Page 89 - 1963-07

PROLETARI DIN TOAIf TA2M f •'NITI-VA

• Grijă permanentă faţă de
îndrumarea organizaţiei U.T.M.;
• La baza recoltelor sporite
— agrotehnica înaintată;
• Zile de tabără
(pag. 2-a)
• In abatajele frontale,
„Două ffşll de cărbune în 24
ore -
(pag. 3-a|
• De peste hotare
(pag. 4-a)

O dată cu mina, la Uri-
câni au crescut mineri har­
nici, pricepuţi stăpinltori ai
adîncurilor de cărbune. Doi
dintre aceştia — fra|ll Vic­
tor şi Dumitru Circiumaru
— au făcut ca numele lor
să fie cunoscut în întreaga
Să fim mai exigenţi, Noi gospodării colective Vale a Jiului. Ei au dovedit
că randamentele pot creş­
te mereu, de la lună la
să manifestăm mai multă au terminat secerişul— gere de inimă şl foloseşti
lună, dacă munceşti cu tra­
răspundere redacţiei sosesc scrisori mai II iile. Cu bu­ nia de stringere a re­ bine înzestrarea tehnică.
adresa
pe
Zilnic,
IN FOTOGRAFIE: fraţii
ne rezultate au mun­
coltei şi în alte uni­
sau comunicări tele­ cit toate cele 6 bri­ tăţi agricole din re­ Circiumaru, mineri la Uri-
Strlnsul la Ump $1 fără pierderi o amintite încă multe. Datorită aces­ canl.
producţiei de cereale oonstîtuie In tora Intr-o singură decadă s-au pier­ fonice prin care ni se găzi de cimp aflate giunea noastră. Zile­
face cunoscitt că noi în întrecere dar mai le trecute au mai ter­ Foto: N MOLDOVEANU
aceste zile preocuparea principală n dut 225 ore bune de lucru. Dacă ţi­
gospodării agricole ales brigada I şi a minat recoltatul gos­
tuturor mecanizatorilor Şl colectiviş­ nem seama că In acest timp combi-
colective au terminat Ul-a conduse de Ihe podăriile colective din
tilor. Prin scrisori ale coresponden­ nele puteau recolta cerealele de pe
ţilor sau telefonic, redacţia este in­ 130 ha, apare si mal mult în eviden­ recoltatul cerealelor. Munlcanu şi loan Pa­ Băcia, Timpa şi Pe-
formată ziLnic despre saiocesele ce tă lipsa de rispundere pe care au Corespondentul nos­ ra. Producţia realiza­ treni, oraşul regional
ee obţin, despre noi si noi gospodării manifestat-o cei din comisia de re­ tru, G H E O R G H E tă depăşeşte cu 400 Deva, Blandiana. ra­ Tratat»8 cu privire 9a interzicerea
colective care. cu sprijinul mecaniza­ cepţie a S.M.T, Alba Iulia. care au RÂU, bunăoară, ne kg la ha pe cea pla­ ionul Orăşlic. Zam,
torilor, au terminat recoltatul păioa- aoordat cu multă usujinlă calificaţi* informează că in ziua nificată. Bampotoc, Sîrbi, Bre­
seîor. vu'l de „reparaţii de bună calitate" de 23 iulie au ter­ Din recolta obţinu­ tea Mureş ană, Şoimttş, experienţelor nucleare în atmosferă,
Recoltarea cerealelor se desfăşoa­ la combine. Un lucru cu totul nead- minal recoltatul griu­ tă, colectiviştii din Lăpuşnic şi Leşnic ra­
ră Intr-un ritm susţinut sl tn raionul mis dacă avem în vedere faptul că lui colectiviştii din Ludoş — precizează. ionul llia ele.
Alba. In vederea bunului mers al din comisia respectivă au făcut parte satul Ludoş, raionul în spaţiul cosmic şi sub apă
acestei lucrări, organele locale de tovarăşi cu o înaltă oallilicarc, cum Iov. Ghcorghe Rău — Acum. în tonte aces­
partid $1 de stat desfăşoară o susţi­ sînt Marcel Nedelou, Inginerul $cl Sebeş Cu ajutorul ce­ au predat pină in pre­ te unităţi şi in mul­
nută muncă politică şl organizatori­ al staţiunii. Adam Petroi. Inginer lor două combine fi zent la baza de re­ te altele se munceşte
că. In baza planului de măsuri întoc­ principal. Petru Popa, şeful atelieru­ cu for/cle proprii de cepţie m contul mun­ de :or la treierlşul Un pas important pe calea destinderii
mit. membrii Comitetului raional de lui, precum si tehnicienii de repara­ care dispun, colecti­ citor S M T . şi a obli­ cerealelor recoltate
partid, al Comitetului executiv al ţii Toma Nemeş şi Simion Sînlim- încordării internafionafe
Sfatului popular raional si ol Consi­ brean. viştii au strins recol­ gaţiilor contractuale manual, la executarea
liului agriodl raional, ou fost repar­ Că tovarăşii din sus amintita co­ ta de griu de pe ce­ 82.640 kg. griu. arăturilor şi la însă­ De cîleva zile urmăresc cu a- lor Unite şi lordul Hailsham, perspective în rezolvarea şi altor
tizaţi pe unilătt, pentru a sprijini misie n-au procedat bine este evi­ le 490 ha cultivate cu Cu bune rezultate a mi n( ar ca plantelor lit­ tenţie comunicatele publicate în ministrul pentru problemele ştiin­ probleme, va constitui un impor­
conducerile accslora tn organizarea dent. Ce trebuie făcut? Singura so­ această plantă in nu­ fost încheiată campa­ ra jet c. presă referitoare Ia desfăşurarea ţei şi tehnicii al Marii Britanii, tant succes în destinderea încor
muncii sl In mobilizarea la lucru a luţie care a rămas, constă In mobi­ tratativelor tripartite de la Mos­ constituie un pas important spic dării internaţionale, în însănăto­
tuturor forţelor de care dispun. Efec­ lizarea tuturor mecanicilor si a ca­ cova în vederea elaborării unui destinderea încordării interna­ şirea relaţiilor dintre state.
tul acestei susţinute munci de îndru­ drelor tehnice de care dispune sta­ acord cu privire la interzicerea ţionale şi întărirea păcii in lumea
mare este oglindit î-n faptul că zil- Alături de toţi oamenii muji­
ţiunea şi trimiterea acestora pe teren Un ritm mai susjlnut experienţelor cu arma nucleară întreagă. Aştept ca acest tratai cii din ţara noastră, îmi exprim
nle sute de coJeotlvlstl, alături de în atmosferă, în spaţiul cosmic
pentru a lua măsurile cuvenite ime­ să fie semnat în curîncl, aşa cum cu acest prilej dorinţa fierbinte
combinele S.M.T. Alba, parlldpă din la treieriş! şi sub apă. Ieri m-am bucurai ;n se anunţă în Comunicatul cu pri­ ca tratativele tripartite dintre
zori el pîn8 seara ttrziu la recoltat. diat ce se Ivesc defecţiuni la maşini.
mod deosebit luînd cunoştinţă dc vire la tratativele Tripartite de U.R S.S. , S.U.A. şi Anglia să con­
S-« reuşit astfel ca Ia numeroase uni­ Deplasarea atelierelor mobile va tre­ Comunicatul publicat cu orivire la Moscova.
tăţi agricofle, reoaMatul cerealelor să In raionul lila seceratul griului se in schimburi prelungite sau chiar ducă. pe baza propunerilor fă­
bui de asemenea organizată tn asa este aproape terminal Fină la 25 iu­ Si noaptea, trelerisul poate ii execu­ la aceste tratative şt textul Tra­ înfăptuirea prevederilor aces­ cute de Uniunea Sovietică, la în­
fie terminat. tatului cu privire la inter.:, \:rca
fel Indt şi acestea *â contribuie oii lie. această lucrare era efectuată pe tat intr-un lermen scurt. Condiţia tui tratat vor duce desigur la cheierea unui pact de neagre­
' La această maire bătăile ce se dă experienţelor cu arma nucleară
mal operativ la bunul mers ol maşi­ principală pentru realizarea acestui realizarea unui nou progres în siune între participanţii la Orga­
acum. o mare contribuţie trebuie să 4 467 ha din cele 4.604 ha cultiva­ obiccllv constă tn primul rlnd în ur­ în atmosferă, în spaţiul cosmic şi îndeplinirea dorinţei fierbinte a nizaţia tratatului nord-atlantic şi
o aducă mecanizatorii, care prin folo­ nilor. te cu această plantă. sub apă.
gentarea transportului snopilor la luturoi popoarelor iubitoare dc pariicipanţii la Tratatul de la
sirea maşinilor la întreaga lor capa­ Staţiunea de maşini si tractoare Pe mart suprafeţe, recoltatul s-a arii. Toate atelajele gospodăriilor Parafarea textului acesiui tra­ Varşovia
citate au datoria să realizeze Ia exe­ din AJba lulia dispune de suficiente făcut manual mobitizindu-sc în acest tat Ia 25 iulie de A. A. Gromîko. pace care au înscris dc mult pc IOSIP PlRVU
cutarea lucrărilor agricole, vitezele colective este necesar ca in acosta ministrul afacerilor externe a) steiul h ntei lor încetarea expe
forte pentru ca rămînerea în urmă inginer şei
zilnice de luaru planificate, să asigure scop toate forţele de care au dispus zile să lucreze numai la Icenspor- U.R.S.S . Avcrell Harriman. se­ rienţelor nucleare Un asemenea sectorul laminoare Combinatul
la recoltat să poată fi recuperată.
etringorea lo timp şl îflră pierderi a unităţile agricole. lul griului $1 la eliberarea terenu­ cretar dc stat adjunct al State­ acord va deschide totodată noi siderurgic Hunedoara
otteaDedbr. îndeplinirea acestei sar- Necesar este apoi ca şi ritmul ce- Ritmul susţinui In care s-au des­ rilor de paie. O altă problemă care
cAn! este condiţională tn mod deose­ lorlallte lucrări să fie intensificai,
făşurat lucrările de recoltare, rezul­ trebuie să preocupe fn special con­ S-a înfăptuit un prim |el
bit de îelull în eare înţeleg să lu­
astfel înflît toate acestea să fie exe­
tatele obţinute, dovedesc că In ra­ ducerea S.M.T. Dobra, este aceea de
creze mecanizatorii, precum şi de fo­
cutate la timpul optim. De la 15 iulie a.c., oamenii rea experienţelor nucleare cons­ renţa forţelor socialismului, pă­
ionul lila există suficiente torte care, a asigura o bună funcţionare a Iu-
losirea din plin a capacităţii de lu­ Cît priveşte superficialitatea de muncii din ţara noastră, şi din tituie un prim pas pe calea des­ cii şi democraţiei, faţă de for­
mobilizate şi organizate cu pricepe­ luror batozelor.
cru a maşinilor. lirniea întreagă au urmărit cu tinderii încordării internaţionale. ţele imperialismului, reacţiunii
oare au dat dovadă tovarăşii din co­
re. pot realiza lucruri frumoaso. Că treierlşul poate li terminat la deosebit interes desfăşurata O dată cu încetarea experienţe­
Din realizările de pînă acum olc misia de recepţie a maşinilor ieşite şi agresiunii, a apărut posibili­
Cu totul altfel stau insă lucrurile timpul optim o dovedesc rezultatele tratativelor tripartite de la Mos­ lor nucleare se va crea o atmos­ tatea preinfîmpinării unui flagel
S.M.T. din Alba Iulla rezultă Insă din reparaţii, atitudinea lor formală
în raionul 111a In ceea ce priveşte obţinute pină acum pe această linie cova, cu privire la interzicerea feră internaţională mai favorabi­ mondial.
că, din acest punct de vedere, sînt fată de sarcina încredinţată, va tre­ experienţelor cu arma nucleară lă rezolvării problemelor con­
treierlşul. Pînă la data amintită a la gospodăriile colective din Dobra încă odată, alături de ceilalţi
multa neajunsuri. Este suficient să bui să constituie atit pentru colecti­ în atmosferă, în spaţiul cosmic temporaneităţii. oameni ai muncii, îmi exprim
amintim dor: felul în care 6-au com­ fost treierat grful de pe numai 1.763 şl Vetel, care au Ireierat griul de şi sub apă. Din nou s-a conturat în ochii bucuria şi satisfacţia cu privire
vul de conducere al staţiunii, dt şi ha. Rămînerea fn urmă cu această
portat combinele de la începutul pentru organizaţia de partid, obiec­ pe o suprafaţă de 241 ha. din totalul Cu mare satisfacţie am citit întregii omeniri poziţia înaintată la realizarea textului Tratatului
lucrare Impune luarea unor măsuri celor 549 ha. Exemplul acestor gos­ Comunicatul cu privire la trata­ a guvernului Uniunii Sovietice pentru interzicerea experienţelor
acestei campanii sl ptnă In ziua de tul unei analize temeinice menite să tivele tripartite de la Moscova
operative, care să ducă la accelera­ podării demonstrează că acolo unde în problema posibilităţii preîn cu arma nucleară care consti­
21 Iulie ac., pentru ea să ne dăm înlăture pe viilor repetarea unor ase­ din care am aflat că reprezen­ tîmpinării unui război termonu­ tuie un adevărat pas pe calea
rea ritmului de treieriş. Cu cele 23 se munceşte cu răspundere, şi tre-
seama de slaba calitate a reparaţiilor. menea situaţii. dc batoze ale S.M.T. Dobra, folosite tanţii celor trei mari puteri clear, cu privire la excluderea înlăturării războiului din viaţa
Intr-o perioadă de 6 zile, cele 52 îerîşul se poate desfăşura Intr-un U.R.S.S., Marea Britanîe şi S.U.A lui din viaţa societăţii omeneşti. societăţii şi întărirea păcii în
M. RUGINESCU la întreaga lor capacitate, lucrîndu- ritm corespunzător. au elaborat textul Tratatului In prezent cînd sistemul socia­ lumea întreagă.
combine de care dispune S.M.T. Alba,
cu privire la interzicerea expe­ list mondial a devenit factorul MIMAI CtOROBÎTCA
trebuiau 6ă recolteze cerealele de pe rienţelor cu arma nucleară hotăritor al dezvoltării societăţii preşedinte adjunct al Tribunalului
o suprafaţă de 2.790 ha. Din cauza Tratatul cu privire la înceta­ omeneşti, cînd creşte preponde­ regional Hunedoara
defecţiunilor repetate 6-au recoltat
Insă abia 1406 ha., ceea ce repre­
zintă doar 60 la eulă din eflt 6-a pla- Consfătuire pe fără eu tema: Penfru buna distribuire
n.' cat. a manualelor şcolare
1
„Ungerea utilajelor din industria minieră '
Iată şi dteva exemple care de­
Pentru a se asigura buna distribui­
monstrează unde au dus reparaţiile
Ieri, în sala cinematografului „Fllimon Sirbu" din Deva şi-a început re a manualelor şi rechizitelor şcolare,
de mintuiâlă făcute. In perioada 10— lucrările consfătuirea pe ţară organizată de Trustul minier Deva, avlnd Centrala editurilor şi difuzării cărţii
20 iulie ac. combina cu nr. 5, con- ca temă „Ungerea utilajelor din industria minieră". La consfătuire parti­ a luat din timp o serie de măsuri.
disă de mecanizatorul Sabin Var- cipă delegaţi din 80 de întreprinderi din cadrul M.M.R.E. şi M.t.P. Ch. din încă din prima decadă a lunii au­
invăţămintul superior si institutele de cercetări, delegaţi al bazelor de gust manualele pentru clasele I-VIl.
vera, care deserveşte G.A.G din Cle-
aprovizionare cu lubrilianţi ş.a. ce se vor distribui ca şi în anii pre­
tei. nu a lucrat timp de 55 de ore.
Lucrările consfătuiri! se deslăş oară fn zilele de 26 şi 27 iulie a.c. cedenţi în mod gratuit, vor fi re­
In aceste ore puteau fl recoltate Ele vor contribui la elucidarea problemelor ridicata de procesul de pro­ partizate şi transportate în şcoli. Ele».
aproape 40 ha. Din oouza defecţiu­ ducţie, la îmbunătăţirea activităţii de ungere a maşinilor şl utilajelor din vii Ic vor primi în ziua deschiderii
nilor Ivita la tobă, a faptului că nu industria minieră şi din uzinele dc preparare. noului an de învăţămînt, Cei înscrişi
la cursurile fără frecvenţă şi alţi so­
alegea bine, sau datorită altor de­
licitanţi vor găsi manualele pentru
fecţiuni, aoeastă oomblnă nu şl-a rea­
clasele V-VM, la libră­
lizat planul, cu toate efi este condu*ă
Parcul Retezat — importantă riile raionale, incepînd eu data de
de un mecanizator priceput. 1 octombrie.
rezervaţie naţională a ţării
La fel s-au petrecut lucrurile si cu Difuzarea manualelor şcolare pen­
combina nr. I condusă de Vlorel Mir- tru clasele VIII-XI va începe în toa­
ta ţara la 1 august prin librării şi
cea de la G AG din Sard. Aceasta In parcul naţional Retezat, din ma­ construit recent o easâ-laborator ce
sivul muntos cu acelaşi nume. se află poartă numele lacului din apropiere unităţile dc difuzare din sectorul coo­
nu a luorat timp de 15 ore, între peratist. Pentru înlesnirea difuzării
cea mai importantă rezervaţie naţio­ — Gemenele.
Î7 $i 10 Iulie ac, datorită defectlu- cărţii şcolare se vor organiza între
nală a ţării cu numeroase surse bo­ Primele echipe de cercetători care
nilor Ivite la şasiu. 25 august şi 20 septembrie în şcolii©
tanice şi zoologice. Zona de cercetare au sosit în parcul naţional Retezat
De asemenea, la G.A.C. din Teluş, cu peste 400 de elevi în clasele VIII-
ştiinţifică de aici se întinde pe aproape au şi început cercetarea ştiinţifică a
XI standuri cu vînzarc a manualelor.
combina cu nr. 2 condusă de Simion acestei zone deosebit de valoroasă din
1.850 ha, din cele 10 000 de hectare Librăriile din Bucureşti prin care se
Booa, a staţionai 18 ore din cauza punct de vedere botanic şi zoologic.
cit are întregul parc naţional Retezat. vînd cărţi şcolare vor pregăti pa­
defecţiunilor Ivite 1a roata mică de In vederea dezvoltării activităţii de Cercetările au drept scop şi valorifi­ chete cu seturi complete de manuale
la masă. de la culit, ruperea mesei, carea păşunilor alpine din masivul pentru fiecare clasă. Tot în pachete
In aceste zile la gospodăria agricolă colectivă din Geoagiu raionul Orăştie, se dă o adevărată bătălie cercetare din această 2onă alpină, lin­ speciale, prcambalate, vor fi puse in
etc.
pentru terminarea recoltării griului. gă pîrîul Rovine dc pe masivul Rete­ Retezat. vînzare rechizite pentru elevii claselor
Ademenea exemple ar mai purtea fl IN FOTOGRAFIE: Aspect de U strlnsul griului cu una din sombinele S.M.T. zat, la o altitudine de 1.720 m s-a (Ager preş) MV.
» I W 2 * * W * Ştt*
O A M E N I I N
♦
A intrai in birou, fi-a aşezai mai ştii, poate că sini şi tofi ceilalţi care se ocupă cu montarea acestor seama de acest lucru. Ce era dc fă­ Ghcorghe, Oliviu Topliccanu şt Clej dar nici asta n-a reuşit. Apoi încă Aceeaşi părere au avul-o ;t ceilalţi
mapa Ps masă şi a ridicat recep­ acolo... fir-ar să fie!... O porni şi lagăre cut ? O întreţinere mai bună a lagă­ Nicodim, ingineri, Coleeriu Simion. una şi din nou nereuşită. începuseră maiştri şi ingineri dc la laminor.
torul. A cerul apoi numărul... cl cu paşi grăbiţi spre laminor... — Cu bucşele acestea o să avem relor. Ar fi o soluţie : dar uzura n-o maistru, Bos Matei şi Pavel loan, lă­ oamenii să dea înapoi. Biroul or­ Aşadar, s-a găsit rezolvarea. S-au I
— Cueu la telefon — s-a prezen­ ★ mult de furcă — şi-a dai unul dintre poli opri, căci doar c lagăr. Dar nu cătuşi. Bartha loan, strungar. ganizaţiei dc bază a discutat însă din
tat el, cind de la celălalt capăt al fi- Noul laminor al combinatului hu- ci părerea. s-ar putea confecţiona aici aseme­ Şi cu aceasta, luertd a început... nou cu ei şi i-a îndemnat să nu pă­ mai construit citeva bucşe. Dar voi
rezista ele la funcţionare in plin. in
rtdu • s-a răspuns. ticdorean mergea in plin Oamenii se — Şi cind Ic gindeşti că le adu­ nea bucşe ?... Nu se ştie in mintea Totul se petrecea spre sfîrşitul anu­ răsească o idee atit de valoroasă. lagăr ? lată întrebarea pe care şi-o
— Straşnic, tovarăşe inginer. To­ deprinseră cu agregatele şi pe zi ce cem din străinătate. Bani mulţi! cui a încolţii un asemenea gînd, dar lui trecut... Şi cercetările teoretice, calculele.
tul merge aşa cum am prevăzut... trecea înregistrau indici tot mat — a completat idcca maistrul Du­ sc Ştie că tn citeva zile îi frămînla Cum să se realizeze bucşa ? Să se inso(ile de experienţe practice. au punea fiecare dintre creatorii noului
procedeu.
— Da' cine-l acolo ?. inalfi. „Aşa, să arătăm tuturor că mitru lonescu, secretând comitetului pe mulţi. I l-au împărtăşii şi tova­ toarne f Să i se aplice o cămaşă in­ continuat. Pină la urmă, după a 8-a
A
— Coleeriu. ştim să stăpînim cea mai avansată de partid de la laminorul de 450 răşului Simion Coleeriu, maistru, se­ terioara ? Piuă la urmă au ajuns încercare, s-a ajuns ta concluzia că Prima dimineaţă după introducerea
— Dunpicata ? La ora asia Y Cum tehnică !* — spuneau laminatorii ori mm. cretarul organizaţiei de partid la concluzia că această a doua so­ folosindu-se o instalare cu curent de
te poalei ? dc cile ori se stabilea un vîrf de Existau citeva bucşe de rezervă, — 5 5 încercăm — şi-a dat cl pă­ luţie e cea mai bună, (inînd seama înaltă frccven(ă, sc poale realiza o bucşei noi în lagăr. Inginerul Cucu
a intrat in birou, şi-a aşezat mapa
— 'Afa cum se poate şi la dum­ producţie, un „ record“ — cum le aşa că laminorul a reintrat repede in rerea. Trebuie să găsim solufia... Bi­ de cerinţele utilajului. Dar cum să bună depunere a materialului de un­
neata... place oamenilor s& spună. Şi recor­ funcţiune. Oamenii insă, cei din ate­ roul organizaţiei de bază P.M.R. de aplice cămaşa din material de anii- ii fricţiune pe bucşă. S-a executat o Pe masă şi a ridicat receptorul. A
cerut apoi numărul...
Ti &ra ciudă- Era corwinj că va fi durile acestea se schimbau foarte des lier, S-au gindit mult la viitoarea la strungăria de cilindri a alcătuit fricţiune T Pe cale electrolitică ? bucşă după cccst procedeu; au exa­
'primul In 'dimineaţa aceea, primul lată insă că intr-o zi laminorul defecţiune; căci e inevitabilă. Buc­ un colectiv căruia i-a dat sarcina să Au încercat oamenii o mulţime de minat-o oamenii cu grijă „Excelent" — Ciifn la telefon...
Straşnic, tovarăşe inginer. To­
—
m
eare va cerceta „pe znu experimen­ s-a oprit. Cauza a fost repede desco­ şele de rezervă sc vor termina ; vor studieze această problemă şi să pro­ sotutii. Au lucrat o bucşă, dar la a fost aprecierea unanimă, l-au ară­ tul merge aşa cum am prevăzut..
tarea. Şi cînd colo, iată că putea fi perita : j-a uzat bucşa de la lagă­ trebui aduse altele din străinătate. pună soluţiile găsite pentru a se probă n-a reuşit ; „Suna ca o oală tat-o şi maistrului Dumitru lonescu:
luminătorii spun doar atit : „Exce­
n cel mult al 'doilea. 'Asta in cazul rul cu film de ulei. Au fost che­ „Bani mulţi" spusese maistrul alege cea mai hună Au fost cuprinşi spartă cind o loveai — ne spunea — De necrezut — le-a spus el. Arc lent*. ■ .► :: .. :: .» ••
a
•Imii Oolceriu Va fi singur... Dar. maţi cifiva tovarăşi de la atelierul lonescu; t şi dădeau cu totii in acest colectiv tovarăşii Cucu tovarăşul Coleeriu. Au încercat alta, aceleaşi caracteristici cu originalul. N. ANDRONACHE