Page 18 - Drumul_socialismului_1970_03

m m m t-w 1 w jm g s a a n « jiiin iu « un»
DRUMUL SOCIALISMULUI % Nr. 4717 $ VINERI 6 MARTIE 1970

6 MARTIE - OPERA CONŞTIENTĂ A POPORULUI

ROMÂN, RODUL LUPTEI SALE REVOLUŢIONARE

TARA Sl-A IMPUS VOINŢA

Răsturnarea g u vern ulu i an- — Jos guvernele reacţionare ! pentru putere, pentru v iito a ­
tonescian, etapa Imediată de Totul pentru front, to tu l pen­ rele cu ce riri revoluţionare in i­
după actul insurecţiei, m arile tru v ic to rie I Vrem • guvern ţia le şi conduse do partid,
bătălii din ianuarie-februarle F.N.D. I A fară cu sabotorii şi pentru îm p lin irile m ultilate ra le
1945 pentru cucerirea p u te rii speculanţii din fab rici şi uzi- de astăzi.

Acum, cînd se împlinesc 25 tire Io complexul de probleme
de oni de Io doto Istorică - Profesor doctor docent solicitate de ansamblul vieţii
6 M orlie 1945 - o instaurării OCTAVIAN FLOCA unui popor, de la truda mun­
sub preşedinţia dr. Petru Gro- citorului din uzine şi cea o ţă ­ *•? * VL*' «'
zo, a primului guvern demo­ ranului de pe ogoare, pino Io Kb'W*'-
cratic din istoria ţării noastre Sesîzînd de Io început cri­ realizările ştiinţifice ole sovan- M tMXPW
- rolul precumpănitor avîndu-l minala ameninţore a fascismu­ Iilor şi creaţia artiştilor.
Partidul Comunist Român - lui şi îmbrăţişînd cu înţelege­ Unele fapte si gînduri ce-i
este un prilej deosebit de a e ­ re chemareo portldului com u­ sînt proprii le-a consemnat sin­
voca figura proeminentă o o ­ nist îndreptată spre făurirea gur in intuitive form ulări scri­
mului de stat şi patriotului în­ unui front de luptă comun an ti­ se, altele, şi cele mai nume­
flăcărat, care o fost dr. Petru fascist, o contribuit activ, îm­ roase, ou rămas să fie relatate
Grozo. preună cu numeroşi intelec­ de istoricii acelor vremuri me­ russes
Din concepţia unei aseme­ tuali, la realizarea Frontului morabile, la care părtaş a fost
nea cinstiri, simţite şi neşterse, popular, împrejurare care că­ din plin.
ou izvorit şi manifestările care lăuzeşte viziunea democratico
Actul politic de covirşitoore
au loc în aceste zile pe între­ a înflăcârotului patriot şi moi importanţă naţională de la 6
gul cuprins al ţârii. Căci exem­ n«ult spre apropîereo de portî- M artie 1943 - a cărui îm pli­
plul viu de virtute cetăţenească dul clasei muncitoore. nire de 25 de ani este sărbă­
şî de mîndrie patriotică, figu­ torită cu însufleţire de toată
ra ilustrului bârbat-dorvăzâ- tara - marchează, după cum
tor, înţelept şî devotat poporu­ s-o arătat, începutul unei noi
lu i - este dintre oceleo care ere în viaţa poporului nostru,
râmîne mereu prezentă, prin a uriaşelor transformări sociol-
pildo faptei, în memoria con­ economîce din România socia­
temporanilor săi si, trecînd pe­ listă. M iting !a Craiova cu prilejul ocupării prefecturii sî schim­
ste decenii şi veacuri, vo dă i­ bării prefectului - februarie 1945.
Adoptarea şi punerea în a­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu vorbind ia un miting în cam pania electorală pentru alege
nui de-a pururea in aceea o rile parlamentare dîn 1946.
plicare a platform ei F.N.D., ac­
generaţiilor de miine. tul naţionalizării principalelor
Animot de îdeoluri patrioti­ mijloace de producţie din 1943,
ce, manifestîndu-se, cu tot en­
Rezoluţia plenarei C. C al rămîn pagini de puternică ma- ne I V rem reform ă agrară I —
tuziasmul inim ii sole fierbinţi,
P.C.R. din 3-5 martie 1949, sînt nilestare a voinţei maselor care călăuzeau In luptă mase­
încă din vremea studenţiei, pe Aii imn in m ijim !
tot atîteo acte care ou creat populam , conduse de pa rtidu l le largi populare.
torim social şi politic, ca luptă­ premisele de bază ale prim e­ com unist, pentru a-şi lua soar­ Aceste lozinci au găsit un
tor împotriva asupririi noţiono- lor două planuri de stot şi a ­ ta în p ro p riile inîini. De la puternic ecou In in im ile oa­
le, pentru egolitote in drepturi poi ale celor cincinale, de caro un capăt la celălalt al tării, m enilor m uncii hunedoreni. a­
între oamenii muncii fără deo­ se leagă larga şi continua dez­ în oraşe, contre industriale, la le m in orilor din Valea Jiu lu i,
sebire de naţionalitate, pentru voltare a tuturor sectoarelor do sale, poporul desfăşura o a cti­ Poiana Kuscăt şi M u n ţii A p u ­ evenimentelor fierbinţi
eliberarea Transilvaniei de sub ^a ctivitate : industrializarea, e­ vita te eroică pentru in frîn g e - seni. s ld cru rq iştilo r de la H u­
dominaţia imperiului hobsbur- lectrificarea, transformarea so­ rea Germ aniei hille rlste , pen­ nedoara şi Câlan, cefe riştilo r,
gic — urmată de alte fopto me­ „N oi. - declară conducăto­ cialistă o cqriculturii, extinde­ tru refacerea economică a ţâ­ ale ţă ra n ilo r săraci de pe văile
reu moi strălucite, moi pline rul plugârim ii progresiste — am rea m ijloacelor de culturaliza­ rii şt totodată pentru în fă p tu i­ M ureşului, Ş ire tu lu i şi G risu­ Fiecare m itin g şi dem onstra­ tat spre prefectură, noi am ră­ Dr. A. Alm âşan, reprezentantul
de împliniri - numele şi chipul înţeles că fascismul este duş­ re a maselor, im plicit ridica­ rea ob ie ctivelo r re vo lu ţie i lui. ale in te le ctu a lilo r pro gre­ tio, fiecare acţiune in iţia tă de mas să păzim sediile organi­ F.N.D. a fost instalat prin vo ­
lui au rămas vii in spiritul nos­ manul maselor populore, ol o ­ rea permonentă şi m ultilatera­ populare. sişti. A lă tu ri de în tre g u l po­ partid pentru dem ocratizarea z a ţiilo r de masă, să păstrăm inţa m aselor ca prefect. în tre ­
tru al tuturora. mului şî al culturii, că noi, lă a nivelului de viaţă ol celor întreaga viaţă po litică era por, masele m uncitoare din ta rii, constituia pentru noi cei ordinea şi disciplina. Cu toate gul ju de ţ al H unedoarei deve­
Dr. Petru Grozo s-a numărat pentru a merita numele de oa­ ce muncesc. dom inată de înflăcăratele che­ ju d e ţu l nostru şi-au impus vo­ săraci — remarca un p a rtic i­ că se cerea înlăturarea ele­ nise o citadelă a fo rţelo r de­
printre portîciponţii activi la is­ meni. trebuie să ne ridicăm îm­ m ări ale p a rtid u lu i com unist inţa. holă rlnd soarta luptei pant la desfăşurarea eveni­ m entelor fasciste, reacţionare m ocratice".
toricul eveniment de la 1 de­ potriva lui ca un singur om, Toote aceste realizări ates­ m entelor din Deva — p rază care erau capabile de orice M unca de organizare, de a­
cembrie 1918. cînd la Alba lu- să-l zdrobim". tă din plin şi în mod convin­ de nădejde în sosirea unor (noaptea de a ltfe l aveam de-a tragere a maselor la în fă p tu i­
Iia s-o hotărît, ca expresie o In momentele grele ale bă­ gător justeţea liniei politice a vrem u ri noi, mai bune. La po­ face cu elem ente turbulente), rea p o litic ii guvernului demo­
voinţei întregii noţiuni, unirea tăliilo r revoluţionare din iarna partidului r’c creare a unei so­ lu l opus ai speranţelor şi nă­ am urm at cu încredere cuvîn - cratic cîştiga în dim ensiuni, în
Transilvaniei cu România. Nu­ anului 1945 desfăşurate de ma­ cietăţi noi - societatea socia­ d e jd ilo r noastre se situa feac- tu l p a rtid u lu i com unist care a varietatea de forme. C entrul
listă.
mele lui figurează printre d e ­ sele populare, la chemarea tiunea, ce încerca cu iricăpă- dat dovadă de un îna lt p a trio­ de greutate al a c tiv ită ţilo r a
putaţii Marelui Sfat Naţional, portidufui comunist, Petru G ro­ In acest context sînt de sub­ tînare să frînezc, să saboteze tism folosind In îm p re ju ră ri fost m utat în mine, fabrici sl
constituit cu prjlejul istoricului za se afla integrat cu întreaga liniat şi relaţiile economice şi mersul evenim entelor. Elemen­ _ grele, de maximă tensiune, uzine, în a g ricu ltu rii unde era
eveniment Io Alba lulia şi care so fiinţă, porticipind activ Io culturale pe care le întreţine tele reacţionare de Ta M in is­ idrm e de m anifestaţii paşnieg. în curs de înfăp tu ire reform a
avea să ratifice împlinirea ac­ hotărîrea soartei luptei pentru România socialistă cu peste 100 terul de Interne, de pilclă. in ­ Un alt p a rticip ant Ia desfă­ agrară. Ceea ce la începui a
tului istoric al sublimului mo­ putere. La 6 Martie, soarta o- ae ţări ale lumii, iar perspec­ capabile să priceapă sensul şurarea evenim entelor, tova ră­ fost doar speranţa, năzuinţă,
ment. cesteio se şî hotărăşte prin tivele luminoase cuprinse în vrem ii, să înţeleagă că nu sc şul loan Petrinca, evocă în cu­ prin munca eroică a maselor
De moi multe ori deputat in instaurorea primului guvern de­ Directivele Congresului ol X- pot răfui cu un popor întreg vin te plastice episodul în care a început să capele dim en­
porloment şi ministru, şi-a dat mocratic din istoria ţării, rolul lea al P.C.R., vor ridica şi mal puneau în mod in va ria b il re ­ fostul prefect se încăpătina siuni, să devină, pe măsura
seama - aşa cum singur m ăr­ conducător avîndu-l partidul mult prestigiul intern şi extern zoluţia pc rapoartele subalter­ se menţină la putere. „Truda trecerii tim pului, realitate cer­
n ilo r : „R e prim a ţi". Dar toate
turisea - de specificul reocţîo- comunist. al României, ca rezultat al o- erau în zadar. Masele popu­ i-a fost zadarnică. N ici m itra­ tă, realitate ire ve rsib ilă — în
nar, fals şi antipopular .ol O dotă cu înlăturarea mo­ taşamentuluî şi hărniciei po­ lare conduse de com unişti, cu­ lierele. nici jandarm ii nu l-au
portidelor burgheze. narhiei, sub presiunea voiului porului nostru, ol conducerii în­ putut salva. Pînă şi reacţiona­ care 6 M a rtie va râm lne ir,
m em oria urm aşilor piatră ,rl*
Luciditateo şi experienţa so­ revoluţionar şi trecereo la con­ ţelepte a Partidului Comunist cereau p rim ă rii după prim ării, rul m inistru de interne Pe-
cială şi politică cumulate li strucţia socialistă, şi ca o re­ Român, în frunte cu secretarul instalau la prefecturi elem en­ nescu — în lr-o con vorb ire te­ hotar spre îm plinire a de no.
aspiraţii şi năzuinti făurite în
permit să înţeleagă ca ridica- cunoaştere a meritelor sole său general, tovarăşul Nicolae te dem ocratice, tira n ii intrau lefonică specială — a fost ne­ focul re vo lu ţie i socialiste în
reo nivelului material şl cul- deosebite în făurirea Românie» Coouşescu. cu p lu g u rile în păm întul mo­ vo it să se dezică de a co litu l România.
turol al ţărănim ii şi, în gene­ noi, dr. Petru Groza a fost o­ După aceste cu totul rezu­ şie rilo r. C aracteristic a v in li4 u i său din Deva. 'M asele ju bilau . A. NAGY
ral, o întregului popor, poate les preşedinte al Prezidiului mative spicuiri din viaţa şi o­ re vo lu ţio n a r este că la începu­
tu l lu n ii noiem brie mai m ult
fi reolizotă numai prin închega­ M orii Adunări Naţionale, or­ pera de cetăţean şi de om de de jum ătate din pre fe cturi a­
rea alianţei de luptă o clasei ganul suprem ol puterii de stot stot ale dr, Petru Groza. spi­ veau deja in frpnte reprezen­
muncitoare cu ţărănimea, sub dîq România. Astfel, el deţine cuiri izvorite din sinceritatea şi tanţi ai F .N .D / In discuţia a­
conducerea ovongordei prole­ un rol din ce in ce mai sub­ devotamentul pe care îl păs­ vută cu p a rticip anţii, cu cei ce
ta ria tu l^ . partidul comunist. stanţial în lupta pentru noua trăm cu toţii, consider, pentru au tră it în m ijlo cu l evenim en­
In 1933 păşeşte la întemeie­ orinduire sociolă. pentru înflo­ o mai intuitivă ilustrare o por­ telor fie rb in ţi au reve nit pe
rea Frontului Plugarilor şi este rirea m ultilaterală o patriei, tretului marelui bărbat de stat, p rim ul plan şi alte aspecte ca­
ales apoi în 1935 senotor din pentru democraţie şi progres, să redau viziunea, deosebit de le vorbesc despre caracterul
portea acestei orgonizoţii. folo­ relcvîndu-se co unul dintr9 semnificativă, zugrăvită prin organizat al acţiu nilor, despre
seşte prilejul in sprijinul apă­ constructorii de frunte oi Româ­ cuvintele alese ale omului de in ve n tivita te a maselor de a
rării intereselor poporului mun­ niei socialiste. litere şi scriitorului George Că- găsi metode Şi s o lu ţii In re­
citor. E de subliniot că unul M ilitînd consecvent şi neo­ linescu : „Avea o figură dreap­ zolvarea unor s itu a ţii iv ite pe
din meritele mari ole Frontului bosit pină la capătul vieţii pen- tă, un piept magistral de atlet, neaşteptate. momente ale marii aliante
Plugarilor de sub conducerea tiu întărirea prieteniei şi cola­ pe care haina cădea impeca­
In drum spre Deva — rem ar­
dr. Petru Groza este ace­ borării frăţeşti dintre ţaro noas­ bil... un rîs fermecător, o volu­ ca tovarăşul« loan Adam, pe
la că această organizaţie, pu­ tră şi celelalte ţâri socioliste, bilitate Cuceritoare... Era plin vrem ea aceea preşedinte al co­ Lupta de veacuri împotriva ex­
să în serviciul intereselor ţără­ pentru relo|ii cu toate ţările de stăpînire de sine şi de tact, m ite tu lu i sindical organizat la ploatării şi asupririi maselor portidufui şi o arăta drumul pe
nimii, o mers oe un drum cu lumii, dr. Petru Grozo şi-o să- aparent refugiindu-se în anec­ H ăita-C răciuneşli — ni s-a a­ muncitoore din judeţul Hune­ care trebuie să-l urmeze ţără­
totul deosebit de cel ol celor­ pot cu litere de aur numele şi dotic... era, într-un cuvînt, un lă tu ra t un grup de călăreţi din doara atestă existenta unei bo­ nimea. In localităţile Pui, Sar-
lalte partide - zise ţărăneşti în făgaşul politicii externe a om stăpîn pe reflexele sale, H ărtngani. Şoseaua ne apro­ gate tradiţii de luptă revolu­ mizegetuso, M intia. Boz. Sime-
— o căror menire ero să focă patriei noastre, a păcii şi o rămînînd im perturbabil în plină pia tot mai m ult de Deva un ­ ţionară împotriva exploatatorilor, rîa,^ pom inlurile sînt măsurate
din masele ţărăneşti o unealtă colaborării între popoare. confesiune..., un om al realită­ „Zile fierb in ţi“' în bătălia pentru cucerirea puterii. Februa- de mergeam să ne alăturăm pentru pămînt şl libertate. U­ îm părţite îndreptâţiţifor. iar
politică a claselor exploata­ Intelectual distins şi m ultila­ ţilo r şi, spre o spune cuvintul rie-m artie 1945. • glasul, să ne exprim ăm adeziu­ nul dintre momentele care o ţăranii, ajufoti de mnrr.itorl,
toare. teral, o participo! cu insufle- adevărat, un patriot". M anifestaţia din Capitală de la 13 februarie 1945. nea la instalarea pre fe ctu lu i avut repercusiuni favorobile o- veghează ca moşierii şj oa­
dem ocratic, pre fe ctu lu i po­ supra dezvoltării luptei demo­ menii lor să nu ascundă in­
p o rului. Pe drum, băicşiî fă­ cratice. antifasciste o maselor ventarul agricol.
ceau caz de cei ve n iţi din l-o constituit ralierea pe o bucurie sprijinul acordat de
Ţărănimea a primit cu muMă
PARTIDUL COMUNIST RGMÂN — H ărtăgani: „Poate vre ţi să in ­ platform ă comună de luptă a n ti­ muncitori în lupto lor pentru
în trapul
tra ţi la prefectură
fascistă, la 6 decembrie 1935,
c a ilo r? 1'. Pînă la urm ă g ru ­
pul ve n it călare s-a dovedit a la Tebea, a Frontului, Plugori- exproprierea moşiilor. In nu­
meroase documente se menţio­
lor, Blocului Democratic, Par.
ne fi de mare folos. La V iile tidufui Socialist Independent şl nează căldura şi ospitalitatea
CONDUCĂTORUL LUPTE! MASELOR POPULARE g u rile m itra lie re lo r, de ja n ­ bătut problemele legate de ne­ torii Io sate. Muncitori! nu n.,-
Noi, drum ul ne-a fost barat de
cu care ou fost prim iţi munci­
o MADOSZ-uluî. D elegaţii a
peste 350 de comune au dez­
mol că i-au ajutat în mod con­
darm i înarm aţi. U nii dintre noi
cret Io împărţirea pămîntulul,
erau tu lb u ra ţi
de-a bineloa,
cesitatea alcătuirii unui front
a lţii aveau la crim i în ochi. Ce popular antifoscist bine înebe- dor le reparau uneltele agrico­
se Inlîm plase? Cum aveam să le şi le vorbeau despre Dolîtlco
de cu intensificarea luptei re­ acelei perioade relevă că In ju ­ trâ, intensitatea luptei îm p o tri­ re clasa muncitoare avea rolul aflu mai tîr/iu , noi am în tîrz ia t got. partidului, platform a F.N.D. Ţă.
voluţionare pentru smulgerea deţul Hunedoara, ca şt fn ce- va reacţiunii a sporit în mod precum pănitor, a răspuns pe de fapt pe drum , tim p în care In mod simbolic, acordul o rănii, prin scrisori adresate
p o ziţiilo r politice deţinute d® lelnlle judeţe ale ţâ rii, a ctivi­ considerabil. Forţele democra­ deplin necesităţilor cerute de ja nd arm ii au p rim it ord in să fost semnat sub gorunul lui presei sau echipelor de muncl-
forţele reacţionare şl pentru in ­ tatea revoluţionară a maselor tice, conduse şl îndrum ate de etapa de dezvoltare a ţâ rii P rin bareze intra rea în oraş. S i­ Hona şî la moxmîntul lui A­ *ori, le mulţumeau călduros
staurarea unui guvern demo­ populare conduse de comunişti partidul comunist, au demascat instaurarea pu terii populare, tuaţia iv ită ne-a determ inat să vram loncu. ca un semn de
ra lu lu i de stat. Procesul de cratic, In viaţa social-politicâ se afla în tr-o continuă creşte­ acţiunile crim inale puse la cale lupta revoluţionară a maselor acţionăm operativ. A m făcut cinstire o luptelor duse în tre­ pe ntru. sprijinul acordat. In-
Instalare a prim a rilo r, pre to ri­ a României se crease un nou re. Astfel, ziarul „Z o ri noi“ din de elementele reacţionare şi au s-a rid icat pe o treaptă supe­ cale întoarsă, dar asta nu în ­ cut pentru libertatea şi drep­ tr-uno din aceste scrisori adre­
lor şi a prefecţilor a dus la de­ raport de forţe. Clasa m unci­ 4 ianuarie 1945 in artico lu l „R e­ făcut apel la masele populare rioară. A cţionind chiar de la seamnă că ne-am dat bătuti. tatea maselor muncitoare. Do sate ziarului „H orea", se spu­
mocratizarea aparatului de stat. toare, stînd ferm în fruntea form a agrară şt sarcinile co­ să luple cu toată abnegaţia început pe lin ia satisfacerii In­ Am recurs la urm ătoarea stra­ la această dată, allonta mun­ ne : „Subsemnatul D. Boonto,
Ca urmare a luptei hotârltc maselor populare, acum ulind m itetelor săteşti" descrie pe pentru Infrîngerea reacţiunii. tereselor fundam entale ale ma­ tagemă. In tim p ce caii erau citorească cu ţărănimea se În­ primarul comunei Plclişo, jude­
a maselor populare piuă In fe­ experienţă revoluţionară, a de­ larg întreaga atmosferă p o liti­ P artid ul comunist a desfăşu­ selor, guvernul democratic a tăreşte tot moi mult. Sub con­ ţul Hunedoara, prin aceasta
bruarie 1945 pe întreg cuprin­ clanşat bătălia pentru Instau­ că a satelor hunedorene Sub rat o susţinută activitate p o li­ legiferat In scurt tim p reforma duşi — pentru a-i deruta pe ducerea Partidului Comunist aduc mulţumire publică, atît
sul ţâ rii existau 52 de prefec­ rarea unui regim dem ocratic. directa conducere a com unişti­ tică în rin d u l arm atei, form ală agrară, luînd m ăsuri grabnice de jandarm i — în direcţia Şoim u- Komon, alături de m uncitori­ în numele meu cit şi în numo-
tu ri din totalul de 53 cu con­ In vederea acestei bătălii, Par­ lor, toate forţele patriotice şi în cea mai mare parte din ţă­ refacere a economiei, de m obi­ şului, patru sute de oameni me, {orănlmeo organizată în le îm proprietăririlor comunei
ducători im puşi de popor. Pu­ tidu l Comunist Român a ela­ progresiste ataşate pro le ta riatu­ rani şi m uncitori. Declaraţia lizare a tutu ro r forţe lo r pentru am urcat," fără să fim obser­ Frontul Plugarilor participă Io m. .e* ce*e moî °lcse m ulţu­
ternicul avint revoluţionar im ­ borat la 24 ianuarie 1945 „P ro ­ lu i trec prin procesul firesc al din 20 februarie 1945 a unor ge­ ducerea războiului a n tih itle rist vaţi. pe firu l M ureşului pînă lupta ontifosclstă. pentru opâ- miri, fro{ilor muncitori din in-
pulsionat de P.C.R. «i produti gram ul de guvernare al Fron­ organizării. La 11 octombrie nerali şi o fiţe ri superiori prin şi spre făurirea independenţei la abator, unde am in tra t in rorea drepturilor democratice. dustrîa minieră o Văii Jiului.
panică şi derută în rîndul d a ­ tu lu i National-D em ocrat“ . P rin 1944 se constituie la Deva, U ni­ care se condamnă in mod des­ naţionale a ţă rii. oraş alăturîndu-ne m u lţim ii Vesţeo ieşirii tării noastre din Ajutaţi de echipa a |V-o, ho-
te lo r dominante. conţinutul său, program ul de unea p a trio ţilo r, la 11 ianuarie chis încercarea generalului R5- Evenimentele jjo lltlce care au venite de pe toate p la iu rile ju ­ războiul antisovietlc şi o în­ tarîto şl cu mult suflet, om
Pentru a prcîntlm plna sabota­ guvernare al F.N.D, a dat un 1945 acelaşi ziar „Z o ri noi" descu de a folosi armata împo­ avut loc în preajma lu i 6 M ar­ deţului, m uncitori, ţărani, in ­ toarcerii armelor împotriva putut desăvirşi dorinţa arzătoa­
telectuali. femei si tin e ri.
ju l şi specula, din in iţia tiv a şJ impuls luptei revoluţionare, consemnează faptul că la Câ­ triva poporului a avut un pu- tie precum şi cele care i-au Germaniei bitlerîste o declon- re de peste 20 de ani, de a
tu b conducerea p a rtid u lu i s-a creînd condiţii de lă rgire a lan tin e rii m uncitori se orga­ ţernic răsunet în rin d u l solda­ urm at au stat la-baza v ic to ri­ In acea m em orabilă zi de $ot acţiuni largi în lupto pen­ puteo efectua pe teren împro­
Introdus controlul muncitoresc coaliţiei fo rţelo r democratice. nizează în U .T .C , iar In Valea ţilo r şi o fiţe rilo r. Toate aces­ ilo r Istorice obţinute In anii re­ dum inică, cu m ult soare pen­ tru democratizarea vieţii pu- prietărirea a 94 de îndreptă­
asupra producţiei şl controlul Platform a F.N.D. conţinea pe J iu lu i la 21 ianuarie 1945, adu­ tea au scos în evidenţă juste­ voluţiei şi construcţiei socia­ tru luna noiem brie — a in te r­ ^construcţia economiei ţiţi din Pîdlşo".
cetăţenesc asupra d is trib u irii prim plan realizarea imediată narea generală a fem eilor hotă­ ţea lin ie i politice a pa rtidu lui liste. Referindu-se la sem nifi­ ven it in discuţie pensionarul şl înfăptuirea reformei agrare. Legiferarea şi înfăptuirea re­
articolelor de larg consum. A ­ a reform ei agrare. Ca. urm are răşte înfiinţarea U.FA.R . comunist de a evita războiul c i­ caţia acestui m ăreţ act, tovară­ A ron Manea — noi. care fă­ In focul acestor lupte, alianţa formei agrore din 1945 a avut
cest sistem reprezintă primei® a acestui fapt, valul revoluţio­ Moment im portant în lupta vil in care forţele reacţionare şul Nicolae Ceauşescu, sub li­ ceam parte din detaşam entul muncitoreasca cu ţărănimea so o mare însemnătate politică
form e de manifestare a capa­ nar care a cuprins oraşele s-a pentru instaurarea unui guvern îşi puneau m ari speranţe. niază; „Instaurarea p rim ulu i p ro le ta ria tu lu i înarm at, am stat căleşte, devine trainică. Che­ economică şi socială, dărî-
c ită ţii clasei m uncitoare de a lă rg it prin participarea masclo« democratic, m arile dem onstraţii Creşterea furtunoasă a valu­ guvern din istoria ţâ rii în care toată ziua cu arma Ja picior. marea Partidului Comunist Ro­ mînd un puternic s iîb ol reoc-
participa Ia organizarea şi con ţărăneşti la luptn pentru pă- clin ziua de 24 februarie 1945 lui revoluţionar a determ inat clasa muncitoare are rolul con­ Cei peste 10 000 de oameni ve ­ man pentru înfăptuirea refor­ tiunii şi o formelor de exploo-
ducerea întreprinderilor. m in t şl guvern democratic. vin să sublinieze necesitatea a- •pe generalul Rădescu să dem i­ ducător a constituit o mare vic­ n iţi in piaţa „U n irii" pentru a mei agrare găseşte un larg o tore o ţărănim ii muncitoore.
fin in d o strlnsă legătură cu Desfăşurarea evenim entelor n outâ de înlocuire a vechiului sioneze la 28 februarie 1945. torie a luptei revoluţionare din cere instalarea dr. A. A lm ă - Reforma agrară din 1945 a con­
forţele democratice din guvern. demonstrat existenţa unor con­ aparat. Forţele reacţionare din După înlăturarea guvernului România, asigurind dezvoltarea şan in fruntea p re fe ctu rii au cou şl in judelui Hunedoara. dus fa întărirea şi moi mult
P.C.R. a desfăşurat o intensă d iţii obiective care făceau posi­ ţară, in speranţa că îşi vor Râdescu, sub presiunea uriaşu­ democratică şî progresistă a so­ dat dovadă de o disciplină cu Sute de comunişti, membri a | a alianţei dintre cîosa munci­
activitate In vederea îm piedică­ bilă organizarea pe pian supe­ menţine Intacte poziţiile lor, lui fro n t al maselor de la ora­ cie tă ţii noastre". adevărat m uncitorească. Pre­ Frontului Pluqarîlor sau oi a l­ toore şi ţărănimea muncitoore
rii m a jo rită ţii reacţionare de o rio r a luptei pentru crearea u ­ păşesc pe o cale aventuroasă, şe Şi sate, regele a fost nevoit Instaurarea pu te rii populare zenta masivă a m u n cito rilo r a tor organizaţii de maso condu- care a constituit un im portant
lua măsuri îm potriva maselor. nui guvern de largă concentra­ îm potriva acestei dem onstraţii sâ încredinţeze formarea nou­ la G M artie 1945, rod al a c tiv i­ făcut să crească co m b ativita­ lor duminico e­ factor în trecerea la o etoDă
A ctivitatea desfăşurată de m i­ re democratică. In aceste con­ paşnice In Capitală şi în alte lu i guvern em inentului om de tea maselor de plugari, in te ­ chipe de muncitori - mineri
n iştrii democraţi, de prefecţii d iţii, întreaga activitate a p a rti­ centre dîn ţară s-a recurs la stat şi patriot înflăcărat, doc­ tă ţii creatoare a maselor, con­ lectuali, m ici meseriaşi, a ma­ din Valea Jiului, siderurgişlî superioară o revoluţiei popu­
şi p rim a rii aleşi de popor s-a dului comunist s-a concentrat arme. Acest act m irşav precum to rului Petru Groza, preşedin­ duse de P artidul Comunist Ro­ selor de femei şi tine ret care . n. '* unedooro şi Colon, cefe­ lare dîn ţora noastră.
bazat pe lupta revoluţionară a In vederea rid ic ă rii la luptă 8 şi acţiunile teroriste nu au in ­ tele Frontului Plugarilor. In ­ mân, a deschis noi perspective îşi afirm au răspicai cu vin tu l rişti din Simerîo - plecau la
maselor. maselor celor mai la rgi ale tim idat valul revoluţionar al staurarea p rim u lu i guvern de­ dezvoltării ţâ rii noastre pe d ru ­ în lr-o ordine perfectă. După ce sote pentru a duce cuvintul Prof. SABIN CERBU
începutul anului 1945 coîncl- poporului nostru Documentele maaelor populare, ci, din con- m ocratic din istoria ţâ rii, In ca­ m ul co n stru irii noii societăţi. şuvo iu l de oameni s-a Sndrep-