Page 92 - 1963-07
P. 92
Pag. 4 ORUMDl SOCIAIISMUIO) 2669
încheierea lucrărilor Consfătuirii IDI * UUIME.il ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIOI * ULTIMELE $T1W
primilor secretari ai Comitetelor Centrale
ale partidelor comuniste şi muncitoreşti
şi a şefilor guvernelor ţărilor membre
ale C.Â.E.R.
La 26 iulie 19G3. la Moscova si-a rilor membre ale Consiliului de
încheiat lucrările Consfătuirea pri- Ajutor Economic Reciproc. Interviul acordat Manolis Glezos a sosit Succesele economiei sovietice în primii
milor secretari ai Comitetelor Cen
Consfătuirea a adoptat un comuni
trale ale partidelor comuniste si mun la Moscova patru ani ai septenalului
citoreşti $i a şefilor guvernelor ta cat rare va fi dat publicităţii- de N. S. Hruşciov ziarelor
MOSCOVA 26 (Agerpres). — In anul 19C2 în U.R.S.S s-a obţi
Pravda“ şi Iivestia“ La 25 iulie, eroul naţional al Gre MOSCOVA 26 (Agerpres). — nut o creştere la produdia dr fonlă
w w ciei, cunoscutul ziarist şt fruntaş ol Agenţia Novosti relatează că în pri do 4.4 milioane tone, iar la otel —
Cu privire la şedinţa Cemifefului Politic vieţii publice, Manolis Glezos, îm mii patru ani at septenalului In Uniu
MOSCOVA 26 (Agerpres). — tale, de aceasta trebuind să se ocu de 5.5 milioane lone. In aceea$» pe
preună cu soţia §1 fiul, au sosit la nea Sovietică au lost dale tn exploa
pe de urgentă, In primul rlnd, ma
Consultativ ai fărilor participante la Tratatul După cum transmite TASS, N, S. Moscova venind de la Viena. tare 13 furnale, 46 cuptoare Martin rioadă fn S.U.A. producţia de tontă
Kiusciov a acordat un interviu co rile puteri. şl electrice, 31 laminoare $1 laminoare a scăzut cu 200.000 de lone. Iar pro
La Moscova, lut Manolis Glezos l
de la Varşovia respondenţilor ziarelor „Pravda" si N. S. Hruşciov a apreciat problema se va înmîna diploma de laureat al de ţevi. Şapte din noile lurnale de ducţia de oţel a crescut doar cu
„Izvestla". încheierii pactului de neagresiune 300.000 de tone.
Premiului International Lenln „Pen mare capacitate, flecare cu un volum
ta 26 iulie 1963, la Moscova a avui Tinlalul de la Varşovia de priete „încheierea cu succes a tratative între ţările membre ale N.A.T.O. $1 tru întărirea păcii între popoare", de 2.000 tone slnt fără precedent 'n In prezent Uniunea Sovietică a În
Inc o şedinţă a Comitetului politic nie. colaborare şi asistentă mutuală lor de la Moscova dintre Uniunea ţările particdpante la Tratatul de la cu care a fost distins anul acesta ceea ce priveşte productivitatea şi trecut S.U.A. Ia volumul extracţiei
consultativ al ţărilor participante la Varşovia, asupra căreia a avut loo pentru merite remarcabile în lupta de minereu de fler şl la arderea coc
Sovietică, Statele Unite ale AmericU sului.
deja un folositor schimb de păreri, pentru menţinerea şl întărirea păcii. economicitatea.
sl Marea Brltanie In probleme In drept o problema Internaţională pe
Hotărîrea Consfătuirii primilor secretari terzicerii experienţelor eu arma nu care însăşi viata o pune pe primul
cleară — a declarat el — e6te un pion, sl $!-a exprimat satisfacţia în Puternică răscoală
ai Comitetelor Centrale ale partidelor eveniment de o mare însemnătate legătură cu faptul că în urma schim lei o închisoare In (jonsiliuB Economic şl Social
bului de păreri dintre reprezentanţii
comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor internaţională". U.R.S.S., S.UA. sl Marii Britanii tn din Caracas al O. ftf. li.
„A$ vrea să felicit pe toti oamenii această problemă s-a căzut de acord
guvernelor ţărilor participante de bunâ-oredinlâ care au depus efor să se continue discutarea ’ul „cu CARACAS 26 (Agerpres). — GENEVA 26 (Agerpres). — altor ţări au luat, de fapt, apărarea
O puternică răscoală a izbucnit la La Sesiunea Consiliului Economic colonialiştilor sud-african». El nu au
scopul realizării unul acord satisfă
la Tratatul de la Varşovia turi în vederea realizării acordului cător pentru toti participant!»". El 25 iulie în marea închisoare „la Si Social al O.N U. au continuat dez îndrăznii să conteste făţiş că geno
ou privire la interzicerea experienţe Planta" din Caracas. Potrivit relată- cidul practicat în R.S.A. este una
a subliniat că guvernul sovietio este baterile in legătură cu problema par
După ce a ascultat comunicarea Realizarea uno» Înţelegeri in pro lor eu arma nucleară. Aş vrea, de rilor agenţiilor occidentale de presă ticipării Republicii Sud-Africane la din cele mal grave crime împotri
convins că. dacă în rezolvarea aces
tovarăşului Groiniko, ministrul aface- blema interzicerii experienţelor nu asemenea, să apreoiez cum se cuvine tei probleme ambele părţi vor mani cel 800 de deţinuţi politici dtn aceas Comisia Economică a O.N.U. pentru va umanităţii $1 o încălcare groso
rilor externe al U.R.S.S., cu privire clearo esle rezullatul politicii exter eforturile guvernelor S.U.A. si Marii tă închisoare, fn majoritate patrioţi Africa. Încă /anul trecut, comisia a lană a Cartei ONU. El au prezen
la tratativele guvernului U.RSS. cu festa aceeaşi bunăvoinţă ©a Si în re întemniţaţi de regimul reacţionar al cerut Consiliului Economic si Social tat însă unele amendamente la rezo
ne consecvente de pace a Uniunii Britanii, reprezentanţilor lor care au zolvarea problemei cu privire la In
guvernele S.U.A. sl Angliei în pro preşedintelui Betancourt au reuşit să excluderea din componenta el a Re luţia senegaleză-etiopiană care dena
Sovietice şi a tuturor ţărilor socia- fost împuterniciţi de guvernele lor
blema interziceri; experienţelor cu ar terzicerea experienţelor cu arma nu dezarmeze pe gardienii care ti pă publicii Sud-Afrloane, al cărei gu turează sensul rezoluţiei lipslnd-o
ma nucleară, Consfătuirea primilor lisle, un .succes al politicii leniniste să ducă tratative" — a spus N. S. cleară, „se v^ putea realt2a rapid zeau şl să ocupe depozitul de arme vern duce o politică de cruntă dis de o importantă practică. Şeful de
secretari al Comitetelor Centrale ale de coexistentă paşnică a statelor cu lîruscinv. El a subliniat în continua o înţelegere sl în legătură cu pactul a! închisorii. Timp de mai multe ore criminare rasială. Consiliul Economic legaţiei sovietice. G. P. Arkadlev, a
partidelor comunisle si muncitoreşti orinduirl sociale diferite. re că încheierea Tratatului trebuie de neagresiune". deţinuţii au opus o rezistentă Indlr- sl Social nu a satisfăcut însă această subliniat în cuvlntarea sa caracterul
al
fălarnla
sl a şefilor guvernelor ţărilor parti Consfătuirea consideră că acest (ra să contribuie la slăbirea generală Printre celelalte măsuri care după jllă trupelor guvernamentale înarma cerere. oan sl englez. amendamentelor amert-
te care dispuneau şl de artilerie şi
cipante la Tratatul de la Varşovia tat va conlribui la deslinderea în a încordării Internationale si, prin părerea guvernului sovietic ar trebui tancuri. Un mare număr de deţinuţi La actuala sesiune, reprezentanţii Ca urmare a adoptării acestor a*
au
prezentat
aprobă rezultatele acestor tratative cordării internaţionale şl va fl un aceasta la crearea unei situaţii fa- să fie înfăptuite în prezent pe baza au reuşit să evadeze şi au continuat Senegalului şi Etiopiei cer excluderea mendamente. rezoluţia senegalezâ-
care
In
rezoluţie
o
care au dus la un acord asupra Tra factor pozitiv ţn lupta popoarelor vcrnbile pentru rezolvarea probleme unei Înţelegeri reciproce, N S. Hrus- lupta în centrul capitalei venezuele- din Comisie a R.S.A. etiopiană a fost denaturată asa In
tatului cu privire lo inlerzicereo ex. pentru pace si împotriva primejdiei lor iulerniiliondle de mult urgente". ciov a enumerat din nou „îngheţa ze. Ca urmare a luptelor care au Delegaţiile U.R.S.S., Cehoslovaciei cit Consiliul Economic si Social
plozillor nucleare în trei medii — unui nou război mondial Arălind totodată că . interzicerea ex rea, sau mal bine reducerea bugete avut loc au fost ucise, potrivit In sl Iugoslaviei au sprijinit această al ONU. a refuzat s-o adopte Dis
puţin
formaţiilor
cel
oficiale,
opt
In Cosmos, In atmosferă şl sub apă (Adoptată la 25 iulie 1963). perienţelor cu arma nucleară nu în lor militare ale statelor, înfăptuirea persoane, iar alte 51 rănite. propunere şl în timpul celor trei zi cutarea problemei participării R.S A.
le de discuţii au demonstrat jus la Comisia economică ONU. pentru
seamnă încă încetarea cursei înar măsurilor cu privire la prelntimnl- Autorităţile au reuşit să înăbuşe
teţea şi necesitatea adoptării ei. Africa a fost întreruptă provizoriu
majoritatea
aresteze
răscoala
şl
să
Plecarea din Moscova a delegaţiei romine mărilor si deci prin ea însăşi nu narea unul atao prin surprladore, celor evadaţi. Au rămas în liberta Reprezentanţii S.U.A., Angliei şl S» va M reluată in zilele următoare.
poate să preîntlmpine primejdia de reducerea efectivului trupelor străine
te, potrivit datelor oficiate, aproa
MOSCOVA 26. — Corespondentul Stal al R. P. Romine care o participai război", şeful guvernului sovietic a în Germania occidentală sl în R D.
pe 100 din cel evadath Aceştia au cap
Agerpres transmite : la Conslăluirca primilor secrelari al declarat că sarcina principală constă Germană, trimiterea de reprezentant! turat un număr de maşini ale au
Vineri seara a plecat din Moscova
Comileletor Cenlrale ale Partidelor in încetarea cursei înarmărilor. In sovietici în rîndul trupelor puterilor torităţilor, precum şi trei emiţătoa P.S.P. din Aden condamna sprijinul acordat
spre Bucureşti delegaţia romînâ In
comuniste şi muncitoreşti şi a şefi dezarmare că „este nevoie sl se occidentale din Germania ocsldenlală re de radio.
frunte cu tovarăşul Ghcorghe Gheor de S.U.A. colonialiştilor englezi
ghiu-Dej prîm-secretar nl Comitetu lor de guverne ale ţarilor membre depună noi eforturi care să ducă pas în schimbul trimiterii reprezentanţi
lui Cenlra! al Partidului Muncitoresc ale Consiliului de Anilor Economic î cu pas In consolidarea păcii, la în lor lor în rlndul trupelor sovietice CAIRO 26 (Agerpres). — stituie o verigă a lanţului de Inze
Romln, preşedintele Consiliului de Reciproc. făptuirea dezarmării generale şl to- care staţionează 1n R.D. Germană". După tratativele Partidul Socialist Popular din Aden militare ale puterilor occidentale iar
Macmlilan-Adoula
El a subliniat că în toate a*c<le pro condamnă poziţia Statelor Unite ale flota militară maritimă a SUA fo
Prînz în cinstea reprezentanţilor bleme guvernul sovietic es-le gata să LONDRA 26 (Agerpres). — Americil cate au votat recent împo loseşte intens această bază.
Special
Comitetului
triva
rezoluţiei
ducă tratative eu reprezentanţii
Ls 25 iulie s-au încheiat tratativele al ONU. pentru aplicarea Declara
partidelor comuniste şi muncitoreşti puterlor occidentale „Să mergem dintre Macmillan, primul ministru ai ţiei cu privire la acordarea Indepen Acţiuni
acum mai departe In direcţia destin
dentei ţărilor $1 popoarelor colonia
Angliei şl Cyrilie Adoula. primul mi
Comitetul Central al PCU.S. si duros pc participanţii la Consfătuire Iar al C.C. al Partidului Comunist derii încordării Internationale, a li nistru al Congoului, care a întreprins le. După cum se ştie, împotriva aces revendica fi ve
Consiliul de Miniştri al l'.R.S.S. nu şi a urat popoarelor larilor frăteşli bulgar, preşedintele Consiliului de chidării „războiului rece". Prin aceas- o vizită oficială în Anglia. tei rezoluţii au votat numai S.U.A., aîe ţăranilor
oferii un prinz în cinstea reprezen noi mari succese în conslruclia so Miniştri al RP Bulgaria,* J. Kadar, la ar fi deschisă calea spre rezolva- In comunicatul comun dat publici Anglia, şl Italia, tn timp ce tn fa vesl-germani
tanţilor partidelor comunisle şi mun cialistă. prim-secrctar al C.C. al Partidului rea problemei de bază — dezarma tăţii cei doi prim-minislri îsi exprimă voarea et au votat 21 de ţări,
citoreşti care au participat la Con încrederea că „actuala vizită va con- Preşedintele Partidului Socialist HAMBURG 26 (Agerpres). —
La prinz au rostii rnvintări : W, Muncitoresc Socialist Ungar, preşedin rea generală şi totală" — e spus el.
sfătuirea în problemele colaborării Iribui la îmbunătăţirea relaţiilor din Popular din Aden, Abdullah Al-As- După cum relatează ziarul ve6t-ger-
Ulbrif.hl, prim-secretar a) C.C. a] tele guvernului revoluţionar mnnei- tre cele două tari". Totodată, comu
economice a ţărilor membre ale Con Relevînd că fără lichidarea rămăşi man „Die Wedt", ţărani» din landul
Partidului Socialist Unit din Ger loresc-tărănesc ungar ; A. Novotny, nicatul anunţă că primul ministru al nag, oare ce află la Cairo, a decla
siliului de Ajutor Economio Reciproc ţelor celui de-a! doilea război mon Renanla Pajatinat, profund nemulţu
mania. preşedintele Consiliului de prim-secrelar al C.C. al Partidului Angliei, Macmillan, a fost Invitat să rat că In această problemă S.U A.
si a participanţilor la şedinţa Comi mit! de atitudinea pasivă a guver
Stat al R D. Germone t W. Gomulka, Comunist din Cehoslovacia, preşedin dial in Europa nu se poale obţine o viziteze Republica Congo.
tetului Politic Consultativ al Tratatu se situează pe aceeaşi poziţie cu An nului federal tn problema preturilor
prim-secretor al C.C. al Partidului tele R S. Cehoslovace; J. Ţedenbal. pace irainică. N. S. Hruselov a ară- Aceasta este prima vizită întreprin
lui de la Varşovia de prietenie, co Munciloresa Unit Polonez; Gh. pnm-secretar al CC. al Partidului tal că „trebuie rezolvată o problemă să de Adoula la Londra Ea a avui glia din două motive: în primul produselor agricole, au hotărît «a
laborare si asistentă mutuală. Gheorghiu-Dej, prim-serretar al CC Popular Revoluţionar Mongol, pre de care depinde cel mal mult lichi drept scop să reglementeze relaţiile rind autorităţile engleze din Aden au organizeze puternice acţiuni de pro
şedintele Consiliului de Miniştri al acordat companiilor americane con test. La un miting tinut în localitatea
In numele C.C. al P.CUS'. si Con al Partidului Muncitoresc Romîn. dintre cele două tărl care. după cum Lambshefm 6-a hotărît, printre altele,
R P. Mongole darea încordării Internationale — re- se ştie, s-au lnrăulătît tn trecui ca
siliului d« Miniştri al U.R.S S., tova preşedintele Consiliului de Stat al Prinzul s-a desfăşurat într-o at glementarea paşnică a problemei ger cesii pentru prospectarea zăcămin organizarea de demonstraţii de pro
urmare a sprijinului acordat de An-
răşul N. S. Hruşciov a salutat căi- R P. Romine; T Jivkov, prim-secre- mosferă prietenească, cordiala. mane*. I glia secesionislllor katanghezl. telor petrolifere din Hadramaut, Ka- test pe sosele pentru a atrage atenţia
tirl $1 Kediah, în al doilea rînd opiniei publice asupra gravei îor si
------------------------------------------------------ -------------------------------- -------------------- ------------- Ml ..... ................................................................................................................................................................................. ............................... ...................... tuaţii, ca urmare a preturilor deri
baza militară engleză din Aden con-
zorii pe care le obţin pentru produ-
UN SUCCES AL POLITICII LENINISTE tul are un caracter deschis, oferind N A TO. si tărlte participante la Tra «ele lor. plată, Intermediarii vlnd legu
Este demn do subliniat că Trata
Pe
tatul de la Varşovia aşa cum a pro
şi altor târî posibilitatea do a adera pus Uniunea Sovietică. La Geneva, Creşte numărul mele si fructele la preturi cu de două
DE COEXISTENTĂ PAŞNICĂ la el si constituind implicit o ohe- ţa celor 18 pentru dezarmare, Jo- greviştilor în Asturia sau chiar trei ori maî mari dedt pre
la
Conferin
reprezentantul
Braziliei
mare adresată tuturor guvernelor de
turile cu care le-au aohlzltlonat dc
a îmbrăţişa ideile sale si spiritul In
care a fost conceput, sue de Castro, a declarat că tara sa MADRID 26 (Agerpres). — Ia producători, care nu-sl pot acoperi
continuă să susţină Iniţiativa ei luată
Opinia publică din lumea înlreagă în această direcţie au fost sprijinite voarea forţelor păcii sl socialismu De şapte zile sînt In grevă minerii nici măcar cheltuielile.
semnarea
ulterioară
Parafarea
si
a primit cai satisfacţie ştirea para activ de ţările socialiste, de forţele lui, în frunte cu sistemul socialist a Tratatului este numai un Început. împreună a» alte patru ţări latino din Asturia (nordul Spaniei). Gre
fării 16 Moscova a Tratatului privi progresiste, iubitoare de pace din mondial al cărui potenţial material Este necesar ca eficacitatea lui să americane In vederea denudearizărit
continentului sud-american.
tor la interzicerea experienţelor cu lume. si moral este în continuă dezvoltare. se manifeste concret prin acţiuni In lupla amplă care so duce în tn* viştilor II s-au alăturat muncitorii de
eima nualeaiă in atmosferă, In spa Tratatul poale genera efecte prac la trei uzine aîe societăţii „Indus
Prin reprezentanţii săi cei mai au care să transpună în realitate ideile treaga lume pentru însănătoşirea re Represiuni colonialiste
ţiul «o«mic si sub apă. Asa cum torizaţi. poporul nostru a militat tice imediale prin interzicerea expe laţiilor Internaţionale, pentru redu triaş Asturlanas de Meres". In pre
se arată $1 în comunicatul dai pu rienţelor cu arma nucleară în atmosfe ce stau la ba/a acestui prim pas zent, numărul greviştilor a crescut Ia fn Somalia franceză
perseverent pentru interzicerea ex făcut pe colea lungă sl dificilă ce cerea treptată a poverii înarmărilor
blicităţii, acest Tratat „constituie un
perienţelor cu arme nucleare, pen ră, spalibl cosmie.şisub apă. El are .şi duce spre înlăturarea războiului din Si pentru a elimina pe această cale f 1.500 de persoane. Autorităţile Iran*
prim pas important spre destinderea a semnificaţie politică pozitivă. Apli CAIRO 26 (Agerpres). —
tru realizarea ansamblului de măsuri viata popoarelor. Viata cere ea Ia pericolul unui nou război, trebuie chlsle slnt serios îngrijorate sl ame
încordării internajionale $i Întărirea carea prevederilor sale va înlătura Referlndu-se la o ştire din Djlbutl
care să ducă to dezarmarea gene prevederile actuale ale Tratatului să zăgăzuite eforturile furibunde depuse
păcii'*. El este o nouă confirmare ninţă pe minerii grevişti. (Somalia franceză) corespondentul
rală si loială HI află ast.Tzi cu sa pericolul infectării acestor meri ii cu te adauge toate celelalte măsuri ne în sens conlrar dc acele cercuri ul-
a eficaritătii metodei tratativelor Sn căderi rad r tive ale căror efecte agenţiei M E N. transmite din Moga-
tisfacţie despre acordul la rare s-a cesare pentru ca obiectivele nobile trareactionare din tarile occidentale
rezolvarea problemelor Internationa discîo că autorităţile coloniale fran
ajuns la Moscova. Promovînd în nocive asup a generaţiei actuale $i pe care le formulează să poală fi ale căror interese sini strîns legale
le litigioase, o ilustrare a caracte niod consecvent o politică de co a celor viiio.«re au fost adesea sub de intensificarea cursei înarmărilor, ceze Intensifică politica de teroare $1
rului leelist si constructiv al prin liniate ca fiind pe cit de grave, pe realizate. Una din acestea e$le fi Procesul unor ofiţeri represiuni împotriva participanţilor
existentă paşnică şi de relaţii mul reşte necesitatea ca sfera de acliune de înlelirca producţiei de arme
cipiilor coexistentei paşnice. Acest rtlit de imprevizibile. Respectarea şl ia mişcarea do eliberare naţională din
tilaterale cu toate ţările. Republica a Tratatului să se extindă şi asu nucleare. După cum relatau ziarele complici ai O.A.S.
prim pas este de natură să contri extinderea acestui Tratat asupra tu Somfllin franceză.
Populară Roinină a subliniat perma pra experienţelor subterane cu arme americane, chiar în timp ce oficia
buie la crearea unui climat favora turor experienţelor nucleare, va putea în uitimotc două luni. scrie cores
nent necesitatea şi posibilitatea fo Dticleare care. asa cum au demon lităţile administraţiei k'ennedy dureau PARIS 26 (Agerpres). —
bil continuării eforturilor pentru In deveni o barieră în calea perfecţia- pondentul. colonialiştii francezi au
losirii melodei tratativelor în solu strat in repetate rîndnri delegaţii tratative !a Moscova, aceste cercuri Agenţiile de presă anuntâ că la
terzicerea tuturor experienţelor nu niirii şi înmulţirii armelor nucleare, arestat un mare număr de luptători
ţionarea oricăror prebteme interna URS S. si ai celorlalte ţări socia au încercat să creeze în jurul trata
cleare s» pentru obţinerea de pro un prim pas spre dezarmarea gene J Paris sfnl judecaţi cinci olMeri ai pentru eliberarea naţională $1 acti
ţionale litigioase. liste ca si oameni politici si savanţi tivelor şi al oricăror eforturi vii
grese în rezolvarea problemei dezar rală şi totală toare pe aceeaşi linie, o atmosferă armatei franceze. împreună cu lostul vişti sindicali din Somalia franceză
După cum a arătat preşedintele ralificali chn chiar ţările occiden
mării generale $1 totale. Este pozîliv faptul că în Tratat sînt dr neîncredere şi suspiciune In ace colonel Pietre Chaleau-Jobert, care Autorităţile coloniale au concediat
Consiliului de Stat al R P. Romine. tale slnt. la nivelul actual al ştiin
Exprimlnd părerea unor cercuri menţionate probleme si obiective de laşi spirit negativ a fost primită în aproape 20 de funcţionari de stat,
Gheorghc Glicorghiu-Dcj, ap coirrea ţei si tehnicii, uşor delectabile fără sînt acuzat» că au fosI în teqăturâ
politice lucide din capitala SU A, se lucidă <i actualei 6ituaiij internaţio mare însemnătate a căror rezolvare a mai fi necesare inspeclii la fata cheierea Ir-il.ilului şi în unele cercuri cu membrii organizaţiei armate se* ecuzîndu-l că fac parte din mişca
natorul H. Humplirey (democrat), a poate avea o înrîurire binefăcătoare influente do ta Bonn. Încă înainte de rea dc eliberare naţională.
nale ..cere din partea tuturor guver locului.
declarat că Tratatul realizat la Mos asupra evoluţiei viitoare a situaţiei a da publicităţii orice reacţie ofi crete (O.A.S.I. a cărei căpetenie se A»i toritătile franceze, subliniază
nelor si conducătorilor rlc state .»ă Opinia publică mondială cere să
cova „va reprezenta o bază fericită internaţionale. Astfel, in preambulul cială a guvernului, ministrul vrşt- ascunde In Spania. corespondentul, speră să lichideze
monifesle un înalt simt de răspun se meargă Înainte pe colea care a
pentru noi tratative între U.R.S.S. dere. chibzuinţă $i Măpîid v de sine Tratatului se subliniază că realizarea german de război. Hasscl ca de alt Ei au mărturisit in faţa Curţi» că conducere-T forţelor patriotice, tncer-
st S.U.A. in legătură cu alte proble cit mai grabnică a unui acord ni pri îost deschisă, să se întreprindă noi fel si colegul său francez ministrul
tn abordarea problemelor inte.‘raţio flcliuni spre dezarmarea generală anul trecut bandele O.A.S. au primit cînd să preia controlul asupra des
me politico si economice importante" nale. să dea dovadă de răbdire şi vire la dezarmarea generală şi to de externe Conve de Monrville, s-a făşurării alegerilor caro vor avea og
$i a arătat că este necesar ca între cele tală. constituie un tel principat al si totală, sliindn-se că interzicerea qrăVt <ă declare că acest tratat nu sarcina să încerce organizarea unor
perseverentă pentru a rezolva p#* experienţelor nucleare nu Înseam
două tlrl să se stabilească o mai celor trei puteri si se arată că un va avea nici o influentă asupra pla. crime împotriva securităţii statului. 1n noiembrie.
calea tratativelor toate problemele nă încă încetarea cursei înarmărilor
hună înţelegere reciprocă. La Lon asemenea acord ar pune capăt mrsei nurilor proprii de înarmare.
litigioase, în orice parte a lumii, să
dra, după alierea Ştirii des răspundă cu /spirit de înţelegere si în* înarmărilor st ar înlătura factorii Aşa cum a arătat N. S. Hruşoiov, Pericolul pe care îl reprezintă ac-
pre parafarea Tratatului, premierul stimulatori ai producţiei $1 experi în interviul acordai ziarului „Prav- tivitalea cercurilor imperialiste aqre- Un Sobby“ portughez în S.U.A.
îelopciune năzuinţei supreme a po
Macmillan a lăeut o declaraţie în Ca mentării tuturor tipurilor de arme, da" si ..Izveslia", „este nevoie să se sive, necesitatea de a se împiedica M
poarelor de a vedea instaurată o
mera Comunelor în «are a subli inclusiv a armei nucleare în acelaşi depună noi eforturi care să ducă accesul revanşarzilor vestgermani WASHINGTON 26 (Agerpres). — dolari pe săplămînă din partea au
pace trainică". Ghidindu-se după a-
niat că Tratatul „are nu numai o preambul cele trei puteri semnalare pas cu pas Ia consolidarea păcii, la la arma nucleară răspîndirea aces După cum reiese din relatările torităţilor portugheze prin interme
ceste principii în întreaga «a poli*
valoare prin sine însuşi, dar cu îşi proclamă năzuinţa de a obţine înfăptuirea măreţului vis al omenirii tor arme implicată în planul de creare age>ntiei Associated Press, un „lobby" diul firmei amrrirane „Selvage and
ticS externă tara noastră s-a afirmat
prinde şi mari speranţe înlr-un nou interzicerea pentru totdeauna a tu — dezajmarea generală si totală". a forţelor nucleare multilaterale ale portughez desfăşoară o amplă activi Lee" Retribuţia pe care o primeşte
ca o for|ă activă în slujba interese
progres în viitor". 1 turor exploziilor experimentale cu In aceeaşi seară in care premie NATO., impun continuarea cu $1 tate în Statele Unite în favoarea po O’Neill nu a lost precizată, dar s-a
lor păcii si securitajîl Internatio
De 18 ani, din rpomentul în care armo nucleară, precum si hotărîrea rul Macmillan făcea în Camera Co mal multă vigoare a luptei pentru liticii coloniale a Portugaliei în Afri stabilit că el participă la activita
nale, $i va face totul ca începutul
a fost aruncată asupra Hiroşimel, de a continua tratativele in acest munelor declaraţia citată. opoziţia realizarea treptată a dezarmării ge ca. („Lobby" este denumirea dată în tea ..Lobby-ului" în mod frecvent.
marcat prin Tratat să fie urmat de
prima bombă atomică st s-au aflat scop. laburistă punea deja problema unor nerale si totale, singurul mijloc rlc engleză diverselor grupuri care re Astfel din însărcinarea acestui „Lob-
alte acţiuni constructive în aceeaşi
efectele îngrozitoare ale acestei In spirilul acestor angajamente paşi care să dezvolle primele succe asigurare a păcii si securităţii lumii. prezintă anumite interese, practicinrl by" el a rostit tn octombrie In Ca
direcţie.
arme, mase din ce în ce mai asumate. la Moscova s-au discutat, se obţinute în domeniul interzicerii Dacă popoarele vor acţiona cu ho- traficul de influentă şi alte metode mera Reprezentanţilor o cuvîntare rle
In însăşi tSrile occidentale forte
largi din lumea Întreagă -s-au ridicai de asemenea, propunerea sovietică experienţelor nucleare. Şeful parti tărîre pentru consolidarea $i lărgirea deobicei ilegale). Activitatea acestui apărare a politicii colonialiste portu
din cc în ce mai puternice s-au ri
la luptă penLru înlăturarea primej cu privire la un pact de neagresiu dului laburist. Harold Wilson, a ară succesului obtinut prin parafarea Tra „Lobby" este oondusă de un anume gheze în Africa s» a pus la dispo
dicat la luptă pentru oprirea cursei
diei unui război termonuclear: De- ne intre participanţii Ia Organizaţia tat că în prezent se conturează po tatului privitor la Interzicerea expe Martin Thomas Camacho. avocat a- ziţia „lobby-ului" propriile sale bi
nebuneşti a înarmărilor nuoleare.
punlnd o neobosita activitate pen tratatului nord-atlanlic şl participan sibilitatea unul progres în ce priveş rienţelor cu arma nucleară 1n at mcrîcan dc origină portugheză, şi rouri din Washington.
pentru a obţine din partea guvernelor mosferă, spaţiul cosmîo sl sub apă,
tru Bpărarea păcii şl asigurarea secu ţii la Tratatul de la Varşovia, pre te realizarea planului de creare a sprijinită de Thomas Pam O'Nell] ju S-a stabilit, de asemenea, că firma
lor o atitudine maî eonslructivă care
rităţii Internationale, Uniunea Sovk*- cum sl alte măsuri îndreptate spre unor zone denuclearizate. Iar deputa noi succese vor pulea fl asigurate nior, membru democrat al Camerei „Selvage and Lee" primeşte din sur
să tină seama de Interesele proprii
tică a propus încetarea experienţe slăbirea încordării consemntndu-se tul Mendelson a declarat că este pe calea care duce la eliminarea pen Reprezentanţilor din partea statului se portugheze aproximativ 500000 de
lor lor popoare Parafarea Tratatu tru totodcauna a războiului sl spre
lor eu arme nuoleare şl a inolus oportunitatea continuării discuţiilor Massachusetts. Ancheta pe care a
lui de la Moscova ilustrează schlm* necesar ca Tratatul de la Moscova dolari pe an, 6umă cheltuită, dupfl
această cerinţă în toate propunerile în această problemă în stopul rea un viitor de pace si progres. efectuat-o o comisie a Congresului
bările profunde intervenite în ultimii să fie completat cu un tratai de nea RIANA LUPU american a stabilii că Camacho pri toate probabilităţile, pentru sprijini
*de de dezarmare generală şi to lizării unui acord satisfăcător pen
tale. Acţiunile concrete ele UR.SS. sn! pe arena internaţională In fa- tru toti. gresiune Intre ţările membre ale Comentator Agerpres meşte pentru serviciile sale 400 de rea aotlvllătll „lobby-ului". !
jtţdadla gl fedmlaisiîatle ziarului str. 6 Marile ar-9, teleîoa 18 86, 12 75, 15 85, 20 78. Taxe Dlflttlă Îd omaerfiT conform aprobării Direcţiei 'Generala P.T.T.R' or. 263.328 din fl ooîemhrfo 1949. — Tiparul î Intreprlnderee Poligrafica Hnnedoarfty®jpfţ