre­
J IN FOTO : In sala metrou- •* Entomologii din diferite ţări nu insectelor, iar mai (îiziu, pînâ se în caie s-au născut şi se mută în murilor din rocile de oe continent. ca ele să-şi dea seama. Degetele pi- Si mai misterios esle felul in care
% lui, bulevardul Nevski. observat activitatea folositoare a retrag să ierneze vincază insecte şi alt loc Unde furnici înaripate sc unele foci dorm în tot timpul Iernii
unor specii dc furnici. Furnicile s-au omizi mature. B. A. Sinirnov, cola­ instalează iu apropierea vechiului sub gheaţă. Dur cînd In clnd. ele Işt
%W.VAV.V.%%V.V/.V.V.v! dovedit a fi cele mai lume ajutoare borator al rezervaţiei din Voroncj muşuroi, şi atunci apar colonii de O insectă folositoare... scot botul deasupra găurilor pe caro
ale omului în lupta cu dăunătorii a calculat că locuitorii unui furni­ furnici. Alteori mari aglomerări dc
O minune?... pădurilor In U R SS. prof. K. V car de proporţii mijlocii strîng zil­ furnici înaripate zboară la distante Majorilafcn oameni- Recent, entomologii clnsiv păsuri fi nnimn- le-au făcut In gheată cu dinţii. Se
La 10 iulie a.c. specialiştii in na­ Arnoldi coiul urc o scrie dc cerce­ nic între 3.500 şi 33 000 dc omizi. mari Numărul „călătorilor'' este l°r privesc cu sârbă an calculul că păienje- /f . Paienicnii ' distrug presupune că ele profită şi de pun­
vigaţie, inginerii din pori şi locuilo- tări ştiinţifice în acest domeniu Ex- molii dc frunze şi cotari In păduri, uneori atît de mare, incit de departe păianjenii. Şi lutufi, ei nii distrug insecte mai . gile eu aer care rămîrt prinse In li­
ccl l sn e 1 e
rLJ din Barranguilla, oraş situat pe I pericolele efectuate pe rezervaţiile dc furnicile vîncază larve de gîndaci. arată ca fumul unui incendiu sint fi.iu(e foarte folo- mari dcât Lofi ccilaf(.i nn,,n * f ţ chid ca bula de aer a unul nivel cu
( c
n
coasta colurablană a Atlanticului, au la Priosko-Yci ras >i Voroncj au fos( ploşniţe dc pădure şi omizi tinere Totuşi, nu toate furnicile sînt fo­ sitoare. duşmani ai acestora, in- mii t t° d i ^tte apă.
nc
e
lost foarte Intrigaţi de un fenomen încununate de succes Oamenii dc chiar din varietăţile pc caic nu Ic lositoare Furnicile mici negre de
cu toiul neobişnuit — bancul de ni­ ştiinţă din Ucraina, regiunea Balti­ mănincă păsările. Insectele mici sînt gazon şi cele galbene <lc casă sînt ... şi una deosebit de primejdioasă
sip care opre> trecerea navelor de cei. Caucaz şi Asia Mica au obţi­ devorate dc furnici în întregime. o adevărată pacoste. Ele sc insta­
mare tonaj a dispărut brusc la ora nui rezultate interesante. S-a stabi­ Omizile inaii sînt ucise prin muşcă-lează în crăpăturile zidurilor, sc urca La începutul secolu­ fatal. La copii moartea nici un laborator nu a începuturile stenografiei
.
11 (ora locală). lit că primăvara, după ce ies din tun şi transportate apoi în bucăţi in pc tu 1tc ,>rimenlcle. în special pe lui nost iii, medicul bra­ Survine in decurs dc Putut găsi încă o for­
cuib, furnicile sc hrănesc cu insecte furnicar zahăr. Chiar şi furnicile folositoare ...Cel mai vechi monumenl al ste­
Adîncimea canalului a crescut de zilian C. ha gas a desco­ citeva săptumîni. mulă pentru fabricarea nografiei, descoperit ta Atena, este
la patru Ia 25 mclrl, în unele locuri care iernează. In perioada circula­ In mici'omionul unui mare furni­ pol priciiini în uncie cazuri pagube perit o boală. care poar­ Dc curind a devenit unui remediu capabil să o placă ne marmură pc care stnt
chiar la 80 melrl, iar populaţia credo ţiei sevei în mesteceni dc sc hră­ car iui există şoaieei, şerpi şi iepuri deoarece ţoale caută să-şi procure tă numele sun. Piuă as­ cunoscută tragedia mi­ pună capăt teribilei gravate semne stenogralice. El da­
că Barranquilla va deveni fn curind nesc cu această seva şî cu larwlc Păsările preferă să nu-şi facă cuibul „vile'*. Păduchii verzî dăunători prî- tăzi. împotriva acestei cii localităţi braziliene tează din anul 350 f c.n. Stenogra­
cel mal de seamă port al Columbiei. in asemenea locuri După cuin comu­ mejdioşi ai plantelor sînt „vacile* boli. care sc termină boli. Chiar fi despre fia era cunoscută şi romanilor dla
nica V V S'rokov din Tandrov. fur furnicilor. Fui nicilc Ic „mulg* prin Itncapira din stalul viata fi modul de răs-
nicilc ruginii deţin un monopol ori­înţepături Ic obligă să secreteze un inevitabil eu moartea Minas Cerais. invadată pîndire al insectei nu antichitate. Plutarc aralS că un oa­
recare Tirou, sîcrelarul şl biograful
nu s-a descoperit. încă
Clopotele din junglă ginal in ce pnvcşlc ocrotirea pâdu- suc dulce Ele îşi pasc „vacile* pc nici un remediu. Trans- dc barbehos. Cei 4.000 se ftic decît prea puf in Iui Cicero, a învăţat aria stcnogratlel
de locuitori încearcă să
iilor şi sini de mai marc folos decît planlclc cu caic acestea sc hrănesc
alic animale utile alungate de ele Furnir'nc atacă tot felul de ani­ mi(âtoiul bolii este ti se apere, folosin/l îm­ Se parc că ca nu emi­ pc ciţivi tineri senatori, care la 5
„Tn Cosla Rica am tut dc o I utră dc la rc cu pasarea campnnc- mică insectă numită potriva invadatorilor saci grează sau nu poate decembrie anul 63 l.e.n. au scris ac­
âuzit pentru prima oară un mal la altul. Croco­ ro sau clopotarul, cum 1‘urnicarclc furnicilor ruginii în male şi ndcsccii Ic pun pc fugă. Cu
păduic al’ng u înălţime de 120 cin .bailiriro care in(ca- întregi dc DDT, dar, tul de acuzare al Iul Caton cel mic
clopotele în junglă... Ne dilii se iiuăl/c.iu la îi zic băştinaşii. Căci in purica aflată la suprafaţă. Ele cu­ toate că inţcpătunlc furnicilor sînt pă numai obrazul omu­ străbate di stanic mari. împotriva lui Calilina.
usturătoare mulţi vînătoii îşi insta­
aflam chiar în inima soare. Adeseori vîslaşii, sunetele clopnUloi «lin prind oraşe întregi cu numeroase ga- sc parc. fără succes. Numai astfel se poate Pentru prima dată, cuvînlul „ste­
pădurii virgme, pe o pi­inspăimînfaţi ne arătau junglă iui erau altceva lează cul.u-şul în apropierea furni­ lui Ciml boala este Boala sc râsphnlcţtc lot explica faptul că îngro­
Icrii-sirăzi şi cu o populaţie dc mul­ transmisă unui adult, a- mai mult fi locuitorii nografie" (care in limba greacă în­
rogă )a care vîsleau vreun uriaş şarpe ana­ decît cinlccul acestor te mii. de furnici A)lc furnici îşi carelor — furnicile păzesc împreju­ zitoarea boală nu s-a seamnă „scriere") a lost întrebuinţat
Uâştfnaşi. Decorul era conda, încolăcit pc o păsări. construiesc locuinţa sub pămînt, în rimile de căpuşe care transmit boli eensta înseamnă ani sc consideră snrtil't pie- răspindit pc întreg cu­ In carlca Iul John Wiliis „Aria de
de o frumuseţe dc nc- stîncă sau un arboic Campancru trăieşte în bulin ugi, în crăpături sau în scor­ primejdioase. lungi dc chinuri cu îrii Miei iui medic nu
descrîs. Dc fiecare parte căzut Maimuţe roşcate, pădurile Amerieii cen­ buri. Studierea vieţii furnicilor a dove­ pierderea treptată a (or­ a îndrăznit să se sta­ prinsul cont inent tini a scrie repede sau stenograiia", edi­
&o înălţau munţi împă­ păsări, lilieci-vampiri sc dit, că ele nu sînt numai huni ostaşi, iei or pină la sfii fitul bilească in localitate si stul-american. tată Ia Londra tn anul 1610.
trale Este o pasăre cu
duriţi cu vîrfurile învă­ agitau in ramuri. Soa­ pieptul alb. cu spatele In total sc cunosc 6.000 varietăţi ci şi minunaţi sanitari, caic se în­
luite dc norî. De-a lun- rele apunea. Deodată, si aripile de un roşu dc furnici, luate lără excepţie, tră­ grijesc de curăţenia sectoarelor în
fful ţărmului, arbori gî- sunetul limpede şi ar­ aprins. Intre frunte şi iesc în coledîv. dar exislă mari deo­ care trăiesc şi disting toate rămă­
păliţi şi liane împletite sebiri în ce piivcşlc hrana şi com­ şiţele organice în descompunere
gintiu al unui clopot ră­ cioc o excrescenţă cin
formau un adevărat zid sună în liniştea amur­ dată. cărnoasă, creşte ca pui taica di Ici iţelor varietăţi. Există ; »;yjd
Dacă vreţi să obţineţi un schelet do
vegetal, o minunată cor­ gului Vîslaşii sc opri­ un corn şi alic doua furnici cnie se hrănesc numai cu animal mic perfect curăţit, îngm- I \
tină dc catifea verde ră Din nou sc auzi clo­ identice — de fiecare seminţe dc plante Uncie furnici tro­ paţi-l înlr-un furnicar şi peste diva
Pe apă, lingă inal, plu­ potul magic, şi. în timp parte a ciocului. în jos picale cresc in cuiburile lor ciuperci. Americanul Ge-
timp (Iczgropaţi-I dc acolo. Nici cclc
teau. smulse dc furtu­ ce ultima notă mai vi Cînd pasărea campane lianţi: ca <► furnică* — glnsuicş- mai fine instrumente nu pot curaţi orge Fleeming
Ic proverbul Şi intr-adevăr furni-
nă, splendide flori pur- Ijra încă in urechile ro cînlă, aceste excres­ I cile sînt un exemplu de hărnicie. Pri- mai bine oasele scheletului. din Rladensburg
purii, liliachii, albe, noastre, un nou dangăt cenţe sc umflă se înlă Furnicile au şi duşmani. Cînd (Maryland) are %*'•
portocalii şi albastre ca viţi-lc ioti o zi senină intr-un furni- simţul afacerilor.
Ic pădure. Munca doc..- ''fsii. niisi.ciii. com >, dc munte y
S
cerul Intîlneam la tot sc auzi, altul îi răs­ iese şi, vihrînd ca niş car marc cocoşii dc pădure, care se delectează Exploalînd pasiu­
pasul viciaţi ciudate şi punse, apoi altul şi iar tc coaxlc. dau volum teşte continuu Furnicile lucrătoare cu furnici. Ic distrug furnicarele, ca nea crescîndă a
interesante In apă zbur­ altul, ca o simfonie uni­ şî forţă glasului acestei transportă materiale de construcţie să Ie inanînc^ este ceva foarte natu­ unor snobi penlru
dau peşti zburători, că. fiecare cu un timbru păsări, jucînd rolul unei pentru cuib. scot afară gunoaiele, ral. Mai *ău este cînd oamenii nu animale sălbatice,
printre rare ciudatul aparte, fâcînd sa răsu cutii de rezonanţă sau aduc prada şi dacă povara este prea ştiu că furnicile sînt aliaţii omului el şi-a deschis un
peşte cu patru ochi Din nc jungla". al umu difu/.or Pasa­ grea, ca este cărată de cîtcva furnici i magazin cu aslfel I
şi distrug furnicarele.
cînd în cînd. o brazda Aşa povesteşte cele­ rea cumpanero rîntă Ele transportă ouăle şi nimfefe. au In prezent, oamenii de ştiinţă au de „mărfuri".
argintie printre valuri bru) naturalist llyalt numai înainte dc căde­ grija ca temperatura, umiditatea şi IN FOTO: In
desena drumul străbă­ Vcnill prima sa inlilni- rea nopţii. ventilaţia să fie constante, hrancfc început să aducă furnici în locunli magazin Irăiesc in
larvele cl o secreţie din gură. altele unde aceste insecte sînt în număr
resping duşmanii care Ic invadează mai mic Se pare că locuitorii unui bună vccinălalc un
Descoperiri surprinzătoare şi atacă fa rmdul lor. furnicar <lc pădure pot feri de dâu cîine de Pomera-
nâlnri planlclc (Ic pe o suprafaţă de
ni-a, un urs de Ui--
Furnicile mi o deosebită grijă pen­
tru generaţia viitoare. De obicei în un hectar. malaia şi o mică
lin scafandru cehoslovac a desco o coloana dc rarulc cu rai încă ne lunile mai şi iunie în furnicare apar Furnicile sini dintre cete mai ac puma.
perii îo „Lacul Diavolului" unul din înhămaţi. live ajutoare ale omului şi dc accsi
cele mal sălbatice ţinuturi ale Boe- Surprinzătoarea slare de conser­ furnici înaripate — femele şi masculi
lucru trebuie să ţină seama nu nu­
inief, nn şir de soldaţi germani mu­ La început acestea participă Ia loa-
le treburile casnice, apoî deodată mai pădurarii, ci şt toţi iubitorii
mificaţi din timpul ultimului război vare a cadavrelor s-ar explica prin roiul se înalţă deasupra furnicarului naturii e
mondial. Soldaţii aveau uniforme fu temperatura scăzută a apel lacului
perfectă stere şl alături de ei se alia şi con|inulul lor bogal in tanln.