Page 93 - 1963-07

FflOtETAJU DIN TOATF ŢAlME 1WTT-VA
Comunicat cu privire la şedinţa Comitetului

Politic Consultativ al statelor participante

la Tratatul de la Varşovia de prietenie,

colaborare şi asistenţă mutuală

La 26 iulie 1963 la Moscova a avut liului de Miniştri, Fricii Honecker, rănesc ungar, La jos Cztnege, ministrul
loc o şedinţă ordinară a Comitetului secretar al C.G al P.S.U.G,, Halmz apărării naţionale, Karoly Erdei. loc­
Politio Consultativ al statelor parti­ Hofmann, ministrul apărflrlt naţionale, ţiitor al ministrului afacerilor ex­
cipante la Tratatul de la Varşovia O tio WLnzer, prim-adjumot al minis­terne?
de prietenie, oolaboraie fl asistentă trului afacerilor externe; Din partea Uniunii Republicilor So­
mutuală. Din partea Republicii Populare Po­ vietice Socialiste — N. S. Hruşciov,
Anul XV. Nr. 2670 DUMINICA 28 IULIE 1963 4 pagini 20 ban) LA ŞEDINŢA AU PARTICIPAT: lone — WladLslaw Gomulka, prim- prlm-secretar al C.C. al P.GU.S. şi
Din partea Republicii Populare Bul­«ecrelar al C.C. al P.M.U.P., Jozef preşedinte aJ Consiliului de Miniştri,
garia — Todor Jivkov, prim^secre- Cyrankiewiez, preşedintele Consiliului A. A. Groratko, ministrul afacerilor
tar al C.G al P.G Bulgar şi preşedinte de Miniştri, Zenon Kltszko, secretar externe, mareşalul Uniunii Sovietice,
IM HESS LICKÎHLOI AfililCOLE DE VIRA skl, ministrul apărării naţionale; legate de starea forţelor armate ale
al Consiliului de Miniştri, Stajiko To- al C.G al P.M.U.P., Marian Spychal- R. I. Malinovsk», minislrul apărării.
dorov, vicepreşedinte al Consiliului
La şedinţa Comitetului Politia Con­
da Miniştri, Dobri Djurov, ministrul
Din partea Republicii Populare Ro- sultativ au fost examinate probleme
mîne — Gheorghe Gheorghiu-Dej,
apărării naţionale;
Din partea Republicii Sodallsle
prim^ecretar al C.C. al P.M.R. şl pre­ statelor participante la Tratatul de
Cehoslovace — Antonin Novotny, şedintele Consiliului de Stat el R.P. la Varşovia. Raportul tn această pro­
prlm-secretar al C.C. al P.C. din Ce­ Roratne, Ion Gheorghe Maurer, pre­ blemă a fost prezentat de mareşalul
hoslovacia şl preşedintele Republicii şedintele Consiliului de Miniştri,
Uniunii Sovietice A. A. Greciko, co­
Z I U A B R I G Ă Z I I I N T I I A L a aria din Cristur Socialiste Cehoslovace, Viliam Si- Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Con­mandantul suprem al Portelor Armate
roky, preşedintele guvernului, Otakar siliului de Miniştri, Gheorghe Gaston unite ale statelor participante la
mnnuiutimi
nnnmonnniu
O dimineaţă însorită ca multe al­ că şi cele 42 ha cu grtu de la lotrul Slmunek. vicepreşedinte al guvernu­ Marin, preşedintele ComMetulul de Tratatul de la Varşovia.
Zilele rezervate campaniei de re­ coltat pentru a doua zi doar 15 ^ tele, din vara acastul an. Sub delu- numit „Bărăgan* fuseseră recoltate. lui, Bohumir Lomsky. ministrul apă­ Stat al Planificării, Leontln Sălaj an, In urma discuţiilor şi a schimbului
coltat fi treierif :e pot număra pe hectare cu griu. şorul de la marginea şoselei au în­ Oamenii şi-au adus aminte că aici au rării naţionale. ministrul Forţelor Armate, Corneliu de păreri în aceste probleme au fost
degete. $i totuji, ele sint hotărî- In aceea fi zi o echipă de co- J} ceput să apară colectiviştii. Slnt lucrat cu combinele mecanizatorii Din partea Republicii Democrate Mânescu, ministrul afacerilor externe;adoptate hotărîri corespunzătoare.
toare pentru lucrătorii ogoarelor fapt safi din cadrul brigăzii dădea zor E oameni de diferite vlrste, sint co­ Gheorghe Popa şl Nicolae Tipurltă. Germane — Walter Ulbricht, prlm- Din partea Republicii Populare Un­ Şedinţa Comitetului Politic Consul­
pe care îl ftiu prea bine fi colecti- pentru a-fi îndeplini angajamentul % lectiviştii care vor asigura bunul Prilej de noi bucurii, ambiţie crescân­ secretar al GC. al P.S.U.G. şl preşe­ gare — Janos Radar, prlm-secretar al tativ s-a desfăşurat într-o atmosferă
viftii brigăzii a intiia de cimp de luat de a recolta cele 5 hectare de £ mers ai batozei in primul 6chimb. dă pentru grăbirea trelerlşului. S-a dintele Consiliului de Stat, Willi C.C. al P.M.S.U. $i preşedintele Gu­ de deplină înţelegere reciprocă şl
la gospodăria agricolă colectivă ovăz in numai două zile fi juma ^ Responsabilul de arie se adresă bucurat şi tractoristul Vasile Danciu. Stoph, pri-m-vicepreşedinte al Consi­ vernului revoluţionar muncitoresc ţă­ unanimitate.
din comuna Aurel Vlaicu. De cind tale. Alfii, avînd la dispoziţie cinci * tractoristului Vasile Danciu, un tînăr — Cum 6ă nu lucrezi cu drag la
au început campania, fiecare zi a atelaje, căutau să fină pas cu com- rj care Încă n-a făcut armata. aceasta gospodărie? Consiliul de
— Cum stăm Vasile? conducere ne-a asigurat nouă, trac­
fost pentru ei plină de frăminluri binele transportînd fi clădind paie- E C O M U N I C A T
Ie în fire înalte. E — Fit pe pace, Tractorul merge toriştilor, condiţii minunate. Masă
dar ]i de bucurii. Se pare insă că
In aceeafi zi insă. din preocupă- E ceas. Olt despre batoză... bună, dormit excelent. Sint oameni
ziua de 25 iulie a prevestit obţi-
itft**ir*r*t*i** «'*«»**'n «miKwmtintmuKUtuumMuwmniu
rile colectiviftilor din brigada in- % Discuţia n-a mai putut continua tare cumsecade. Şi nu s-ar spune că cu privire la Consfătuirea primilor secretari
nerea unui mare succes: apropie­ lîia făcea parte fi recoltarea fi in- g căci Vasile pornise motorul. Intre nu-i cunosc bine. Am venit la Cristur
rea terminării campaniei de recol­ silozarea de furaje timpurii. Echipa £ timp cele două echipe de colectivişti incă din primăvară.
care deserveau batoza, îşi luaseră Pe Vasile Danciu 11 roade totuşi ai Comitetelor Centrale ale Partidelor
tat fi treierif. de aici a im păr fit munca după 0 posturile în primire. Orice timp este ceva şl nu se poate abţine ca să nu
— A fost o zi de virf — ne spu­ predilecţia ji priceperea fiecărui D 6pună.
colectivist. Unii coseau finul de pe £ preţios. După ce totul s-a pus In
nea fefa brigăzii, candidata de mişcare, Vasile Danciu 6-a retras ceva — Dacă am avea ziare să mai ci­ comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor
raza foselei naţionale, căii ferate Z
partid Cornelia Borza. Dar, un ase­ mai departe. Ii place să audă cum tim din oind In dnd, bine ar fi.
fi a drumurilor de hotar, alţii il gf
menea succes a impus unele pre­ transportau cu ajutorul atelajelor merge motorul. Şi apoi era şl puţin Este dorinţa nu numai a tractorişti­
obosit. Noaptea executase cu acelaşi lor cl a tuturor colectiviştilor care de guverne ale ţărilor membre ale C.A.E.R.
gătiri minufioase, o planificare a la locul de depozitare, iar o parte E
tractor arături pe terenurile colecti­ lucrează la arie. Lucru care credem
muncii afa cwn scrie la carte... O — in special femei — il depozitau ^ viştilor din Cristur. De pe locul unde că se va rezolva în curind. Intre 24 şi 26 iulie 1963 a avut ]a sulă. S-a obţinut o considerabilă do lermen sectoarele conductei de
asemenea operaţiune s-a făcut încă in silozuri, in amestec cu trestie, g se aşezase se vedea întreaga activita­ Ziua de lucru a luat sflrşit. De la loc Ia Moscova Consfătuirea primi­ creştere a producţiei in mulle domenii petrol „Prietenia" de pe teritoriile
de cu seară. Atunci a aflat fie­ co strei, porumb din ruriluru, paie E te a oamenilor. arie au plecat zeci de saci încărcaţi lor secretari ai Comitetelor Centrale hotăritoare ale producţiei industria­ R.S. Cehoslovace şi R.P. Ungare. La
cu grtu. Seara se fac calculele ale partidelor comuniste şi muncito­ le. Astfel. în ţările membre ale slslemele interconectate anterior alo
care om fi echipă ce are de făcut, de ovăz fi alte resturi vegetale. ~ Şefa de echipă Ana Szatmari Îşi
iar a doua zi, cind soarele încă Rezultatul acestei munci a fost g ducea cu conştiinciozitate sarcina la obişnuite, reşti şl a şelilor de guverne ale ţă­ GA.E.R. producţia de energie elec­ R.P. Ungare, R.D. Germane, R.P. Po­
îndeplinire. Avea grijă ca griul auriu — Astăzi am treierat aproape rilor membre ale Consiliului de Aju­ trică a sporit intr-un an cu 11,4 la lone $» R.S. Cehoslovace a fost co­
nu-fi făcuse apariţia pe bolta al­ concretizat in cele peste 120 tone 0 9.000 kg. de griu. A mer6 bine spun tor Economic Reciproc. sută; petrol — 11,5 la sută; ciment nectat sistemul energetic vest-ucrai-
să curgă în saci tar dnd aceştia se
bastră, colectiviftii din brigada în- furaje timpurii strinse fi insilozate colectiviştii. La lucrările Consfătuirii au parti­ — 10,2 la sută ; mase plastice şi ră­ nean şt a început livrarea de ener­
umpleau îi înlocuia cu alţii. Celălalt
£ tUa se aflau ta posturi. in cele mai bune condifiuni. şef de echipă, Matei Szabo. un om Apoi se calculează dl s-a treierat cipat primii secretari al comitetelor şini sintetice — 20,7 Ia sută i îngră­ gie electrică de către U.R.S.S. R.P.
Seara, o data cu analiza muncii I de cînd a fost amenajată aria. Nu Centrale ale partidelor comuniste şi şăminte azotoose — 15,3 la sută. Ungare.
% P$ tarlaua \de griu, de 115 ha., m mai In vîrstă, arunca snopii spre este greu de aflat i Peste 15 vagoane. muncitoreşti şi şefii de guverne ale
S-au lărgit livrările de maşini, în­
Organele Consiliului de Ajutor
S repartizată brigăzii, trei combine de o zi in cadrul gospodăriei, s-a S gura batozei. Dar st ceilalţi oameni Dar munca la arie nu s-a terminat. Republicii Populare Bulgaria, Repu­ grăşăminte minerale, substanţe toxo- Economic Reciproc au efectuat cal­
ţS tăiau 'de zor spicele aurii pline cu constatat că cele mai bune rezul­ munceau la fel de bine. Reghina Mal 6lnt de treierat alte sute de blicii Socialiste Cehoslovace, Repu* chimicc şi alle mijloace tehnice ma­ culele preliminare ale balanţei de
rod bogat. Sus. pe platforme se tate au fost obţinute de către bri­ \ Szabo Împreună cu alţi colectivişti tone. Colectiviştii din Cristur vor ca blioii Demoarate Germane, Republi­ teriale destinate agriculturii. A spo­ combustibil si energie a ţărilor eu­
transporta paiele, Iar Terezia Nagy
aflau colectivistele Safta Mariţ, gada a iniţia. Era o apreciere care S le aşeza In stog. In ziua de 10 august să fie treierat cii Populare Mongole, Republicii rit producţia de mărfuri de consum ropene de democraţie populară pen­
tru perioada ptnă în 1980, ceea ce
Marin 7 eodorescu fi Mar ia Popa, i-a îndreptăţit pe colectiviftii din H Batoza înghiţea snop după snop în tot griul gospodăriei. V. ALBU Populare Polone, Republicii Populare popular, şi îndeosebi de mărfuri a permis să se scoată Ia Iveală pro­
Romlne, Republicii Populare Ungare? pentru satisfacerea nevoilor cultu­
care nu mai pridideau cu legarea această brigadă să spună că 25 ? timp oe 6 căruţe transportau snopii Uniunii Republicilor Sovietice Socia­ rale şi de trai şi de obiecte de uz blemele a căror soluţionare fere
fi schimbarea sacilor. iulie a fost o zi a lor fi că nu va de grtu aliaţi în cîmp. Mal ales Iacob liste. casnic. Cea mal mare parte din sporul eforturi comune pe viitor.
Fabian şl Nicolae Szatmari lucrau cu
Seara s-a constatat că brigăzii a fi ultima din actuala campanie E multă hărnicie la transportul griului. Strîngerea recoltei Participanţii la consfătuire au exa­ producţiei industriale a fost obţinută In 1962 volumul comerţului reci­
intiia î» mai rămăseseră de re- agricolă. La puţin timp de la Începerea lucru­ minat raportul Comitetului Executiv prin creşlerea productivităţii muncii. proc dintre ţările membre ale
lui la arta din Cristur a sosit vestea poate fi terminată la timp al GA.E.R. cu privire Ia activitatea In timp ce sistemul mondial al so­ GA.E.R. a crescut cu 14 la sută în
j ţijQkn n iS desfăşurată In vederea înfăptuirii cialismului, scottnd la iveală uria­ comparaţie cu anul 1961 în condi­
La gospodăria agricolă colectivă hotărlrllor Consfătuirii din iunie şele sale posibilităţi şl avantaje con­ ţiile creşterii globale a comerţului
din Boşorotf, raionul Haţeg, pentru 1962 a reprezentanţilor partidelor tinuă să se dezvolte in mod stabil lor exţerior cu 10 la sută. Totodată,
cultura păloaselor s-a destinat In comuniste şi muncitoreşti din ţările şl planic, dezvoltarea sistemului ca­ livrările reciproce de maşini şi uti­
acest an o suprafaţă de 470 ha. membre ale Consiliului de Ajutor pitalist se caracterizează prin insta­ laje au crescut cu 21 la sută, ceea
Pentru strîngerea Ia timp şl evita­ Economic Reciproc şi au discutat bilitate, prin ascuţirea contradicţiilor c% constituie o mărturie a adînclrii
rea oricăror pierderi din recolta de problema privind sarcinile dezvoltă­ ce-l sint proprii. diviziunii internaţionale socialiste a
cereale, firesc era ca recoltatul să rii ulterioare a colaborării econo­ Consfătuirea a relevat faplul că munaii în domeniul construcţiilor de
înceapă pe parcele de tndată ce mice dintre ţările membre ale in anul precedent s-a lărgit şi s-a moştnt.
griul a dat (n plrg. Faptul că s-a GA.E.R. întărât colaborarea bilaterală şi
aşteptat ca întregul lan să ajungă Viaţa confirmă pe deplin juste­ multilaterală dintre ţările membre Conslderînd comerţul internaţional
la coacere a tăcut ca lucrările de ţea concluziei la care a ajuns Con­ ale GA.E.R., s-au îndeplinit cu suc­ ca una din cele mal importante con­
recoltare să fie rămase tn urmă, sfătuirea dnn iunie, şi anume că ces acordurile încheiate anterior în diţii ale lărgirii colaborării între sta­
tele cu orînduiri social-economic*
cu toate că zilnic partldpă la lu­ „legile obiective ale construcţie» so­ diferite domenii ale colaborării, cum diferite, ţările membre ale GA.E.R.
cru dteva sute de colectivişti. Nld cialiste, dezvoltarea rapidă a for­ ar fi.' de pildă, între U.R.S.S. şi
combina care a (ost repartizată aces­ ţelor de producţie ale ţărilor so­ R.D.G. — în dezvoltarea industriei au continuat să-şi dezvolte cu 6ucces
tei gospodării n-a funcţionat din cialiste, comunitatea intereselor vi­ chimice, între R.D.G şl R.P. Polonă relaţiile economice cu alte state.
plin, din cauza deselor defecţiuni ce tale ale popoarelor acestor ţări de­ în dezvoltarea extracţiei de cărbune In anul 1962 volumul comerţului
s-au Ivit la ea. termină o apropiere tot mai strlnsă brun, între R.P. Romtnă, R.D.G., R.S. exterior al ţărilor membre ale
Aşa se explică de ce fn prezent Intre diferitele economii naţionale* . Cehoslovacă şi R.P. Polonă — în GA.E.R. cu statele capitaliste a cres­
4
coledivlştll din Boşorod mat au de Experienţa colaboiărli între ţările construcţia unui Combinat de celu­ cut cu 9 la sută în comparaţie au
recoltat griul de pe mal mult de membre ale C.A E.R. dovedeşte Jus­ loză. După Consfătuirea din iunie anul precedent, din care cu ţările
100 hectare. De asemenea, sint ră­ teţea „principiilor fundamentale ale 1962, colaborarea s-a dezvoltat în în curs de dezvoltare din punct de
mase fn urmă arăturile de vară. S-au diviziunii Internaţionale socialiste continuare. Intre Republica Popu­ vedere economie — cu 19 la sută.
arat doar 55 ha deoarece fn plină a muncii* aprobate de Consfătuirea lară Ungară şi U. R. S. S. s-a Extinderea legăturilor economice
4
campanie două tractoare au fost In­ din iunie. ajuns la o înţelegere cu privire între ţările membre ale GA.E.R. şi
troduse In reparaţie. la colaborarea în domeniul pro­ statele independente din Asia, Afri­
Ţlnind seama de posibilităţile pe La Consfătuire s-a subliniat în ducţiei de alumină şl aluminiu; în­ ca şi America Latină corespunde
care le are gospodăria se poate unanimitate că, datorită activităţii năzuinţei popoarelor din aceste state
depuse In cadrul Consiliului de Aju­ tre Republica Populară Polonă şi
apreda că recoltatul păloaselor, tre­ tor Economia Reciproc, s-a făcut Uniunea Sovietică — eu privire la spre dezvoltarea economiei lor na­
ieratul lor, precum şl executarea ţionale şl întărirea independenţei de
arăturilor de vară şl fnsămîntarea un pas înainte tn domeniul îndepli­ colaborarea In producţia de îngră­ stat, contribuie la creşterea presti­
nirii Programului de lungă durată de şăminte de potasiu; între RepubLioa
culturilor furajere fn mirişte pot fl giului ţărilor socialiste în rîndurile
terminate In scurt timp. Pentru lărgire şi întărire a colaborării! eco­ Populară Bulgaria şi Republica Popu­ popoarelor ce se eliberează de sub
aceasta însă e necesar ca organi­ nomice şi tehnico-ştiintifiee între lară Romtnă — fu privire la proiec­ Jugul colonial.
zaţia de partid şi consiliul de con­ ţările membre ale GA.E.R., trasat în tarea unei centrale electrice pe Du­ Discriminarea aplicată în domeniul
Iunie 1962, Colaborarea economică
năre; între Republica Socialistă Ce­
ducere al G.A.C. să mobilizeze toa­ comerţului de către Statele Unite ale
La brigada din Băr&banţ, apar finind G.A.C. din Micefli, recoltatul cerealelor se apropie de sfîrsit. între ţările socialiste, colaborare oaie hoslovacă şi Republica Populară Un­
te forţele de care dispune gospodă­ Amaricil şl aliaţii lor din cadrul
!M FOTOGRAFIE: Aspsct de la strinsul recoltei de pe ultimele suprafeţe. se dezvolta pe baza principiilor ega­ gară — cu privire la construirea
ria şl să se folosească din plin fle­ N. A.T.O. frînează dezvoltarea rela­
Foto: N. BADIU care oră bună de lucru. lităţii în drepturi, respectării stricte unei centrale electrice pe Dunăre ; ţiilor economice cu statele capitaliste
a suveranităţii, întrajutorării tovă­ între U.R.S.S. şl majoritatea ţărilor dezvoltate din punct de vedere In*
răşeşti, avantajului reciproc, contri­ membre ale GA.E.R. — cu privire dustrial.
CUM AM STABILIT RECORDUL buie la cucerirea de către sistemul la colaborarea In vederea construirii Ajutor Economic Reciproc, aeordînd
Ţările membre ale Consiliului de
mondial socialist a unor noi poziţii
minei de fosforit de la Kinglssepp.
în domeniu] întăririi puterii sale
economice, al dezvoltării ştiinţe» şi Au fost adoptate hotărîri în legă­ o mare însemnătate extinderii rela­
tură ou organizarea unei mai strinse
La mina noastră din Vulcan 6e de un lăcătuş, un electrician, un ar­ lucru a fost asigurată în permanenţă făcea la sftrşitul fiecărui schimb de tehnicii, ridicării nivelului de trai colaborări Intre ţările membre ale ţiilor comerciale şi economice interna-
punea mai de mult problema îmbună­ tificier şi doi muncitori în regie, o presiune ridicată a aerului compri­ 6 ore. al oamenilor muncii, în întrecerea ConsUiului în domeniul producţiei ţionale, se pronunţă pentru aonvooa-
tăţirii transportului tn subteran la pentru lucrările auxiliare cerute de mat şl pulverizarea pentru evitarea Aplicarea acestui procedeu ne-a economică paşnică cu capitalismul. şt desfacerii rulmenţilor, creării rea Conferinţei internaţionale a
orizontul 480, între puţurile 8 şi 7 înaintare. Aceştia din urmă au lu­ prafului. permis să lucrăm într-un ritm deo­ T&rile socLallste îşi menţin ferm unui parc comun de vagoane de O. N.U. în problemele comerţului si
vest. Realizarea acestui lucru ar fi crai în regim normal de cîte 8 ore. încărcarea materialului la front s-a sebit de rapid. Cu toate că avansa­ lnltietatea în ce priveşte ritmul dez­ marfă, în domeniul aotivităţii vaJu- dezvoltării. Una din sarcinile funda­
permis sporirea producţiei de căr­ Pentru asigurarea asistenţei tehnice, făcut cu o singură maşină electrică rea s-a executat Intr-un cîmp minier voltării economiei. In anul 1962, tn tar-finanoiare şi bancare. A fost or­ mentale ale acestei conferinţe trebuie
bune extras prin creşterea produc­ a regulilor de protecţia miundi, pre­ de încărcat de tip E.P.M.l, dispusă şl In imediata apropiere a reţelei ţările membre ale G A. E. R., ganizat Institutul internaţional pen­ să fie crearea unei organizaţii co­
tivităţii muncii şi deschiderea unor cum şl a disciplinei tehnologice, a pe axul galeriei. Maşina rula pe o principale de transport, munca a de­ producţia industrială a sporit în tru standardizare. A început să func­ merciale Internaţionale în care, pe
noi fronturi de lucru. In acest scop. fost repartizat la fiecare schimb de cale ferată din panouri pe o distantă curs In cele mal bune condiţiuni, atlt comparaţie cu anul precedent cu ţioneze Direcţia centrală de dispe­ baza deplinei egalităţi în drepturi, să
conducerea minei a hotărit săparea 8 ore cîte un maistru cu practică In de 8—10 metri, de la front pînă la la lucrarea din galerie, olt şi tn aproximativ 9 la sută, în timp cerat a sistemelor energetice inter­ fie reprezentate toate regiunile şl ţă-
unei galerii cu profil dublu între cele lucrări de deschideri şl pregătiri. un macaz special. Pe această porţiu­ abataje. ce în ţările capitaliste ale Eu­ conectate. rile lumii.
două puţuri. Şi, de bună seamă, s-a Munca brigăzii s-a desfăşurat după ne, maşina manevra vagonetele care ropei occidentale ea a sporit cu 4 Au fost date în exploatare înainte (Continuare în pag. 4-a)
trecut de îndată la pregătirea lucru­ De-a lungul celor 108 schimburi, dt
lui. a durat înaintarea, brigada complexă
-
„6 August a muncit cu mult entu­
Încă la Începutul anului, am stabi­ Experienţa unei brigăzi, care a realizat o înaintare ziasm şi perseverenţă, într-o perfectă
lit un pOan minuţios de măsuri teh­ de 341 m. I. într-o galerie cu profil dublu ordine şi disdplinâ. Prevederile gra­ Oraşul Deva — fruntaş pe tară
nice şi organizatorice care să asi­ ficului ciclic nu numai că au
gure brigăzii care va munci la ga­ un grafia ciclic. Acesta prevedea ca fost respectate dar. găsind noi re­ în acţiunile gospodăreşti
lerie un ritm rapid de înaintare. Pla­ intr-un schimb de 6 ore să 6e rea­ erau apoi preluate de o locomotivă zerve Ia locul de muncă, s-a re­
nul a fost mult îmbunătăţit de către lizeze câte două cicluri de alte 1.5 electrică cu troleu. dus simţitor durata ciclurilor prevă­
minerii din brigadă. Armarea galeriei s-a făcut cu La sfatul popular regional a avut cutiv al Sfatului popular al oraşu­ Tov. Ladislau Lucaci, delegat al
metri. Adică, într-o zi cu 4 schimburi, stilpi metalici T.H. La bandajare am zute tn grafia. La sfîrşitul unei tunt loc ieri o adinare festivă a deputa­ lui regional Deva a prezentat o In­ secretariatului general al Consiliu­
Lucrările de înaintare rapidă au în­ se prevedea o înaintare de 12 metri. folosit jumătăţi de molid, pregătite de muncă Intensă, brigada a înain­ ţilor, comitetelor dc cetăţeni, de formare asupra muncii desfăşurate In lui de Miniştil a tnmînat tov. Ioan
ceput la 10 iunie şt au fost date în Intr-o lună cu 27 de zile lucrătoare, din timp. Datorită adaptării acestui tat In steril cu 341 metri, In loo de blocuri şl străzi din oraşul Deva. anul trecut la acţiunile de Înfru­ Irimle Diploma de oraş fruntaş în
seama brigăzii complexe „6 August". lungimea galeriei săpate trebuia să mod de armare, durata operaţiei s-a 324 metri cit se prevăzuse. Pentru Cu acest prilej a avut loc festivi­ museţare şl gospodărire. A fost scos acţiunile gospodăreşti.
După o lună de muncă, minerii din atingă 324 metri. Ciclograma mai pre­redus la cel mult 15 minute. Pen­ această faptă minerii din brigadă au tatea înmlnării Diplomei Consiliului în evidentă faptul că în anul trecut Mai mulţi participanţi la adunare
această brigada au Înregistrat o îna- vedea, printre altele, totalitatea ope­ tru îmbunătăţirea condiţiilor de mun­ fost întimpinaţi la Ieşirea din ulti­ de Miniştri al R.P.R. acordată oraşu­ la diferitele acţiuni gospodăreşti au an luat cuvîntul şl şi-au exprimat
inlare de 341 m.l., o avansare ce raţiunilor de executat, cu numărul de că, conducerea minei s-a îngrijit să mul şut cu fanfară şl flori, au fost lui Deva care a ocupat locul trei în participat 114.174 cetăţeni, oare au dorinţa ca şl in viitor să depună
nu s-a mai obţinut pînă acum în muncitori pentru fiecare operaţie, folosească o schemă de aeraj efi­ felicitaţi de organele de partid, de întrecerea patriotică pentru înfrumu­ efectuat 585.760 ore de muncă patrio­ eforturi ra oraşul Deva să devină
Valea Jiului. Obţinerea acestui re­ precum şi timpul în minute. Aceste cientă. In plus, pentru mineri s-au conducerea minei, de ortacii lor. seţarea şi buna gospodărire a ora­ tică a căror valoare trece de două
zultat valoros se datoreşte unor fac­ operaţii erau: pregătirea pentru per­ asigurat măşti contra prafului, oche­ Meritau pe deplin aceşti mineri bu­ şelor regionale, pentru rezultatele milioane lei. Printre altele s-au în­ tet mai frumos, mat bine gospodărit.
Apoi unul număr de 80 cetăţeni
tori deosebit de importanţi, asupra forare şi stropirea frontului, perfora­ lari de protecţie, pulverizarea apei chetele cu flori, strîngerile de inînă deosebite obţinute în anul 1962. treţinut 6.520 mp. străzi, s-au între­
cărora ne vom opri mal jos. rea, evacuarea sterilului, lucrări au­ Ia front. pornite din inimă. Lucrarea executată La adunare au fost de fatS tova­ ţinut de trei ori zonele verzi pe o al oraşului le-au fost luminate in­
signele de „Fruntaş In gospodărirea
Brigada a fost compusă din 28 xiliare pentru armare, armarea şl Manevra la front şl transportul de el a creat condiţii pentru Inten­ răşii Petru FuirduJ, prim-secretar al suprafaţă de 43.600 m.p., s-au plan­ oraşelor*’.
de oameni — 8 mineri, 8 ajutori de bandajarea, încărcarea găurilor, pus- sterilului, operaţiuni cu cel mal mare sificarea transportului în subteran, ca comitetului regional de partid, Du­ tat 400.000 bucăţi flori, 5.000 bucăţi In Încheierea adunării Iov. Dumi­
mineri şi 12 vagonetari — bine pregă­ carea şi aerisirea, bandajarea supli­ volum de muncă şi mare consum de o condiţie de bază în sporirea pro­ mitru Dej eu, preşedintele comitetului trandafiri, tufe şl arbori ornamentali tru Dejeu, în numele Comitetului re­
tiţi profesional, pricepuţi în manevra­ mentară, montarea liniei de front, timp, s-au făcut după un procedeu ducţiei de cărbune la mina noastră. executiv ol sfatului populai regional, şl altele. gional de partid şl al Comitetului
rea maşinilor de încărcat, stăpîni pe montarea linlet la macaze. original. Schimbarea vagonetelor la DUMITRU BARCAN Parosshlv Ivaşcu, activist ol GG al Cont inul nd şirul succeselor şi în executiv al Sfatului popular regio­
întregul complex de operaţii cerut Pecntru perforare s-au folosit perfo­front s-a făcut cu ajutorul unul ma- Inginer P.M.R,, Ladlstau Fedoranid, prlm-se­ primul semestru al anului eurent
de lucrările de înaintare. Munca bri­ ratoare de tipul CP.-19. La profUul caz-placă „slmpîâ-dublâ", care urmă­ cretar al Comitetului orăşenesc de s-au efectuat de aStre cei 41.000 ce­ nal a felleitat pe deputaţii din ora­
şul Deva, pe membrii comitetelor
găzii a fost organizata în 4 schim­ galeriei — 8 ra.p. — am repartizat rea frontul la 8—10 metri. Intre ma­ NICOLAE DUDUI partid Deva, aollviştl de partid şl
buri de cile 6 ore, fiecare echipă cîte 2,3 găuri la metru pătrat, cu o caz şl front, vagonetil erau mane­ maistru de stat. tăţeni 171.631 ore de muncă patrio­ de cetăţeni şl bloauri pentru rezul­
avînd in frunte ctte un şef de schimb. adîncime de 1,7 metri. Explozivul fo­ vraţi cu ajutorul maşinii de încăr­ MARTIN VASS In cadrul adunării feslive tov. Ioan tică la acţiunile gospodăreşti şl de tatele obţ'rute şi le*a urat noi suc-
In munca sa, brigada a fost ajutată losit a fost dinamita. La frontul de cat. Mutarea raawzului spre front se miner, E, M. Vulcan Irimle, preşedintele Comitetului exe­ Înfrumuseţare a oraşului Deva. «ese în muncă.