Page 91 - 1963-07

Nr. 2669 ORUMUl SOCIALISMULUI Pag. 3

Aşa a fost începutul _

Un miner Încă tînitr, cu fa fa lu­ utilajelor fi uneltelor dc lucru, nu
minată dc o Intuire inteligentă, f>ă- munceau cu ti agere dc inimă. Sc ce­
lrnn:ătoarc. Vulbcrca fină dc căr­ De vorbă cu minerul reau. deci. multe de făcut. Cu ce
bune afternută ftesle obraji nn rcu- ele la ... plug să înceapă ? A căutat mai întiî să
f c f l c su-i ascundă trăsături Ic care cunoască temeinic condiţiile locului
exprimă energie, botărîre, voinfă. de muncă, mecanismele, oamenii, mai
Andrei Lucaci este afa cum a ie- ales oamenii. S-a consultat cu to(i
fit din flit. După o :i dc muncă, in ..Andrei Lucaci a (trimit noua comuniţtii din brigadă, apoi cu biroul
adine nu paie insă obosit fi nici sarcină Şi-a lăsat brigada (te care o organizaţiei de baiu fi conducerea
grăbii si răspunde cu plăcere la în­ condusese (tină atunci, fi care olt- sectorului. A trecut după aceea la
trebări.
finea succese frumoase in scama al- o mai bună organizare a lucrului,
— Intr-o dimineaţă. prin februa­
a repartizat mai judicios oamenii pe
rie — pnvcslcfte Lucaci —■ am fost
chemat la tava laţul director, ,,l(i schimburi ţi fie locurile dc muncă,
fir opun să mergi la plug" — mi-a înc rediu (tivi fiecăruia sarcini preci­
spus cl cînd uni intrat in birou se In aceasta privinfă l-a ajutat
Ştiam că plugul este o tnafinu mo­
să iasă din grcutăfi biroul organi­
dernă. folosită în minerii prnfrn tă­
ierea cărbunelui in abatajele fi na­ zaţiei dc bază care a repartizat în
tale din straiele subţiri. Mai ftiam brigadă încă vreo ci/iva mineri co-
că în abatajul in care se experi­ munifti In senil timp s-a asigurat
menta acest ,.plug" mai lucraseră câţi­ ca in (iccme schimb să lucreze S-4
va f r [ i de brigăzi, fără să ob/ină
comunişti. Cn toate acestea, unii din­
rezultatele dorite Dc acrea — să
tre mineri jovăinu, sc indoiau dc suc­
spun cinstit — mă cam feream...
ces. altora le era teamă că dacă
Nu cred cu există miner căruia su-i
se indcplinc;lc planul fi se aplică
facă plăcere compromiterea. „Tova-
cn succes iniţiativa sc va mări nor­
IN ABATAJ. r ă f c director, oriunde m - a f i trimis
ma. Organizaţia de bază s-a ocupat
fiină acum. m-ani dus dar aici... nu
Cu multă grijă dc lămurirea acestor
mă duc. Nn vreau să mă foc de ru-
Creşterea productivităţii finr,. . ..Uite cc-i. " Şi Andrei Lu­ oameni. N-a (ost zi în care unul
a
S-a născut o inifiativă preţioasă muncii în sectorul SV B caci pnvcstcftc cum directorul minei * din tovarăfii loan Nclcga, secreta­
i-a explicat ce însemnătate are fo- [ţ rul organizafici dc bază. Dumitru
in urma aplicării Scenica, locţiitorul său, ori Dionisie
Creşterea vitezelor dc avansare In baza fluxului tehnologic, muncito­ derea acestei iniţiative .şi in alte aba­ losirca deplină a tehnicii moderne j
lucrările miniere constituie una din rii liind specializaţi In toate opera­ taje frontale. cum se poate realiza in acest fel Ambruf din biroul organizaţiei de
principalele căi de sporire a produc- ţiile din abataj (răpire, ridicarea grin­ Iniţiativa a fost însuşită Iu cursul iniţiativei „Gouâ fîşii sm cina trasată dc Comitet al regin- f j (o-mrâf fi s-a prezentat la noul bază să n,t treacă prin acest abataj.
livităţii imincil in industria extrac­ zilor, manevrarea Impingătoarclor, su­ celui do al doilea trimoslru şi de n Prima suptă mină a fost foarte grea
oc
tiva — sarcină Importantă trasată de pravegherea plugului Iu hotarul res­ echipa condusă dc Ghcorghc Isai, de cărbune în 24 ore“ nai de partid de a se obţine j ,/<. Nu i-a fost ufor. Lo- Apoi.. lucrurile s-an urnit din loc.
cel dc-al Ill-lea Congres al Partidu­ pectiv) conform graficului de organi­ care lucrează în abatajul din panoul ciclu dc avansare de ..2 f i f i i dc cu [ ,f , niiiiio7, oamenii ii erau necii-
(
Munca a început să meargă. Luna
lui Muncitoresc Romln. zare a muticii. 2 stratul 18 Est, şi care a obţinut in cărbune in 21 ar*" în abatajele. , „,c. Chiar dc la prima vedere,
wsc
Sub îndrumarea organizaţiilor dc Aceste măsuri au losl larg dezbălulc prima lună o avansare dc 43 m.l. frontale, cc măsuri tehnico organiza- m „/^ ^ ,/* f, i „„ ptă- februarie a fost încheiată cu n avan­
s tti nnir
partid, conducerile exploatărilor mi­ de cadrele din conducerea tehnică a laierca cărbunelui lăcîndu-sc cu ha- sare de 27 metri, martie cu 37 me­
torice se vor lan în acest scop. cam at( Utilajele se defectau des. Cui­
niere din acest bazin carbonifer se minei cu conducerea sectorului IV veza. tri. aprilie cu peste 47 metri. Obiec­
va trebui organizată munca in aha- u nu acmda attnfic bu­
străduiesc să folosească din plin teh­ B şl şefii de brigăzi din acest sector. In prezent, se lac pregătiri pcnlru (cn uicanil( tivul „două f i f H de cărbune in 24
nica modernă, metodele dc muncă mal Conducerea brigăzii din ahalitjul aplicarea iniţiativei in abatajul frontal la je. „7c cunosc bine fi ea miner, „ mecanismelor licn-
nci
productive, să organizeze mal bine frontal din stratul 18 Esl, panoul I, condus dc minerul comunist loan fi ca om. Ştia ce fiati fi am tontă ;/ t , lia .,sport aure. craterele nu mer­ ore" a început să sa realizeze cu
:
munca In abataje pentru a obţine ran­ care urma să treacă la aplicarea ini­ Popa din sectorul II. unde se experi­ ii,crederea că nu ic vei {ace dc ru- „ euU f „ w /„ aa tnf /)m/ , t succes.
. i
damente superioare, In scopul satis­ ţiativei, a fost încredinţalâ, la înce­ mentează susţinerea metalică ru ianuarie . . 1,125 i/posl ţine. l(i doresc succes!" — n in- unii mumitoii din abataj nu ilcpu- Afa a fost începutul...
facerii nevoilor dc cărbune mereu putul acestui au, unuia din cei mai grinzi in (onsolă pentru straie groase,
sporite ale ţării. buni mineri din sector — comunistul sub tavan artificial. chciat dircetoinl. ncau suficient interes în îngrijirea M CRISTKSCU
Din .această frâmlntare a minerilor Andrei Lucaci. Aşa cum nr-a declarat şciul februarie . . 1,227 t/post
s-a născut la Lupcni Iniţiativa dc-a Comitetul dc partid al minei şi bi­ minei, Iov, Nicolac Nicorici, piuă la
se extrage din abatajele frontale roul organizaţiei de bază din sector au sfirşilul celui de al Ill-lea trimestru 1963 martie . . . . 1,320 l/post
două Uşii de cărbune in 24 orc. urmărit îndeaproape întreaga muncă din acest an numărul abatajelor tron­
desfăşurată pentru aplicarea acestei
La această exploatare, peste 50 la talc care- vor aplica iniţiativa „două
sulă din producţia totală se reali­ iniţiative, au îndrumai conducerea li.şil dc cărbune fn 24 dc ore" va aprilie . . , , . 1,425 t/post O parte din brigada Iui Cu foafă căldura
zează in abataje cu susţinere meta­ tebnlco-adiolnistrativă să asigure con­ creşle la 7. Extinderea acestei me­ Andrei Lucaci discuta in IQO
lică, Iar In sectoarele II, III, IV A diţii necesare pentru buna desfăşu­ tode de lucru lărgeşte simţitor po­ faţa graficului despre re­
şi IV B susţinerea metalică a tost rare a muncii în abataj, dotarea lo­ sibilităţile exploatării miniere Lupcni mal , , , , . 1,539 t/post zultatele obţinute in urma Biroul organizaţiei noastre şi-a le. In acelaşi timp, membri şi
cxlinsă la toate abatajele Ironlale. Ca cului dc muncă ou utilajele, sculolo aplicării iniţiativei. dat seama dc la început că in­ candidaţi dc partid ca loan Boa-
urmare a scurtării timpului de lu­ şl materialele necesare, ctccluarea de a spori productivitatea muncii. troducerea şi extinderea iniţiati­ ru, Vasilc Ciobrca, Marţian Vîn-
cru la lucrările dc montare şl redu­ transportului muncitorilor ca el să vei „două fîşii de cărbune în lu şi alţii, cu un nivcL ridicat de
tacă schimbul la locul dc muncă,
cerii forţelor de muncă necesare pen­ 24 orc" la abatajele frontale, ini­ calificare, s-au ocupat îndeaproa­
aprovizionarea cu vagonclc goale ctc. rs- ■
tru transportatul materialelor tn ţiativă caic se bazează pc folosi­ pe de minerii mai tineri din aba­
aceste abataje, productivitatea muncii Minerii dc aici, în frunte cu co­ - îi rea tehnicii moderne şi pe or­ taj învăţîiulu-i cum să muutias-
f iŞk
a crescut In prima jumătate a aces­ muniştii, au muncit cu abnegaţie ganizarea cît mai perfectă a că noile utilaje, cum să le în­
tui an cu 15 la sută, pentru sporirea vitezei de avansare te muncii, necesită o activitate pli­ treţină şi să muncească discipli­
Tn cadrul măsurilor luate pentru conform graficului stabilit. In luna dfBjm m nă de răspundere, susţinută din nat pentru a obţine cu ele re­
introducerea tehnicii noi tn scopul martie s-a realizat o viteză dc partea organizaţiei de bază şi zultate cît mai bune.
obţinerii unor indici tehnlco-ccono- 37 ni Iar în aprilie de 47,9 ra a tuturor comuniştilor. O altă cerinţă caic sa ridi­
raici superiori, abatajul frontal reali/.îndti-se în general 2 m.l. pe *1. \\ Cînd sa pus problema intro­ cat in legătură cu aplicarea ini­
din stratul 13 Est, panoul 1, a tost In Umile mal şi Iunie brigada a con­ ducerii mijloacelor tehnice mo­ ţiativei a cousli.luit-o organiza­
dotat cu un plug dc cărbune, susţi­ tinuat să realizeze o viteză de avan­ IM deme pentru a sc obţine o avan­ rea cît mai completă a procesu­
nerea fiind realizată cu st fi pi hidrau­ sare sporită, In ciuda unor greutăţi |kT-- sare mai rapidă prin extragerea lui de producţie şi a lucrului în
neprevăzute, reuşind în cea mai mare
lici şi grinzi In consolă. a „două fîşii de cărbune în 24 abataj. Conducerea sectorului a
Iii taza de experimentare a acestor parte a zilelor să realizeze două lişll orc", unii - mineri şi chiar teh­
utilaje fn acest abataj lung de peste In 24 de ore. nicieni au manifestat neîncrede­ fost îndrumată să îmbunătăţeas­
că măsurile telmicoorganizatori-
100 dc □)., grosimea stratului fiind de Prin sporirea vitezei de avansare, re, susţinhul că „nu-s condiţii ce, sa creeze condiţii bune de
1.40 m $1 duritatea cărbunelui me­ ca urmare a aplicării Iniţiativei două de zăcămîut corespunzătoare".
die, viteza de avansare a crescut de lişll pe zl, productivitatea muncii In Atitudinea aceasta era oarecum numea punerilor, să îmbunătă­
la 11.5 ni lunar în august 1002 la 23 acest abataj a crescut de la 1,7 tone/ explicabilă. Sectorul nostru a ţească asistenţa tehnică, să asi­
incIri lunar In noiembrie acelaşi an. post, cînd armarea se făcea in lemn, fost mult timp sub plan iar une­ gure o aprovizionare corespun­
Organizaţia de partid, rondurcrca teh­ cu tăiere cu explozivi şl ciocane de le încercări de introducere a zătoare cu vagonete goale şi ma­
nică a sectorului, minerii din acest abataj, la peste 8 tone post clnrt s-a unor tipuri de combine carboni­ teriale, ca minerii să poată fo­
abataj nu s-nu mulţumit insă cu Introdus plugul şl transportorul blin­ fere n-au dat rezultate din cau­ losi din plin timpul dc lucru.
aceste rezultate. In scopul sporirii dat, mecanlzîndu-se astfel tăierea, Io- ză că acestea erau intr-adevăr Toate acestea, precum şi alte
vitezei dc avansare, la Indicaţia or­ cărcarea şl transportul, susţinerea 13- necorespunzătoare condiţiilor de măsuri au contribuit ca iniţiati­
ganizaţiei de partid, conducerea sec­ ctndu-sc ai stllpl hidraulici şl grinzi zăcămînt din sectorul nostru. va să fie aplicată cu succes.
torului a preconizat luarea unul şir in consolă. Chiar şi la introducerea plugu­ Ţinîndu-se seamă de aceste
dc măsuri menite să asigure extra­ Po baza experienţei acumulate şl a lui dc cărbune sau ivit unele rezultate, în sector s-au luat mă­
gerea a două lîşil de cărbune pe z) rezultatelor obţinute, conducerea mi­ greutăţi de ordin tehnic. Tn con­ suri ca iniţiativa să fie aplica­
printre rare: organizarea lucrului pe nei Lnpenl s-a preocupat de extin­ tă şi în abatajul în caic lucrea­
ducerea activităţii economice şi
1
în orientarea muncii politice dc ză hngada condusa de Gheor-
masă, biroul organizaţiei de ba­ ghe Isai, unde există condiţii
ză din sector a ţinut seamă de corespunzătoare. Experienţa do
în sprijinul noilor iniţiative., acest lucru. Prin mijloacele şi aplicarea iniţiativei în abatajul
bhulită în munca depusă pentru
metodele muncii politice s-a ară­
tat în mod convingător, docu­ Iui Andrei Lucaci ne-a fost de
un real folos. Pc baza acestei
mentat că introducerea noilor experienţe, organizaţia de bază
muncă politică vie utilaje — a stilpllor hidraulici .'-a îngrijit ca pc lini.2 tehnică
şi a grinzilor în consolă, a plu­
gului de cărbune şi transporto­ să sc ia măsuri pentru scurla­
rului blindat — a fost temeinic ica timpului dc ruculirc (apro­
A fost un timp, destul de în­ cător, să îmbunătăţească mun­ cc priveşte calitatea cărbunelui folosite dc minerii din brigada cc urmează la abatajele conduse studiată dc specialiştii noştri şi piere a transportorului blindat de
delungat, cînd colectivul minei ca politică în îîndul minerilor. şi preţul dc cost ? S-au luat mă­ lui Andrei Lucaci pcnltu apli­ de minerii loan Popa, Andrei că ea uşurează munca mineri­ frontul de cărbune), pentru in­
noastre reuşea cu greu să-şi rea­ Sectorul III este un exemplu suri ca experienţa celor mai bune carea acestei iniţiative preţioase. Nagy, Alexandru Furo din sec­ lor, crcîndu-le posibilităţi pen­ troducerea iluminai ului electric
lizeze sarcinile dc plan. Este ade­ in această privinţă. Sc ştie eă, brigăzi din scclor cum sînt eclc Agitatorilor din sectoarele în torul 11, Sabin Ghioancă, loan tru obţinerea unor randamente fix din 6 în 6 metri, pentru asi­
vărat, multe brigăzi şi chiar une­ nuiltă vreme, acest sector cu o conduse de fraţii Sabin şi Ton caic urmează să fie extinsă Ghioană, Petic Constantin din superioare. Tehnicieni comu­ gurarea cantităţii necesare de
le sectoare, desfăşurau o acti­ mare pondere in producţia ex­ Ghioancă, Petre Constantin şi această iniţiativă li s-a vorbit sectorul III şi altele. nişti ca Dumitru Seră rea, Ere- stîlpi hidraulici, grinzi în conso­
vitate rodnică, îşi depăşeau cu ploatării, era codaş. Comitetul altele, să fie studiată dc către despic metodele noi dc exploa­ Aviad ia vedere această pers­ mia Kbncs, Dionisie Ambmş au lă ctc.
regularitate angajamentele luate de partid a sprijinit organizaţia conducerea tehnică şi dc către tare cum sînt : armarea cu slîlpi pectivă, comitetul de partid a in­ fost antrenaţi să explice mine­ Comitetul sindical dc secţie,
în întrecerea socialistă. Altele dc bază din sector să-şi întăreas­ sindicat şi generalizată pe în­ hidraulici şi grinzi în consolă, dicat birourilor organizaţiilor dc rilor din brigada lliî Andrei Lu­ organizaţia dc bază U.T.M. şi
însă nu-şi realizau sarcinile de că rîndurile prin primirea în treaga mină tăierea cu plugul dc cărbune şi bază din aceste sectoare să in­ caci în ce constă noua iniţiati­ alii Iactori au fost antrenaţi să
plan, frînînd activitatea întregii parlid a celor mai buni mineri, In luna mai, comitetul de haveza şi transportul cu crate­ struiască agitatorii cu probleme­ vă, valoarea ci,, cum trebuie să desfăşoare o largă activitate ca
exploatări. Ieşirea din această a ajutat-o să dezbată cele mai partid al minei a analizai în lu­ rele blindate. Ei au putut ast- le tehnicii noi şi să asigure popu­ sc muncească nenim respecta­ experienţa lui Andrei Lucaci să
situaţie a dat multă bătaie de importante probleme ale activi­ mina planului dc măsuri elabo­ 1 cl să desfăşoare muncă de lă­ larizarea largă a experienţei acu­ rea ciclurilor şi obţinerea vite­ lie cunoscută de minerii din bri­
cap organizaţiei noastre de tăţii sectorului, îndeosebi cele rat dc biroul Comitetului regio­ murire bine documentată din mulate de brigada lui Andrei zei de avansare prevăzuta. Mun­ gada lui Isai. Şeful brigăzii, şe­
partid, comuniştilor, conducerii legate de creşterea productivi­ nal dc parlid cu privire la creş­ punct dc vedere tehnic si con­ Lucaci. citorii din toate eelc ?> schimburi fii dc schimb, agitatorii au fost
minei. De ce în uncie brigăzi se tăţii muncii în toate abatajele, terea produc livităţii muncii la cretă în nndul minerilor din bri­ Desigur, noi nu am făcut to­ au fost instruiţi cu sarcinile pri­ puşi să vadă practic cum mun­
obţin productivităţi ridicate, iar să repartizeze membrii săi la minele dc cărbuni din Valea găzile în care-şi desfăşoară acti­ tul pentru extinderea experien­ vind creşterea productivităţii ceşte brigada Iui Lucaci In ace­
in altele se lucrează cu randa­ locurile de producţie hoLârîtoarc, Jiului, cum pot li obţinute ran­ vitatea. La staţia de radio licăre, ţei înaintate şi, îndeosebi, a me­ muncii, extinderea armării me­ laşi timp Lucaci s-a deplasat în
mente foarte scăzute ? Această să ia măsuri pentru a fi promo­ damente mai mari la mina noas­ la cursurile dc calificare şi ridi­ todelor de muncă folosite de bri­ abatajul vecin arătînd Punerilor
problemă a făcut obiectul mul­ vaţi în fruntea brigăzilor şi echi­ tră. Problema principală a fost care a calificării, la club clc., găzile care aplică cu succes ini­ talice cu stîlpi hidraulici şi grinzi cum reuşeşte cu tovarăşii săi
tor analize şi al dezbaterilor în pelor cei mai buni mineri co­ următoarea : cum putem ajun­ s-au tăcut expuneri despre va­ ţiativa „două fîşii dc cărbune în în consolă, introducerea tran­ dc muncă să extragă două fişii
adunările dc partid, consfătuirile munişti, ridicaţi din punct de ge mai repede ca în cît mai multe loarea noii iniţiative, fiind atraşi 24 orc" la abatajele frontale. sportorului blindat şi a plugu­ pe. zi.
de producţie, şedinţele tehnice. vedere politic şi cu pregătire abataje frontale să sc extragă la această activitate cadre teh­ Gazetele de perete, agitaţia vi­ lui de cărbune.
Concluziile care s-au desprins profesională corespunzătoare. Nu „două fîşii dc cărbune în 24 de nice cum sînt inginerii Ghcorghc zuală susţin încă slab noua ini­ Extinderea iniţiativei ta un nu­
din aceste analize au devenit este cazul să mai arăt că secto­ orc"? In lunile trecute brigada Giuglca. Dumitru Oprîş, Tcodo- ţiativă. Dc asemenea, la club Folosirea cît mai deplină a măr cît mai marc dc abataje,
clare: dacă condiţiile de zăcă­ rul III a devenit sectorul cu cele condusă dc minerul Andrei rcscu şi alţii, precum şi minerul s-au organizat puţine manifestări acestor utilaje moderne, respec­ calc principală dc creştere a
mânt, de exploatare, de aprovi­ mai bune realizări nu numai pc Lucaci şi apoi cca condusă de Andrei Lucaci Despic iniţiativa în legătură cu această iniţiativă. tarea riguroasă a ciclurilor, a productivităţii muncii, a devenit
zionare eiau în general asemă­ mină, ci şi pc ţară. Acest lucru Gheorghc Isai, nu aplicat cu s-a vorbit dc asemenea la in­ Sîntcm convinşi că îmbunătăţind ridicat cu seriozitate problema o cauză a tuturor omuniştilor,
nătoare, ceea ce nu era peste tot este binecunoscut acum. succes această iniţiativă, contri­ struirile secretarilor organizaţii­ in con mutare activitatea pentru calificării. Sc ştie că pentru fo­ a întregului colectiv care o sus­
la fel, erau componenţa brigă­ Comitetul de partid n-a scă­ buind la obţinerea unor rezulta­ lor dc bază. precum şi în con­ generalizarea experienţei înain­ ţine cu toată căldura. Vom face
zilor, oamenii, îndemînarca, ela­ pat din atenţie acest sector nici te superioare in sectorul IV. B. sfătuirile dc producţie. tate vom obţine rezultate şi mai losirea noilor mijloace tclu cc şi în viitor lotul pcnlru S|>on-
nul, felul lor de a munci. Ţinîiul după ce el a devenit fruntaş. In Ne am propus, ţinînd seama Comitetul de partid, conduce­ bune în mobilizarea minerilor la se cer oameni pricepuţi, cu pre­
seama dc aceasta, comitetul dc noua situaţie, comitetul dc partid de posibilităţile existente, ca rea minei, comitetul sindicatului, realizarea unor viteze de avan­ gătire profesională cît mai bu­ rea vi tezei dc avansare în aba­
partid şi-a concentrat atenţia şi-a pus problema: cum obţine această iniţiativă să fie extinsă în urma studierii temeinice a si sare tot mai mari şi pe această nă. La cursul de ridicare a ca­ taje, pentru obţinerea de randa­
asupra locurilor de muncă ră­ acest sector, după ce a lichidai la un număr sporit dc abataje. tuaţiei abatajelor frontale au bază a linei productivităţi mai lificării sa vorbit pc larg des­ mente tot mai mari.
mase in urmă, a sprijinit orga­ rămînerea în urmă, rezultate Ce am făcut în această privinţă? înalte.
nizaţiile de bază din sectoarele constante din cele mai frumoase Prin folosirea mijloacelor muncii considerat că iniţiativa ,,doiiă fî­ FERDINAND ANA pre caracteristicile noilor utila­ IOAN NELEGA
1
respective să-şi exercite cu mai atît în ceea ce priveşte creşte­ politice am trecut mai întîi la şii de cărbune în 24 orc' ponte secretarul comitetului dc partid je, despre funcţionarea lor, des­ secretarul organizaţiei (le uuză
multă competenţă rolul condu­ rea productivităţii, cît şi în ceea popularizarea. largă a metodelor fi aplicată cu succes în lunile al mloei LupenI pre felul în care trebuie mînnî dio sectorul IV B