Page 16 - Drumul_socialismului_1970_03

4 DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 4716 • JOI 5 MARTIE 1970

n
Solemnitatea inmînării unor înalte

distincţii organizaţiilor de partid,

consiliilor populare judeţene şi MANIFESTĂRI Lucrările comisiei Naţiunilor unite V
CONSACRATE
\
ANIVERSARII ZILEI
institutelor de cercetări fruntaşe DE 6 MARTIE ocazia j pentru dezvoltare sociala
BERLIN. - Cu
îm plinirii a 25 de ani de *
la instaurarea
primului
O.N.U. în 1969. elaborarea de
în întrecere în anul 1969 guvern democratic in { j tul Aqcrpres, H. Liman, trans­ de 1-10 septembrie 1969. Ra­ operarea tehnică în dom eniul
G ENEVA 4. — Coresponden­
recom andări cu p riv ire la co­
po rtu l relevă ca o problemă
ambasadorul
România,
Republicii Socialiste Roma- | m ite: M ie rcu ri au început la principală în acesl domeniu d e zvoltă rii sociale, m od alităţi­ L CONCURSUL
necesitatea fo lo sirii unor me­
Geneva lu cră rile
celei de-a
sa a III-a In s titu tu lu i de cer­ s titu tu l de cercetări chim ice nia in R.D. Germana, N i- i 21-a sesiuni a Com isiei N a ţiu ­ tode noi si mai omogene în c- le punerii In aplicare a rezolu­ ' INTERNATIONAL
cetări pentru chim izarea petro­ din Bucureşti. colae Ghenea, a vorbit, j n ilo r U nite penlru dezvoltare valuarca de zvoltării şi renun­ ţiei C o nsiliu lui Economic şi ) , 1RANDAF1RUL DE AUR“ \
,(URMAK DIN PAO. î|
lu lu i din Ploieşti, pentru locul V o rb ito rii au m ulţu m it căl­ în cadrul unei conferinţe | socială. Participă delegaţi ai ţarea la d is tin c ţii a rtificia le In ­ Social al N a ţiu n ilo r Unite cu \
Intre 23 şi 30 oprilie vo
III. duros conducerii dc partid şi de presa ce a avui loc celor 32 ţâri membre. Româ­ tre fenomenele socialo şi cele privir«' la aspeclele sociale a­ o ve j loc lo Montreux (El- i
Cu acelaşi p rile j, C onsiliul la Ferlin, despre semnili- j nia este reprezentată prin d i­ economice. lo celui dc-al doilea Deceniu
lui Prahova pentru lo cul II. de Stat a acordat «Diploma de de stat pentru înaltele d istin c­ caţia acestui eveniment i rectorul C entrului de cercetări Pe ordinea de z.i figurează, al dczv«)ltării şi a recomandă­ veţio), ceo de-o X-o ed i­ \
.O rd in u l M un cii* clasa a III-a onoare" pentru rezultatele oh- ţii acordate, sublin iind că a- şi a răspuns la întrebă- ! penlru problem ele tin e re lu lu i, de asemenea, analiza m odului rilo r C o nferinţei internaţionale ţie o Concursului interno-
nrqaniz.atieÎ de partid a jude* (inule în dom eniul industriei, ceslca constituie un puternic vile ziariştilor prezenţi. j O vid iu Bădinâ. cum au fosl executate progra­ a m in iş trilo r însărcinaţi cu a­ ţ«onol „Trondofirul de \
tu lu l Braşov pentru locul Iii. in ve stiţiilo r, tra n sp o rtu rilo r şi im bold dc a m unci şi mai bine ★ In şedinţa dc deschidere a mele de dezvoltare socială ale sistenţa socială. s a u i", destinat emisiunilor
Pentru rezultatele deosebite circu la ţie i m ărfurilor, organi­ in v iilo r, de a obţine noi rea­ PHENIAN. - Cu ocazia fost ales ca preşedinte al se­ \ de varietăţi la televiriune. i
abţinute in anul 1969 in înde* za ţiilo r judeţene de p a rlid T i- lizări în cadrul întrece rii. Re- aniversării zilei de 6 Mar- j siu nii M ikis Sparsis (Cipru), Lo acest concurs şi-ou o-
plinirea şi depăşirea sarcinilor rniş — locul IV . C lu j — locul Icvînd responsabilitatea la care tie, la Phenian a avui iar ca vicepreşedinţi O vid iu \ punţot participorea 24 de \
de plan şi a angajam entelor a­ V, organizaţiei dc parlid a mu­ îi obljqă cinstea ce li se face loc o conferinţă de presă Bădină (Rom âni*). Ahmed M o ­ \ ţâri din Europo America \
sumate Sn întrecerea d in 're n icip iu lu i Bucureşti — locul VI; prin acordarea în a lte lo r distinc­ în cadrul căreia ambasa- : hamed K ha lifa (R.A.U.) şi dr. Primele consultări ale lui de nord şi de sud, Africa
organizaţiile indelene de partid penlru rezultatele obţinute in ţii, v o rb ito rii au asiqurat con­ dorul Republicii Socialiste ; E spiritu Santos Mendoza (V e ­ \ şî Asia. Scopul urmărit de \
în dom eniul a g ric u ltu rii au fost dom eniul a g ricu ltu rii, ornam - ducerea p a rtid u lu i şi statului, I România in R.P.D. Co re- ; nezuela). \ organizatorii concursului s
acordate ..O rdinul M u n cii" cla­ za(iilor judeţene dc partid Bu­ pe tovarăşul N icolae Ceauşescu. i eanâ, Nicolae Popa, a Comisia va exam ina îndeo­ Aldo Moro - Societoteo elveţiano de s
sa I organizaţiei de partid a ju ­ zău — locul IV , Prahova — că organ izaţiile judeţene de i vorbit despre semnifica- sebi trei problem e a căror ac­ \ ne şi autorităţile ocolului s
radiodifuziune şi televiziu
deţului Brăila, pentru locul I. locul V, Covasna — locul V I ; parlid, co n siliile populare, in ­ j ţia istorică a instaurării ! tua litate le siluează în centrul RO M A 4 (Agerpres). — La care a p rim ii de la şeful sta­ \
..O rdinul M u n c ii“ clasa a II-,i pentru rezultatele obţinu te în stitutele dc cercetări vo r an­ j primului guvern democra- | preocupărilor sale: situaţia so­ Palatul M o n lccito rio din Roma lu lu i misiunea dc a încerca să \ Montreux - este promova­ \
organizaţiei de partid a jude­ întrecerea dintre co n siliile trena pe toti com uniştii, pe | tic din România şi despre i cială a copiilor, n u triţia şi re­ (sediul Camerei depu ta ţilo r) au pună capăt actualei crize gu- s rea schimburilor interna­
ţulu i Tim iş, pentru locul II. populare, judeţul M aram ureş lo ti oam enii m uncii în întrece­ ! succesele obţinute de po- j form a agrară. Docum entul de avut loc m iercuri prim ele con-, vernam cnlalc din Italia. Tim p ţionale de progrome de
..O rdinul M u n c ii" clasa a lll-a — locul IV, D îm boviţa — lo ­ rea pentru îndeplinirea si de­ | porul român in anii care t bază. care va con stitui obice­ sultă ri p o litice ale lu i A ld o de două zile. M oro va avea televiziune, precum şi în- \
orqanizatiei de partid a jude­ cul V, Ilfo v — locul V I ; pen­ păşirea sa rcin ilo r de plan şi i au trecut de la acest e- iu l dezbaterilor, este Raportul co n vo rb iri cu lid e rii lu tu ro r s curajareo creoţiei origi-
ţulu i Bihor, pentru locul III. tru rezultaielc obţinute în în­ a angajam entelor ce şi le-au a­ { veniment. re u niunii e xp e rţilo r care a a­ M oro, m in istrul afacerilor e x­ partide lor po litice reprezentan­ nole. t
Pentru rezultatele deosebite trecerea dintre institute. Insti- sumat în acest an, că vor munci vut loc (a Slockholm în zilele terne in guvernul dem isionar. te în parlament, după care. jo i s \
obţinute in anul 1969 în înde­ lu tu lu i de cercetări chim ico- cu toate tortele pentru a asi­ seara, urmează să-i aducă la \ DISPARIŢIA
plinirea şi depăşirea sarcinilor iarm acculice — locul IV . In sti­ gura transpunerea I ii viată a cunoştinţa preşedintelui repu­ SUBMARINULUI
de plan şi a angajam entelor a­ tu tu lu i de ccrcciă ri teh nolog i­ m ăreţului program de dezvol­ b licii. Giuseppc Saraqa». solu­ \ „EURYDICE" t
sumate în întrecerea din tre ce Si procese tehnologice spe­ tare m u ltilate ra lă a societăţii ţia pe cai c o preconizează pen­ \
co n siliile populare judeţene au cifice in du s'riej conslrucloare noastre socialiste elaborai de I Eşec in problema organizării tru a rezolva criza po lii ică pe Submorinul francez «Eu- i
Congresul al X-lca al p a rtidu­
fost acordate ..O rdinul M u n c ii“ dc maşini — locul V, In stitu ­ lui. care ce rcu rile ziaristice o con­ \ r/d ic e ‘ , cu un echipaj de
57 de morinori, a dispărut
clasa I C o nsiliu lui popular a) tu lu i dc cercel ări si proiectări sideră ca fiind cca mai gra­ \ miercuri dimineaţa în timp s
ju de ţu lui Mureş, pentru locul I. pentru m aşini-uneltc şi agre­ Tovarăşul N icolae Ceauşescu vă de la s firş ilu l celui de-al \
«O rdinul M u n cii" clasa o ll-a gate — locul V I. a felicitat apoi călduros orga­ „pieţei comune a vinului“ doilea război m ondial. ce se ofla intr-o misiune \
C o nsiliu lui popular al iudelu- In numele o rg an izaţiilor de n iza ţiile judeţene de partid, In (in s u l zilei de m iercuri. \ de ontrenoment in sub­
lui Tim iş, pentru locul II. „O r­ parlid şi al co n siliilo r populare co n siliile populare judeţene şi comune a v in u lu i", care ar u r­ A ld o M oro a avut întrevederi \ versiune în largul Medî-
BRUXELLES 4 (Aqcrpres). —
dinul M u n cii" clasa a III-a judeţene, al in stitu te lo r de cer­ in stitu te le de cercetări fruntaşe Un nou eşec a fost înregistrat lapte, fn tim p ce m enţine in ­ ma să intre în vigoare la I a- cu secretarii $i delegaţiile par­ \ letonei. Ultim ul mesaj din ţ
lacle pe cele ale pro d u că to ri­
dem ocrat-
comondontuluî o
partea
com unist,
tide lo r
distinse cu ocazia acestei so­
C o nsiliului popular al judeţului cetări fruntaşe în întrecere, au lem nităţi. la Bruxelles de m in iştrii a g ri­ lo r de cereale şi nu reduce do­ p rilic a.c. Şi la acest capitol, creştin, republican şi ale alto r s fost primit Io oro 6,00 V
luat c u v in lu l tovarăşii M iu
Constanla. oentru locul TU. c u ltu rii din ţă rile membre ale c il cu 1 la sută v e n itu rile cu l­ d iscuţiile au evidenţiat' nume­ partide mai mici. p rim irile fo- GMT. Submarinul trebuia
Dobrcscu. membru supleant al Tovarăşul N icolae Ceauşescu roase d ific u ltă ţi. R.F.G., cam clndu-sc In ordinea alfabetică. \
Penlru rezultatele deosebiîo C o m itetului Executiv al C.C. şi c e ila lţi conducători de partid C.E.E., după două zile do dez- tiv a to rilo r de sfeclă de zahăr. se pronunţă penlru organiza­ să iasă !o suprofoţo Io
obţinute in anul 1969 în în- al P.C.R., prim -serrolar al Co- şi de siat s-au în tre ţin u t apoj. bateri-m aralon. în vederea a- Or, Jacques Duhamel, m inis­ rea doar parţială a acestei pie­ Joi, co n vo rb irile vor co n tiru a s oro 9,00 GMT. O pera­
Irecerea dintre institu tele de m ile tu lu i judeţean dc parlid d o p lă n i în forma sa d e fin iti­ tru l Irancez al a g ricu ltu rii, a cu lid e rii pa rtide lor socialist \ ţiunile de reperore şi sol-
cercetare au (ost acordate -O r­ laşi. N icolae M ihai, prim -secre- în lr-o atmosferă caldă, tovără­ vă a regulam entului organiză­ sub liniat întotdeauna că toc­ ţe comune, a cerut amînarea. şi socialist-unitar, cu şefii gru­ vare ou început imediot,
mai acestor două sectoare tro -
dinul M u n c ii“ clasa I In s titu ­ lar al C om itetului judeţean de şească. cu conducătorii organi­ r ii ..pielei comune a v in u lu i“ bulc să li sc im pună an uinilc pină la reuniunea viitoare, a p u rilo r parlam entare din Ca­ \ dor fără rezultat. Un re­ \
meră şi Senat ale so cia lişlilo r
tulu i de c e rrc lă ri chim ice din parlid Brăila, Nicolae Vcrcş. z a ţiilo r judeţene de partid, şi g ă sirii unor so lu ţii în legă­ sa crificii. La rîndu l lor, ita lie ­ so lu ţio n ă rii tu tu ro r aspectelor autonom i şi independenţilor de prezentant al cabinetului
Bucureşti, pentru locul I, „O r­ prim -secrclar al C om itetului co n siliilo r* populare şi in s titu ­ tură cu supraproducţia com u­ n ii s-au opus reducerii cotelor tehnice. slînqa. s ministrului de stat fran­ \
dinul M u n cii" clasa a ll-a In ­ judeţean dc partid Mureş, şi nitară de unt. grîu şi zahăr. de producţie la zahăr, iar vest- cez însărcinat cu proble­ s
miercuri seara că submo­ s
stitu tu lu i de corcelări lo raj- T iheriu Ardelean, director ad­ telor de ccrcciă ri fruntaşe în P o triv it datelor oficiale p u b li­ qerm anli s-au declarat tm po- \ mele apărării o precizat
rxl.ractie clin Cimpina. penlru junct ştiin ţific, secretarul o r­ întrecerea desfăşurată în anul cate la Bruxelles. ,.cei şase“ iriv a reducerii p re ţu rilo r la \
plătesc anual ap roxim a tiv 950
locul II. „O rd in u l M u n c ii“ cla­ ganizaţiei de partid dc la In ­ 1969. m ilioane dolari penlru respec­ grîu. rinul s-or putea so se fi
scufundat. Novele
care
tive le excedente agricole. In consecinţă, noul plan da \ s participă la operaţiunile s
In şedinţa de m arţi, m inis­ com prom is a fost respins de 06 reperare au descope­ \
tru l belgian al a g ricu ltu rii. m ajoritatea deleqaţilor. P roble­ i s rit pete de petrol şi d i­ V
t
Charles Hcger, a prezentat un
Hutărîri ale Consiliului de Miniştri plan con ţinind un niînicom pro- ma a fost lăsată iarăşi In sus­ verse rămăşiţe care ou \
pensie penlru o nouă în tîln ir*
fost identificate cu certi­
I mis în problem a excedentelor. a m in iş trilo r a g ricu ltu rii, fix a ­ \ tudine aproape completă
Dar acesl plan a întim pina t n- tă in zilele dc 16 şi 17 m ar­ \ o fi ale submarinului \
poziţia categorică a Prantef. tie. Toluşî. o scrie dc m ăsuri „Eurydice". \
privind experimentarea noului sistem zează. in tre altele, o mică re ­ p rivin d co n tro lu l excedentelor \ \ MURI SUB RIURI \
Ita lie i şi R.K.G. Heqcr preconi­
cu
aqricolc vor fi dezbătute
de in te r­
ducere a p re tu rilo r
venţie la grîu, o dim inuare cu p rile ju l sesiunii C o n siliu lu i \ \
m inisterial al C.E.E., care sc
fiecare
Sub
rîu
2,5 la sută a cotelor de pro ­ va desfăşura vin e ri şi sîmbătă \ Tadjiliistan se scurge din \ s
un
de salarizare şi majorarea salariilor ducţie la zahăr, o scădere a la Bruxelles. După două reu­ \ cluzie s-a ajuns după în­ s
alt nu. La această con­
compensată
p re tu rilo r la unt.
niuni consacrate exclusiv aces­
p rin tr-o < reşter«» a p re ţu rilo r tei probleme, observatorii sînt \
la laptele praf, precum şi o u - de părere că este pu ţin proba- delungate cercetări hidro­ \
logice in această regiu­
soară creştere a p re tu rilo r do *bil ca m in iş trii a g ric u ltu rii să \ ne. Fiecore riu de supra­ s
Personalului din aparatul ministerelor orientare pentru carnea do poată ajunge la un acord. O i
vită. m odificare de p re tu ri are loc faţa îşi ore coresponden­ \
Delegaţia franceză a decla­ la fiecare campanie agricolă. i tul său în adindm e. Şi
\
şi celorlalte organe centrale rat. că m ăsurile pe care le De asemenea, m in iştrii ag ri­ t această descoperire este (
Vedere aeriană a oraşului Tompa din Florida, cu plaja şi
com portă acesl plan tind sa o mulţime de ambarcaţiuni de agrement. deosebit de preţioasa :
P rin h -o h o lă iîre a C onsiliu­ la bază p rin cip iile aplicale în corect con ţinu tu l sarcinilor şi dim inueze cu 3 la sută ve n i­ c u ltu rii au eşuat în problem a i l apa înseamnă noi planta­ ţ
ţii de bumbac, noi grădini
lu i de M in iş tri s-a aprobat, cu întreaga economie; încadrarea a trib u ţiilo r cc revin fiecăruia. tu rile crescătorilor de vaci do organizării asa-num itei ..pieţe şi chior noi localităţi. Pri­
începere de la 1 m artie 1070, pe funcţii, salarii tarifare cu Totodată, se crot-a/ă noi posi­ t ma instalaţie de folosire
experim entarea noului sistem gradaţii, spor de vechime pen­ b ilită ţi penlru prom ovarea ca­ a ope'or subterane a şi
de salarizare şi m ajorarea sa­ tru activita te neîntreruptă în drelor în ierarhia fu n c ţiilo r da \ fost construită şi va ex­ *
la riilo r personalului din apara­ aceeaşi unitate, g ra tific a ţii a- execuţie, în raport dc stagiul a G erm aniei, K arl Schiller, i tru a începe o nouă m isiune 1 trage din odincime 300 000 k
tul m inisterelor şi celorlalte nualo ele. S alariile lu cră to ri­ in spccialilale, expericnla ob­ sosit la Belgrad în tr-o vizită de cercetări ş tiin ţifice . Expe­ i litri de apă pe minut.
organe centrale. Prevederile lor. indiferent de funcţie, vor ţinută in muncă şi c a lită t'ln * C U R I E R oficială de trei zile. la In v i­ diţia. condusă de geograful \
h o tă rîrii sc aplică şi persona­ fî legate de modul dc* înd epli­ m anifestate in îndeplinirea sar­ taţia V et ei Executive Fede­ sovietic V aleri K ob ilin. va \
lu lu i din un ită ţile cu sta lu l de nire a in d ica to rilo r dc plan. a cin ilo r. rale. El va avea con vorb iri cuprinde specialişti din U ni­ ÎNTORSĂTURĂ \
NEAŞTEPTATA
centrală la care nu s-a in tro ­ sarcinilor ce revin u n ită ţii s> Sistemul do salarizare în ad­ cu reprezentanţii gu vern ulu i unea Sovjeiîcă. Japonia şi i \
dus pină acum noul sistem de fiecărui salariat in parte. m inistraţia centrală este astfel versită ţi şi in stitu te dc cer­ iugoslav în legătură ru rela­ R.PD. Coreeană, care vor e-
salarizare. alcătuit incit, aplicarea lu i să cetare ş tiin ţific ă din Bulga­ ţiile economice d in tre cele lcd.ua cercetări comune in „N oul clei sintetic ol fir­ \
Prin introducerea noului sis­ ■ C om itetul special creat ■ \ mei noastre esfe cel moi
\
P o trivit prevederilor h o tărî­ tem de salarizare şi m ajorarea contribuie ta m obilizarea lu­ ; de Adunarea Generală : ria. Cehoslovacia, R. D. Ger­ două la ri. Cu acest p rilej, M arca Japoniei. Scopul p rin ­ ( clorot mr. Butty După o- \
Eun clei dîn lume” , a de-
rii. salariile personalului din sa la riilo r în adm inistraţia cen­ cră to rilo r din m inistere, alte j a O.N.U. pentru a in lrc - : mană. Polonia. România. Un­ menţionează agenţia Taniuq. cipal al expediţiei este stu­ f
aeeslc a ctivită ţi se m ajorca/ă trală şi u n ită ţile cu statut de organe centrale, in s titu ţii şî • prind«* o anchetă asupra i garia si Uniunea Sovietică. va fi con stitu it C om itetul dierea din punct de vedere i ceosta. mister Butty o în- s
In medie cu 10 la sută; îm­ centrală se realizează o mai centrale in dustriale la sp o ri­ situaţiei populaţiei ara- ■ ( onsfătuirea arc ca scop e­ m ixt iuqoslavo-vesl-qerm on geologic şi geofizic a zonei t chiriot dintr-un muzeu lo n­
preună cu m ajorarea sa la riilo r justă corelare a n ive lu lu i sa­ rea răspunderii şi o p e rib iv ilă - i h* din te rito riile ocupa- \ fectuarea unui schimb de pă­ de colaborare economică, in ­ subm arine Yamato, din cen- I donez o ghilotină veche, s
m ici efectuată anterior se a­ la riilo r personalului din m inis­ tii in îndeplinirea so rin ilo i, î le de Israel sc va de- ; reri şi experienţă în proble­ dustrială şi tehnică iru l acestei mări, precum şi ! a tăiat funio care susţi­ s
sigură, pe ansamblu, o creşte­ tere, centrale industriale şi în ­ la creşterea competenţei în re­ j plasa in ţă rile arabe ’a • ma stru ctu rii în vă ţă m ln tu ln i ♦ O ♦ a re g iu n ilo r ei sudice, unde nea secureo şi o lipit-o
Nava sovietică
de cerce­
\
re medio de 11,1 la sută. De treprinderi. în raport de sar- zolvarea problem elor, la îm bu­ : începutul (unii a p rilie. ! superior din ţările respective tări occanogralice „V ite a z“ a nu au mai fost efectuate cer­ \ i cu „cel mai bun clei din s
această m ajorare beneficiază < i n i Io. com plexitatea m uncii $| nătăţirea a c tiv ită ţii de în d ru ­ ■ x-a anunţai la sediul : în c«»ndilii|«' re vo lu ţie i Ichni- pornit din V ladivoslo k pen­ i
un număr de circa 25 000 de răspunderea ce revine fiecă­ mare şi eonirol a u n ită ţilo r sub­ ■ O.N.U. din New Y ork. ; < o -stiin ţiiice . cetări de această natură. i lume". Apoi o bogot ca­
salariaţi, ale căror ve n itu ri a- ruia în cadrul econom iei na­ ordonate. In ai est fel va li î Com itotul. (lin care Io- i ♦ O # * pul în ghilotină şi dintr-o- \
m iale vor fi mai m ari cu pc- ţionale. sporii apoi tul aparatului adm i­ • pariu reprezentanţii Cuv- i la Atena a fosl semnal \ dato toporul, care avea \
slo 75 m ilioane lei. Noul sistem de salarizare In nistra ţiei (e tiira le la « fo rtu ri­ : Ionului. Somaliei şi •»•- j Protocolul p rivin d stabilirea i s o greutate de 25 kg, o \
Noua salarizare a personalu­ aceste in stitu ţii prevede şl o le depuse de îiih o q n l popor ! gostavici, va ţine o reu- ■ liste lor de m ărfuri care (ac M un icip alitatea din T o u lo n şi Asociaţia de prietenie pornit-o vertiginos în jos,
pentru înfăptuirea program u­ \ Franţa - România au o rg a n i/a l în holul prim ăriei din \ cprindu-se Io cîţivo cen­ \
lui din adm inistraţia centrală, îm bunătăţire a nom enclatoru­ i niun«' prelim inară în tre ■ obiectul schlm huriloi com er­
lui trasai de ce] dc—al X-lea j arest oraş. o expoziţie in U luială : „Rom ânia de azi şi \ timetri de citul norocosu­
prec vini şi din u n ilă lile cu sta­ lu i fu n c ţiilo r de conducere Congres al l>ar ticlui n i (V iiiiu - ; 1*3 şi 27 mari ie la No'v : ciale, pe anul 1970. înlre vestigii daco-rom ane“ . La vernisa) au participat, rc- I lui reprezentont al firmei. \
tu l dc centrală industrială are dc execuţie, care* exprim ă mai nisl Roman. : York. Primo escală va li i România şi Grecia. • prezenlanţi ai a u to rită ţii or locale, oameni dc cultură, 1 Şi acesta nu s-o ales nu-, \
P o trivit acestuia. România
î itV olă la Londra, după i va exporta in Grecia, p rin tre j precum şi un numeros public. Au asislal. de aseine- ) mai cu o sperietură : sce- \
no o fost în întregime fil­
In instituţiile de artă şi cinematografie i care m em brii com ite tu lu i i altele, aulovchiculo. tractoa­ j nea, reprezentanţi ai Am basadei R epublicii S orialisin \ mată de reprezentanţii u- s
I vor ulei a la Beirut. Da- :
re. m aşini-unelte si alte ma­ î România din Paris.
j mase. /vmman si Cairo. : Expoziţia română este vizita tă cu inieres de popu \ nor^ firme concurente.
şini şi instalaţii, m aterial ru ­ \
C onsiliul de M in iş tri a apro­ nale la salariile tarifare sini I ¡ficaţii anuale. Se prevăd, de lant, produse chim ice şi pe­ * latia locală, b u curînd u-se de succes.
bat, cu începere de la I mar­ cile un număr de gradaţii la asemenea, slim ulenle pentru In capitala ungară sc des­ troliere. produse ale indus­ \ CONTRA RÂULUI
tie 1970, experim entarea nou­ fiecare funcţie. H o lărîrca pre­ realizarea unor spcciacolc de făşoară lu crările con slă tu trii trie i lem nului ctc. \ DE MARE \
lu i sislcin de salarizare şi ma­ vede unele înle sniri pentru ca­ înalta tînulă artistică şi depă­ spec ia liş tilo r din dom eniul in - Din Grecia vor fî im p o r­ \
jorarea sa la riilo r personalului zuri excepţionale, in ceea ce şirea încasărilor planifi« ale, a- v ă ţă n iin tu liii superior din u ­ tate. p rin tre al lele. bumbac, Deşi novelor li se aduc \
din dom eniul a rici şi cinema­ priveşte prom ovarea în grada­ «ordarea de prem ii speciale nele ţări socialiste europeni.', piei. m inereuri, lam inate, ia ­ \ lot felul de îmbunătăţiri, ţ
tografiei. ţii. sau acordarea unor salarii penlru realizatorii dc* film e n i hturi electrice, citrice etc. \ li se măresc vitezele, se
S alariile lu cră lo rilo r din a- substanţial mai mari deci) cele conţinui, soi ia l-p o lilic şi va­ la (are participă reprezen­ C U R I E R - t construiesc cabine luxoo- I
tanţi ai m inisterelor de învă-
cestc sectoare sc majorează, obişnuite pentru cadrele a rtis­ loare educativă deosebită şi ţăm in t superior, ai unor u n i­ M in is tru l econom iei al R.F. ) se, confortabile, multe s
p o triv it prevederilor h o tă rîrii, tice de o valoare deosebită. alte măsuri dc cointeresare a \ persoane nu pot gusta din \
cu 11.9 la sulă. care. îm preună S alariile pentru m uncitori şi oam enilor de artă în rozul la­ plăcerea croazierelor pen-
cu m ajorarea sa la riilo r mic i ce personalul tehnico-adm inistra- lele ob lin u te dc in stiU itiile la \ tiu simplul motiv co se \
a avut loc în anul 1967, asigu­ tiv din u n ită ţile de artă si c i­ care lucrează. ) lem de... răul de mare. \
ră o creştere totala dc 13.1 Io nem atografie sînt stabilite la Pentru oam enii de cultu ră şi Aici ştiinţa o rămas nepu­
sulă. De această m ajorare be­ nivelu l celor aplicale fu n c ţi­ artă din in s titu ţiile de specta­ \ 1 tincioasă şi orice mijloc \
neficiază un număr de peste ilo r corespunzătoare din a cti­ cole şi concerte, precum şi din propus pină acum, inclu* \
25 000 de salariaţi, ale căror v ită ţi Şi ram uri com parabile. cinem atografic, m ajorarea sa­ 1 l s‘v ochelarii roz recomon-
ve n itu ri anuale sporesc cu tea O dală cu aplicarea noului la riilo r va « eprezenta un puter­ Insula Mauriciu doreşte să fie mai mult de cit o insulă * do*,« călătorilor, nu le-a \
70 m ilioane Iei. sistem de salarizare se vor nic 'îndemn penlru realizarea i atenuat suferinţa. Recent s
Salarizarea lu c ră to rilo r din lua măsuri menite să c o n tri­ unor spectacole şi film e de o
dom eniul a rici şi cinem atogra­ buie la o mai judicioasă folo­ înaltă ţinută id eo log icn -a rtisti- D in ianu arie WCrt, Insu la de autonom ie internă, dar g ra ­ M ; 2,7 la sută pe an, in tim p m ercială a rămas în general însă s-a creol o osocia- \
fiei se face după p rin c ip iile a­ sire a cadrelor a rlis lic c şi a că menite să transm ită mesa­ M a u ric iu face ]tarte d in O r­ ve disensiuni in tre p rin cip a le ­ ce insula este deja sup rap opu­ excedentară ţie care va stabili ce le­ \
plicate in celelalte ram uri ale tim pului lor de lucru, slahi- ju l şi sem nificaţia re a liză rilo r ganizaţia com ună africa nă şi le g ru p u ri etnice au c o n trib u it lată, avînd peste 400 lo c u ito ri In d u stria liza re a se află încă gături există între persoo-
economiei, cu adaptările co­ lindu-se. în acest sens sarci­ ob finu le de poporul nostru în malqaşă. P ctitru a m arca a p a r­ la in tlrz ie re a p ro c la m ă rii in ­ pe km p. la în ce p u tu rile sale, deşi au nele core suferă de răul \
respunzătoare specificului ac­ nile re revin fiecăruia In ra ­ construcţia socialism ului, sub tenenţa sa la O .C.A.M ., cei dependenţei . abia la 7 august Ş om a ju l afectează 15 la sută fost realizate o seamă de pro­ de mare si poote în acest \
tiv ită ţii din aceste secloare. port cu necesităţile reper lo ­ < onducerea Pa11 idu Iu i Comu­ 14 pa rte ne ri au h o tă ril. In ca­ I97»7 m a u ric ie n ii şi-au ales d in populaţia activă şi sala­ grese în ceea ce priveşte con­ \ fel boala... îşî va găsi na­
Penlru fu n cţiile de conducere riu lu i, sau respectiv cu pro­ nist Roman. d ru l re u n iu n ii la n ive l îna lt; prim a lo r A dunare le gislativă, riu l m ed iu al m u n c ito ru lu i a­ stru ire a unor fa b ric i de în ­ şul. \
se prevede diferenţierea sala­ ducţia de film e. care a acut loc la Yaounde, care a fix a t data p ro cla m ă rii g ric o l este destul de scăzut. călţă m in te , de săp un uri şi de \ \
riilo r la rifa re pe genuri dc artă Remunerarea personalului ★ la s fîrş itu l lu n ii ianu arie 1970. independenţei la 12 m artie Ş colarizai ea este totală, dar bere. In faţa acestei s itu a ţii, \ MAREA BRITANIE s
si categorii de unilăţî. iar pen­ din in s titu ţiile de artă si cine­ Tot cu începere de la I m ar­ set schim be denum irea o rg an i­ 1968. cea m ai m are parte a tin e rilo r g u ve rn u l m aurician a pus la IN ANUL 2020
tru restul personalului artistic m atografie este nem ijlocit, le­ tie, s-a aprobat experim enta­ zaţiei în O.C.A M .M . (O rg a n i­ punct o serie de m ăsuri eco­ \ \
diferenţierea pe genuri de artă gată de modul de îndeplinire rea noului sislem de salariza­ zaţia com ună africană, m alg i- nom ice şi s o c ia le ; cel de-al [ Potrivit chimistilor bri­ \
şi pe clase profesionale, o b ţi­ a tu tu ro r sarcinilor stabilite, re şi m ajorarea sa la riilo r per­ $ă şi m auricîană). doilea plan de dezvoltare, in tanici Alon W olton şi
nute pc baza v a lo rii artistice lu c ră to rii din u n ită ţile dc arid sonalului din u n ită ţile judeţe­ Fost te rito riu b rita n ic, j/ie r- curs de elaborare (p rim u l se \ Murdoch Boxter, de lo \
individuale. Ca şi în celelalle şi cinem atografic beneficiază ne ale A rh ive lo r de Stal. din dută in O ceanul In d ia n , Insu­ Din presa străină te rm in ă la s firş itu l acestui an) t i Universitoteo din Glosgow, \
sectoare ale econom iei na ţio­ ca şi ce ila lţi salariaţi, de gra- unele u n ilă ţi ale sectorului de se înscrie in această p o litic ă i în onul 2020 aspectul M o­
asigurări soc ¡alo. din aparatul la M a u ric iu nu este in d e p e n ­ rii Britanii ar putea fi cu \
ţu lu i e x te rio r şi dive rsifica re a \
lo ia l al unor organizalii şi in­ dentă decit d in 12 m a' tie 19(W. economică ; dezvoltarea com er­ totul diferit de cel de as­ \
mai
A re insă una din cele
INFORMAŢIE s titu ţii cu caracter obştesc. zbucium ate is to n i fiin d d is p u ­ 794 m ii de persoane popu­ abandonează s tu tliu l pentru a p ro d u cţie i interne, p rin fa v o ­ l î tăzi : sou va aveo un c li­ k
P o trivit prevederilor ho lă rî-
rilo r C o nsiliu lui de M in iştri, tată. în cel. de-al 15-lea secol lează astăzi cci 1 865 km pă­ m unci pe p la n ta ţiile de trestie rizarea c u ltu rilo r de ceai. de mat mediteraneon. cu \
ierni blînde, veri fierbinţi
cotele de m ajorare a salariilo r de către co lo n iza to rii arabi, tra ţi ai Insu lei M a u riciu şi ai de zahăr, care ocupă 94 la su­ arahide şi c a rto fi Pe de altă i
Prin ho lâ rire a C o nsiliu lui După cum sc Şl ie. ziarul pe urm ă olandezi (ea h i da­ celor tre i „anexe" ale aces­ tă d in sup rufala te re n u rilo r parte, se preconizează acorda­ l I şi vii pretutindeni, sou vo s
de M in iştri, tovarăşul Traian ..Scînteia“ (nr. 3 316 din 24 ia­ lu cră to rilo r din aceste a c iiv i- torează num ele lu i M aurice teia : insulele Rodriguez, A- cultivate. O tre im e d in v e n i­ rea de p rio rită ţi in d u stria le i fi ocopcrito de apele mă­
iă ti sînt cuprins«* in lrc 9,3 şi
7aharia a fost destituit din nuarie 19701 a relatat faptele 11,3 la sulă. dc Nassau), pe urm ă francezi, gafega şt Cargados Caro jos. tul. n a ţio n a l provine d in v in - de prelucrare a produselor lo­ rilor. Aceste schimbări, \
funcţia dc adjunct al m in istru­ dc rare s-a făcut vinovat T ra ­ sfirşin d p rin a trece, după răz­ S itu a ţia economică, căreia în zările dc zahăr, care constituie cale ţ ou orâtot ei, pot fi deter­ \
lu i industriei alim entare, pen­ ian Zaharia. iaplc care consti­ Salarizarea so va face şi în boaiele napoleoniene, în m îi- m om entul de faţă trebu ie să-; 00 la sută d in v o lu m u l e xp o r­ Pe plan p o litic, Seewoosagur i t minate sou de creşterea
lru favorizarea rudelor în ve­ tuie grave abateri de la nor­ aceste sectoare după p rin c ip i­ nile engfezili>r facă faţă g u ve rn u l lu i See- tu rilo r, in t reme ce a p ro xim a ­ Ram goolam a angajat o m iş­ cantităţii de bioxid de \
derea rea liză rii unor cîşlig un mele eticii noastre şi sin i cu ile ce se aplică in Întreaga c- După abolirea sclaviei. ca*e uoosagnr R am goolam . este di- tiv ju m ă ta te d in alim en tele care de uniune naţională, ape- ) corbon dîn otmosferâ, pro­ \
deosebire intolerabile în ac- conomie. cu adaptării«* cores­
ilicite . o su rve n it In 1S.15, reform a iic iln . Cu toate acestea. obişnuite fn insulă (în special lîn d la C aetan D uval, lid e r al l ♦ venit din arderile de căr­ \
H o lărîrca prevede că tova­ tiv ila le a unui cadru cu m un­ punzătoare specificului lor. ur- con stitu ţio n a lă d in 1958 a con­ lu l pe cap de lo cu ito r (210 do­ orezul, care constituie hrana p rin c ip a lu lu i p a rtid de opozi­ I bune ;i ţiţei, sou de rîdi-
răşul Traian Zaharia va puica că de răspundere. Sancţionarea m ărindu-se sporirea co in le r«— s titu it un al doilea eveniment, la ri), este considerat printre, de bază), continuu să pro vin ă ţie, să se a lă tu re g u vern ulu i. 1 corea nivelului morilor, in
lucra In tr-o unitale de produc­ lor exprim ă repudierea fermă sării m ateriale a lu c ră lo rilo r de c o titu ră d in istoria ţă rii cele m ai rid ica te din A frica. d in im p o rtu ri. Cu toate aces­ uimo topirii gheţarilor si \
ţie, p o triv it p re g ă tirii sale pro­ a lu tu ro r pra cticilo r care vin în îm bunătăţirea a c tiv ită ţii dc Ea a dotat insula cu un regim Dem ografia este insă galopan- tea, în u ltim ii ani balanţa co­ („Jeune Afrigue“ ) « gheţurilor polare.
fesionale. neavînd dreptul de în contradicţie cu p rin c ip iile îndeplinire a sarcinilor cc le s
a ocupa fu n cţii de conducere morale ale societăţii noastre revin din h«)tărîrile dc partid \
tim p de doi ani. socialiste. (Aqcrpres) şi dc stat. tm
\ Redacţia şi administraţia ziarului t Deva, sir. Dr, Petru G rota, nr. 35. Telefoane : 12317 >i 11275. Tiparul z întreprinderea poligrafică Deva 44065