Page 17 - Drumul_socialismului_1970_03

*■» w .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-VA! 1
I PAGINA A ll-A I

6 Martie — opera conştientă a
I poporului român, rodul luptei sale I

revoluţionare

1 PAGINA A IV-A

Intervenţia reprezentantului român
5
in cadrul lucrărilor Comitetului pen­
I tru dezarmare de la Geneva

In hatăliile pentru victoria de la (i Martie I9JS

TELEX
PARTIDUL COMUNIST ROMÂN-

CONDUCĂTORUL LUPTEI dife rite m ateriale dc con­
însemnate cantităţi tle
strucţie au fost recent li­
vrate peste Im lnrc prin
interm ediul întreprinderii
MASELOR POPULARE •le comei ţ exterior „M i­
In
neralim portexport".
Cehoslovacia, K. D. G er­
mană. R. F. a Germaniei
Oper.A a maselor populare din a forţelor sociale, menite să - şi-n dat întreaga adeziune şi Ungaria au fost livrate
ţara noastră. a tuturo r forţelor conducă la sfărâmarea vechiu­ prin participarea sa la a cţiu ni­ peste 725 OOIi mp de im -
revoluţionare, patriotice şi de­ lu i aparat de stat şi crearea le de democratizare a aparatu­ p lelilu ră din fibră dc
mocratice, unite pe baza p lat­ noului aparat, a fost nem ijlo­ lui de stat In focul acestei sticlă nchitum ată şi b ilu -
formei de luptă elaborată de cit legată de existenţa un ită­ lupte s-a în tă rit alianţa frăţeas­ mată, tuburi dc gresie,
Partidul Comunist Român, ac­ ţii de acţiune a proletariatului, că dintre clasa muncitoare şi plăci <lio ceramică, de az­
tul de la iî M intie 1945 a des­ de intensa activitate organi­ ţărănimea muncitoare, forţă so­ bociment şi faianţă, dale
chis poporului rom.în calea spre zatorică, politică şi ideologică cială capabilă să lichideze re­ de m arm ură concasată,
roJwţ/^..Ca nă/.uinţclor sale de )i- desfăşurată de partidul comu­ gim ul perim at şi să instaureze precum şi m ii dc tone dc
r. progres economic şi nist In rîn d u rile maselor popu­ pviterea populară In fruntea piatră dc gips şi ipsos.
i uim irea unui sfert de lare statului. Cunoscincl particula­ De asemenea an fost
instaurarea prim ulu i P artidul Comunist Român, rită ţile specifice satelor, co­ expediate iu Cehoslova­
mocratic din istoria prin politica sa suplă şl elasti­ m uniştii au îndrum at pe ţă­ La clubul „Constructorul" din Hunedoara, sub îndrumarea M argaretei Radu, se pregătesc viitoarele dactilografe. cia, Cipru, Italia. Malta,
. p rile ju l unei p riv iri că. a luptat cu perseverenţă rani spre form ele de organiza­ Turcia, Ungaria şi U niu­
ive asupra drum ului pentru întărirea Frontului Unic re cele mai potrivite. nea Sovietică Jin 000 mp
; la înlăturarea cloini- Muncitoresc, care era chemat P artidul comunist a desfăşu­ d ife rite .sortimente dc
ăiticc a claselor ex- să organizeze lupta unită a În­ rat o vaMâ muncă politico -or- geamuri.
.rc şi cucerirea puterii tregului proletariat din Româ­ ganizatorică şi în cadrul altor
re clasa muncitoare şi nia. In aceste îm prejură ri, un categorii ale populaţiei, în ma­ Intre volumul desfacerilor şi cheltuielile ,.UlM IfA.FUl,
„..a vd săi. Lupta maselor popu­ prim succes al e fo rtu rilo r pen­ sele de tineret şi femei, pătur
lare pentru instaurarea şi con­ tru făurirea unui front de luptă rile m ijlo cii orăşeneşti, în rîn- S C U U T U K II"
solidarea puterii populare face pentru libertate şl independenţă durile in te le ctu alită ţii
parle din marele proces revolu­ deplină l-a constituit reorgani­ Pe baza platform ei elaborate La cererea M inisteru­
ţionar ce s-a desfăşurat după zarea sindicatelor. In condiţiile de P artidul Comunist Român, de circulaţie - o corelaţie optim ă! lui In vă tăinuitului, S in ­
23 August 1944 şi care a dus Ia creşterii com b ativită ţii politice la 12 octombrie 1944 s-a consti­ ii inul ..A tex a n<l r u Sahia**
făurirea o rin d u irii socialiste în a clasei m uncitoare, la 1 sep­ tu it Frontul Naţional Democrat din Itucnroşli a realizat
ţara noastră. • tem brie 1944, ca urm are a unul din care făcea parte P artidul film u l didactic „L im b a ju l
acord dintre P.CR, şl P S D. a Comunist Român, P artidul So­ Eficienta economică In ra­ mert operează un volum în ­ tea rvm ducertlm n rq a tu /a ţiitn r scu lp tu rii". I’ăcind cunos­
In această etapă, de mare în­ du ctivîta te scăzută, In schimb cute elevilor capodopere
fost reorganizată Întreaga m iş­ cial-Dem ocrat, sindicatele unite, mura circu laţie i m ă rfu rilo r am semnat de ch e ltu ie li constante com erciale şi a şefilor de mo-
semnătate istorică, forţa politică ch e ltu ie lile cu salariile au cres­ ale sculpturii universale
care s-o situat cu ferm itate şl care sindicală pe p rin cip iile de Frontul P higan’or. Uniunea pa- im portanta sa bine definită. raportarea lor la deslácenlo e- qazine exista mai m ultă preo­ cut. De asemenea. în u n ilă lilo şi diferitele faze dc crea­
consecvenţă pe poziţia luptei bază ale luptei de clasă şt ale '-ul, U. T C., Aceasta ridică în faţa un ită­ fcctivc m ult sub prevederi ex­ cupare pentru înlăturarea unor noastre com erciale osie anga­ ţie ale ecoului, nuna pe­
active pentru apărarea ir. rtului prolel; sociaţii şi gru- ţilo r com erciale sarcini deose­ plică în bună parte faptul că fenomene negative ce s-au ma­ ja! un număr însemnat de per- liculă. elaborată eu corn
selor sociale şi naţionale nunist Român • din ţară. bite. al căror rezultat final tre­ la I 000 lei desfacere s-au r hol- nifestat în activitatea u n ită ţi­ cursul eoni. unîv. Adina
poporului rorruin a fost f iernianenţâ o la ■ o analiză te- buie să se oqlindească în re ­ tu il 72 8 lei în loc dc 71,G c il lor operative. în mod cert că IOAN DANCILA Nanii, dc la Institutul dr
dul comunist Văz.înd in p llicâ in rlndvirl â ţilo r interne, ducerea continuă a c h e ltu ie li­ a fost .planificat. M ulte din ca­ la finele anului ch e ltu ie lile do contabil şef la arie plastice ,.N. G rign-
ra partidului comunist exp şti, pentru atr, .lent în cadrul lo r dc circu la ţie în sporirea renţele care s-au m anifestat în circu laţie puteau fi m ult redu­ Direcţia comercială judeţeană rcscu“ . aduce o eunlri-
dorinţelor şi năzuinţelor i upta revoluţionî re forţele de­ vo lu m u lu i de desfacere. aprovizionarea şi desfacerea se. Sub d ife rite pretexte la l i ­ buţie reală la eduraţia
toare, muscle populare nu îd R0 la sută di a parte şi cele A na lizind sul) această „de­ m ărfu rilo r, deşi au lost de­ nele magazine s-a angajat per­ estetică a tineretului şco­
jin it-o şi urm al-o, slringînd , asuprită şi ex le altă parte, viză" activilnl.cn desfăşurată pistate în tim p oplim . nu au sonal pcsle nevoile reale ro- lar.
tn ,jur ul ninsei muncitoare, p colc de-,i rlndu 0 strategie şi de com erţul de stat din ju d e lu i putut fi înlăturate, deficientele rute dc procesul de servirii, rea- ţcow tw um • > *j
r.ipaln ' i socială din ital interesată 1» să înfâptuias- noslru. ajungem In c<mc luzii. în activi talt'cŢ unor în Ircori li­ Im ndu-sc în acest fel o pro- si; d u i i l i'A '/.a
egăliren mlnuţ: - clnlior revoluţii 1 luptei rovo- caro1 atestă reze rve' im portante deri producţii oare şi furnizoare
ne valorifica tc. Paplul că la fi­ consemnîndu se cu destul de m -iN Z iu : im .
tC R ., masele nele anului trecut ch e ltu ie lile mare frecventă in sfera com er­ CIRCUL ATIC
epînd cu sfîr- de circu la ţie au fost depăşite ţului, Adăuqînd la toate şi par­ A stăzi, în ju ru l o re i 15, p o stu rile no astre de rad io
largi acţiuni
Olopem - Sn.i ■
Sec lor u I
tea de vină a lu cră to rilo r din
3 n a r a tulul ra tizâ rii npa- cu 15 m ilioane lei, în tim p ce u n ită ţile noastre com erciale şi tele viziu ne vor tra n s m ite în dire ct, d in Sala Pa gov al şoselei naţionale
planul de desfacere a m ărfu­
rilo r nu s-a realizat cu 27.7 m i­ apar evident cauzele care au la tu lu i R e p u b licii S o cia liste R om ânia, a d u n a re a fe s ti­ Rucurcşli-ltraşnv -C lu j-O ­
lefeai T. C. NKE ducerea D irecţiei com erciale frustrat maqazincle de o serie vă o rg a n iz a tă cu p rile ju l a n ive rsâ rîi a 25 de an i de radea, unul dintre d ru ­
lioane, a con stituit pentru con­
m urile cu cel mai intens
I Cabinetului
de m ărfuri cerule dc consum a­
,~..eţean de partid judeţene un m otiv serios de tori. G olurile cele mal mari da (rafie din (ară. este in
ION PATRU ALBU analiză a cauzelor care au con­ m ărfuri s-au in req istra t în sec­ la in sta u ra re a g u v e rn u lu i d e m o cra tic, Io 6 M a rtie prezent un im purtanl
Deva a avut de tineret din cercetător ştiinţific la Muzeul dus la această siluatie necores­ torul nealim entar, sector căruia 1945. şantier de consirueţKv
m itam lui judeţ ra« oonilcr al V ăii J iu ­ judeţean Hunedoora-Deva punzătoare. de altfel i se pot „im p u ta “ a­ Şantierele Departam entu­
al U.T.C caro ti lui, din Com binatul siderurgic P rincipalul aspect care s-a proape în întroqim e c h e ltu ie li­ lui I ranspoitm i lui auto,
:inilo cn revin or- Hunedoara, d r pc şantierele dc desprins a fost acela că asu­ le efectuate peste prevederi. navale şi aeriene lucrea­
d rle n c de tineret construcţii, de la sale din şcoli pra depăşirii c h e ltu ie lilo r a in ­ C hiar în co n d iţiile în caro ză la amenajarea pc a-
Urnirea sarcinilor şi facultăţi, inhegu) tinerel hu- flue nţat nerealizarea planului structura fondului dc marfă nu Primul grup energetic — ecRstă porţiune a incă
jjf.ric , con>! i n c lii, din neriorean sc angajează ca în de desfacere. Or, cum în co- a fost asiqtirată, dacă din par- patru benzi de circulaţie,
. ju n ilc dc muncă voluntar 1970 să colecteze 95 000 tone la puterea proiectată pentru ambele sensuri,
patriotică. metale vechi, so îm pădureas­ Sc fac derocări şi eooso-
că 70 ha in fond forestier şi lirlări <lc lerosamcnic, sr*
La lucrările plenarei a parii- la Term ocentrala M in tia p ri­ De asemenea, se poale < o ii
rip a l tovarăşul lo a ih im Moqa, comunal sil îngrijească HO ha (, mul qrup energetic prorlm e o- semna încheierea cu succes .« creează locuri dc parcare
prim-serrel.ar al C’o m ile lu lu i arboret, să rcco liu /e 25 000 kg J norqic electrică la puterea pentru autovehicule, iar
planle m edicinale şi fin e le dc $ probelor complexe* de 72 orc io anumite zone sc con­
judeţean Hunedoara al P.C.R. proiectată dc 210 m egawaţi. In
pădure, să efectueze lucrări de | (uneţionare in exclusivitate p< struiesc poduri de marc
Raporlul preze.nl a! de tova­ irig a ţii pe 120 ha. să in lre |in ă i prim ele două lu ni ale aceslui cărbune, alingindu-se asltel un
răşul V ineri la u r, prim-secre- 000 ha păşuni naturale, să plan- ţ an puterea e fe ctiv-u tiliza b llă consum zilnic de 2 flOO lone. rezistenţă. Modernizarea
!ar al C orniţeiului judrle an ol teze 15 000 pomi fru c tife ri şi In prezent sint în plină des şoselei se, face fără în tre ­
U.T.C. a sublinia! principalele arbuşti ornam entali, 3 000 plopi pusă la dispoziţia sistem ului făşurare pregătirile pentru Ire- ruperea circulaţiei.
iR/.ulIaie r»1 > 1 in u Ie în anul 1DG0 in aliniam ente. 500 000 mp spa­ energetic naţional se Înscrie reroa la eîcctuarea probelor
în m obilizarea lîn e ie tu ln i la tn prevederile g ra ficului.
tii verzi. De asemenea, tine re­ de garanţie.
îndeplinirea sarcinilor oconn-: lul va contribui la ridicarea a
mice şi măsurile (O sc impun 4 cămine culturale, 2 şcoli, la
penlru amil |970 în industrie.
lu cră rile de între ţin e re şi ame­
• Vmsl.rw Iii Şi in organizarea ac­ najare a (e tă ţii Deva şi a al­ italiană Eleno Reda, care o
ţiu n ilo r dc muncă vohm iar-pa-
t
tor obiective, penlru care vor interpretai melodiile „Spu­
I r i o l ic «i.
fi organizate 15 şantiere de Ziua a reia ne-mi ce crezi" dc N, Chircu-
Pe m aiqinea raportului s-au muncă volu n ta r-p a trio lică . V o r lescu şi renumita „G ranada".
pui lai ample d is iu ţii. Plenara (i eieclLialc 5 000 000 ore de Recitalurile serii au fost
a odopiai planul dc măsuri p li­ muncă pa triotică şi se vor o!>- deschise de mesagerii artei in ­
vind îm lnm ăţâţiroa a c tiv ită ţii |ine economii în valoare de terpretative cubaneze Mirta şi
o rim m /a liilo r U.T.C. din în tre ­ 12 500 000 Iei. din care la lu ­ Joî seoră, concursul şi festi­ Roul. Evoluţia cuplului cubanez
prinderile industriale, de con­ crări finanţate 1500 000 lei. valul internaţional de muzică a constituit pentru spectatorii
strui Iii şi Iransporluri. penlru
In încheierea lu cră rilo r ple­ uşoară de io Braşov o adus pe fam iliarizaţi cu frumuseţea mu­
m obilizarea ■ mevelului la înde­ narei a luat c u v în lu l lovarăşul scena teatrului dram atic din zicii sud-amerlcane un moment
plinirea saif in ilo r de producţie loachim Mogu care a apreciat localitate, o nouă serie de can­ de reolâ satisfacţie estetică.
pc anul 107') şi răspunsul la
succesele obţinute si a su b li­ didaţi ia marele trofeu Cerbul Cîntâreaţo bulgară Bogdana
chemarea organizaţiei judeţene
niat necesilaiea spo ririi c o n tri­ de our. Primul concurent al
Prahova penlru îndeplinirea şi Karadoceva. ciştigătoareo a
buţiei tine retului la înfăptuirea serii — Lilion Horriet, din Nor­ două discuri de aur şi a nu-
depăşirea ob ie ctivelo r m uncii sarcinilor economice de mare In atelierul modelârîe al Uzinei „V ictoria" Călan, echipa de tîmplari condusă de Emeric vegia, o redat cu expresivitate meroose premii internaţionale,
voluntar-patriotice pe anul însemnătate ce slau în faţa ju ­ Felzer execută cu atenţie modelele viitoarelor piese turnate. Foto : V. ONOIU mesajul de dragoste al com­ care a susţinut cel de al doilea
1070. deţului în 1970. poziţiei lui Mlşu loncu — „N am recital, a cucerit prin persona­
ştiut". In aceeaşi manieră o litatea. căldura şi sinceritatea
prezentat apoi piesa muzicală interpretărilor sale. Una din
„M ă simt atît de tare", de vedetele cintecului francez, N i­
Arne Bendiksen. Trimisul tele­ coletto, core a încheiat reci­
Dincolo de argumentul mediului geografic viziunii poloneze, Jerzî Polom- Alt concurent, iulie Saget, din talurile celei de-a treia zile, o
Tubbs.
şi „E prea tîrziu" de
ski, a interpretat în continua­
re „Cîntecul viatului" de Al.
Franţa, a ales din melodiile îneîntat pe spectatori prin a u ­
Mandy şi melodia com patrio­ tenticitatea. trăireo şi dăruirea
tului său Jerzi Marek, in titu­ româneşti „In am urg", de A.
Giroveonu. Ea a prezentat apoi so artistică.
Rareori, atunci rîn rl se vo r­ cipă la viaţa spirituală a aşe­ constituie o notă bună pentru poate face să nu am intim şl şi tn dom eniul a c lfv ită tilo r de lată „D ă -m i”. Mezinul concu­ propria compoziţie intitulată
beşte despre activitatea c u ltu ­ zărilor. cadrele didactice, Dionisie de existenta unor deficiente. club, care, după cum se Ştie, renţilor, Robbie Rae (17 ani), „A tlan tic" — o evocare lirică T. MATEESCU
rală dc masă şi mai ales de­ Vom începe aşadar cu o Urs — directoru l căm inului Dar aşa cum arătam la în ­ sînl „aducătoare" dc oameni din Jara Galilor, născut în o- a imensităţii marine. Evoluţia
spre clim atul cu ltu ra l din loca­ inversare « o rd in ii unei ana­ cu ltu ra l de centru — , M arin ceput, acestea nu se datoresc la cămin. celaşi district cu Tom Jones, a concurenţilor din cea de-a treia T. CATINCESCU
lită ţile rurale, sc invocă me­ lize, adică cu concluzia. Se Şafăr, Roman Pogan, Urs aşezării geografice ci unor Toate elem entele am intite, adus In competiţie cunoscuta
diul geografic. poate afirm a că activitatea Florin, Floarea Poqan, Marini tare organizatorice, care, cu bune şi rele, rezultate prom iţă­ melodie a lui Florin Bogardo zi a fost încheiată de solista Foto : V. ONOIU
Desigur, în viata spirituală culturală din comuna Lăpugiu Constantin — directorul Şcolii un mic efort, pot fi remediate. toare sau deficiente, ne duc la „Să nu uităm trandafirii" si
a com unelor şi satelor noas­ de Jos se desfăşoară la un Una din aceste deficienţe este concluzia că activitatea s p iri­ „Tristeţea unui moment" de
tre, elem entul geografic nu nivel satisfăcător. Faptul şablonizarea planului de ma­ tuală desfăşurată In tr-o co­ Clare Torry, un cintec în care
în Radiografia stagi­
este h o lu rilo r, dor influenţează „in e d it'’ este concepţia despre nifestări din dom eniul răspân­ mună de munte (in care ac­ se vorbeşle de bucuriile $i ne­
în mai mare sau mai mică misiunea in te le ctu a lu lu i d irii cunoştinţelor cu ltu ra l- cesul spre sate esle d ific il mai cazurile drogosleî. Solista ce­
măsură întreaga activita te ce m ediul rural. Chiar dacă am ştiin ţifice . A c ţiu n ile din acesl ales în perioada dc iarnă) hoslovacă Hona Zogorovo s-a
pulsează in ju ru l căm inului în tîln it cadre didactice în unii de iarnă domeniu, oarecum naive nu este satisfăcătoare ! Fa poale prezentat in concurs cu einte-
cultural. curs de calificare sau necali- au la bază cerinţe ale cetăţeni­ să fie chiar foarte bună de- cele „N euitate" de George Gri-
ficote, acestea nu s-au „p lin s 11 lo r Şi s-ar puica „fo lo s i" fără m onsirind că „m ediul geo­ goriu şi „lu lia cea rătăcitoare"
Pentru edificare, am luat
drept „e ta lo n “ comuna Lă- dc qrcu tă li, cu toate că ar fi generale din Ohaba etc. Facem m odificări în lo ca lită ţi rurale g ra fic" nu este h n tă n lo r şi de Postulko. Cel de-al doilea
puqiu de Jos. o comună de putut invoca argumente de cuvenita consemnare a intere­ dc şes, sau la oraş. nu afectează munca culturală. reprezentant al Romonîeî Io
munte, cu trei pui dc lo cu i­ ordin geografic sau altele, sului şi preocupărilor de care Tot în ceea ce priveşte ac­ Ceea ce o afectează esle în­ acest concurs, tînăro Doina
tori şi zece sale aparţinătoare. folosite din „belşug" în astfel dau dovadă şi orqanele con­ tivita te a de cultură în munca cetineala şî inerţia. Spătaru, o interpretat m elodii­
Cum in două şahi — Ohaba de ca/urî. Ceea ce pledează ducătoare ale comunei Lăpu- cu cartea, se observă serioase Stagiunea de iarnă impune le „Nu mă moi despart de ti­
şi L.ipugiu ele Sus — există în favoarea acestor activişti gm de Jos — loachîm Roşea, deficiente, o lipsă de control o im pulsionarea tu tu ro r fa c to ri­ ne" de Aurel Giroveonu şi
şcoli generale dc 15 ani. iar în cu ltu ra li este recenta prezentă secretarul com ite tu lu i co­ directoru lui, fapt pentru care lor de concepţie şi dc org a n i­ „Poarta sărutului" de Al. M an­
i rlrla lle sale şcoli cu rlaselu la cele două faze ale ştafetei munal de partid şi Cornel n-am reuşit să allăm ce s-a fă­ zare a a c tiv ită ţilo r culturalo dy, piesă muzicală inspirată de
I — IV. înseamnă c.i efectivul folclorice ..C ăutătorii de co­ Crişan preşedintele com itetu­ tu l penlru deschiderea şi des­ din comuna Lăpuqiu de Jos. capodopera cu acelaşi nume a
m ori". una desfăşurată pe făşurarea „L u n ii că rţii la sa­ Dar această im pulsionare nu
de intelectuali esle indesluhi- lui executiv al con siliului sculptorului Constantin Bron-
1nr. V orbim de cadrele didac­ „teren p ro p riu " (Lăsău), alta popular comunal, penlru în- te". înseamnă m ărirea num ărului cuşi. In continuore, reprezen­
tice ca faclori princip ali în în „deplasare" la Dobra, unde Ircaqa activitate dc educaţie O chestiune neclară esle de m anifestări artistice şi dc tanta televiziunii austriece. An­
educaţia m ultilaterală a a d u lţi­ taraful soliştii vocali şi a sătenilor. Rezultanta s p riji­ problem a fondului exlraln iq e- cultu ră generală aşa-vise ,.de
lor. exprim îndu-ne regretul — instrum entişti precum şi e­ nului şi colaborării nu poate lar. N eclaritatea provine, se se rviciu ", ci continua căutare gela Deloni, a interpretat bine­
ca de altfel şi loaclum Roşea, c lupa de dansuri au obţinut duce riccît la ridicarea n ive lu ­ pare, din lipsa unui instructaj a clem entului nou in stru ctiv, cunoscutul cîntec al lui Ion JOSEPHINE BAKER GALINA NENASEVA
secretarul com itetului comunal un succes scontat. Deci Lă- lui sp iritu a l al sălenilor. in ceea ce priveşte obţinerea, artislic, educaiiv. ţoale adap­ Cristinoiu - „N ici o lacrimă" Franţa U. R. S. S,
de partid — că in g in e rii şi puqiul a predat album ul în Succinta relatare a acestei vehicularea şi folosirea acestui tate la m ediul şalelor.
m edicii din comună nu p a rii- co n d iţii onorabile, ceea ce prom iţătoare a ctivită ţi nu ne lond. Deficiente mai semnalăm C. DROZD